Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBHAR:2016:002.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL HARGHITA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 46/2016

Ședința publică de la 27 Ianuarie 2016

Completul compus din:

Judecător: Banyai E____ - Președinte

Judecător: B_____ R___ J____

Grefier: M____-O_____ I. E_______

Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul F____ I____ împotriva sentinței civile nr. 1310 din data de 28 mai 2015 a Judecătoriei O_______ S_______, în contradictoriu cu intimații B___ R______, B___ E__, B___ M______, B______ (B___) Z_____, având ca obiect obligație de a face.

Se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 13 ianuarie 2016 iar susținerile părților au fost consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie.

INSTANȚA

Deliberând, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1310/2015 din data de 28 mai 2015, pronunțată de Judecătoria O_______ S_______ s-a respins acțiunea reclamantului F____ I____, în contradictoriu cu pârâtele: B___ R______, B___ E__, B___ M______, B______ (B___) Z_____,.

Instanța a obligat reclamantul să plătească pârâtelor 1500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că imobilele părților se află pe _________________________ periferică a localității Vlăhița.

Imobilul cu numărul administrativ 13, aflat în proprietatea lui B___ R______ și moștenitoarelor defunctului B___ Jozsef, pârâtele, se învecinează cu un pârâu la Nord, cu imobilul reclamantului Fülei I____ la Est, cu ______________________ respectiv cu B___ I___ la Vest.

Acest imobil a fost identificat în C.F. nr. xxxxx Vlăhița, A1, sub nr. top 493/1/2, 493/2/2 în suprafață de 500 mp, conform cărții funciare iar 633 mp conform măsurătorilor topografice efectuate.

În cartea funciară mai sus amintită s-au identificat două construcții, o casă, înscrisă sub A1.1-C1 respectiv o moară, înscrisă sub A1.2-C2 . Anexa nr. 4. La fața locului, în urma măsurătorilor, s-au identificat 5 construcții și un bazin pentru apa menajeră. Construcția C1 – casă de locuit, construcțiile C2, C3, C4, C5 – construcții anexe respectiv C6 – bazin pentru apa menajeră. Proprietatea este îngrădită în totalitate cu gard din lemn.

Imobilul cu numărul administrativ 15, aflat în proprietatea lui Fülei I____ se învecinează cu un pârâu la Nord, cu Fülei C____ (fiul reclamantului) la Est, cu _______________________ respectiv cu imobilul pârâtei B___ R______ și al celorlalte la Vest.

Acest imobil a fost identificat în C.F. nr. xxxxx (C.F. vechi 2453) Vlăhița, A1, sub nr. cad. xxxxx în suprafață de 942 mp, conform cărții funciare iar 957 mp conform măsurătorilor topografice efectuate.

La fața locului s-au identificat un număr de 5 construcții și un cămin de vizitare pentru apa curentă, din care 3 construcții sunt notate în cartea funciară sub A1.1-C1 casă de locuit, A1.2-C2 grajd cu șură, A1.3-C3 anexă. Proprietatea este îngrădită parțial cu gard din lemn, nefiind îngrădită spre vecinul Fülei C____.

Prin sentința civilă nr. 1103/11.04.2012 a Judecătoriei O_______ S_______ rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 112/31.10.2012 a Tribunalului Harghita (care a modificat sentința Judecătoriei O_______ S_______ cu privire la cheltuielile de judecată și a menținut restul dispozițiilor acesteia) s-a stabilit linia de hotar dintre cele două imobile ca fiind linia care unește punctele 18-22-23-24-25-26-9 din anexa I, din raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic A________ Ț_____, puncte materializate prin gardul existent în acel moment care separă cele două imobile.

Părțile, în răspunsurile la interogatoriu, în total acord au arătat că gardul despărțitor nu a fost modificat din momentul măsurătorilor topografice efectuate de expertul A________ Ț_____ și construcțiile pârâtelor au fost construite în anul 1986.

Instanța a stabilit că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 610 din Codului civil din 1864 având în vedere că dispozițiile Codului civil actual, conform art. 59 din Legea 71/2011 nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

Reclamantul nu a arătat care sunt reglementările încălcate în urmă cu aproape treizeci de ani de pârâte și ce vătămare i-ar fi produs în acești ani sau i-ar produce în prezent.

Drepturile trebuie exercitate cu bună credință, nu în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil. Ori prin demolarea sau mutarea, cum cere reclamantul, a unor construcții vechi de treizeci de ani în mod evident acestea s-ar distruge determinând un prejudiciu exagerat în dauna pârâtelor disproporțional cu vătămarea invocată dar nedovedită de reclamant, motiv pentru care instanța a respins acest capăt de cerere.

În ce privește capătul de cerere privind tăierea bradului, plantat la o distanță mai mică de 2 m de gardul despărțitor, acesta a rămas fără obiect și urmează a fi respins față de tăierea lui de către pârâte în cursul soluționării cauzei.

Până în anul 2009 branșamentul de apă era comun. În prezent părțile sunt beneficiari singulari ai furnizorului de apă, instanța respingând cererea privind demontarea conductei montate de furnizor.

Sunt nefondate și susținerile pârâtului în sensul distrugerii branșamentului de către soțul pârâtei, față de starea de fapt mai sus arătată și nedovedite pretențiile materiale în valoare de 2500 lei, astfel, instanța a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata acestei sume.

Reclamantul recunoaște că el a distrus 1/3 din gardul vechi. Martorii propuși de reclamant (f.66,67) precizează că soțul pârâtei B___ R______ în anul 2010, a tăiat legăturile dintre scândurile gardului, gardul a căzut și reclamantul l-a reparat punând scânduri de fixare.

Cu ocazia cercetării la fața locului instanța s-a convins că gardul există și în prezent și funcționalitatea lui nu este afectată de distrugerile făcute de soțul decedat al pârâtei B___ R______. Reclamantul nu a formulat o acțiune în răspundere civilă delictuală, nu a invocat acest temei de drept astfel nici instanța nu poate verifica condițiile existenței sale. Astfel, capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata sumei de 3500 lei reprezentând contravaloarea gardului, a fost respins ca nefondat.

Este de menționat de altfel că pretențiile reclamantului nu au fost dovedite și ele fiind patrimoniale nu există posibilitatea recuperării lor atunci când reclamantul a cunoscut în 2010 existența prejudiciului și autorul acestuia lăsând să treacă mai mult de trei ani în încercarea de a-l recupera.

În privința grilajului de parazăpadă solicitat de reclamant a fi montat pe casa pârâtelor instanța a apreciat că dacă 30 de ani, din care au fost și ani cu precipitații abundente, nu s-a produs vreun prejudiciu reclamantului, posibilitatea producerii în viitor este inexistentă. De altfel la fața locului și din fotografiile făcute de expert s-a putut constata că riscul de producere a prejudiciului este pentru casa pârâtelor având în vedere înălțimea casei reclamantului de pe acoperișul căreia zăpada va cădea pe acoperișul pârâtelor prima dată și apoi între cele două imobile, astfel a fost respins și acest capăt de cerere.

Instanța, în baza art. 453 Cod procedură civilă, a obligat reclamantul să plătească pârâtelor 1500 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul.

Apelantul solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii introductive, obligarea intimatelor pârâte la plata cheltuielilor de judecată atât în apel cât și în fond.

Critică sentința instanței de fond în sensul că în pronunțarea acestei sentințe, relativ la primul capăt de cerere din acțiunea introductivă, instanța de fond în esență a arătat că din cauza distrugerii calculatorului expertului A________ Ț_____, celălalt expert, cel desemnat în cauză, ing, B_____ A___, nu a putut stabili dacă linia de hotar dintre imobilele implicate în prezentul litigiu, linie de hotar stabilită de Judecătoria O_______ S_______ prin sentința civilă nr. 1103/2012, este actualmente respectată sau nu. Apelantul consideră că o asemenea abordare respectiv un asemenea raționament nu poate sta la baza unei hotărâri judecătorești.

În ceea ce privește capătul de cerere la plata sumei de 3500 lei, reprezentând contravaloarea gardului despărțitor dintre imobilele părților, în opinia apelantului, conform prevederilor art. 592 Cod civil din 1864, instanța trebuia să-i oblige pe pârâți la cel puțin jumătate din cheltuielile reparațiilor dar și la jumătate din cheltuielile de construire inițiale dinaintea distrugerii, jumătăți care însumând ajung la suma de 3500 lei solicitat de către el, dacă se admite teoria aplicabilității vechiului Cod civil.

Se mai arată că, nici soluționarea capetelor de cerere referitoare la montarea grilajului de parazăpadă respectiv distrugerea branșamentului de apă nu este corectă. Cu ocazia la fața locului s-a constatat ordinea căderii zăpezii cauzată de diferența de înălțime dintre cele două imobile. De asemenea este greșită concluzia instanței referitoare la inexistența posibilității producerii în viitor a vreunui prejudiciu.

Apelantul în drept își întemeiază apelul pe prevederile art. 466 și urm. NCPC, art.591 Noul Cod Civil, art.592 Cod civil din 1864.

Intimatele B______ Z_____ B___ E__ și B___ R______, au depus întâmpinare, prin care solicită constatarea nulității apelului, pe cale de excepție. Pe fond solicită respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.

Cu privire la constatarea nulității apelului arată că, din cuprinsul cererii de apel nu rezultă datele de identificare ale intimaților, cerință prevăzută de art. 466 alin 1 lit. a din C__. Potrivit art. 148 alin 1 orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să identifice părțile, iar art. 196 alin 1 prevede că cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, acesteia este nulă. Această din urmă prevedere care se aplică și în apel (art. 482), deoarece nu există nicio normă potrivnică acesteia.

Consideră că în cauză este vorba despre cazul nulitate necondiționată prevăzută de art. 176 pct. 6 din C__.

Pe fondul cauzei, apreciază că sentința pronunțată este legală și temeinică, prima instanță a administrat toate probele propuse de părți, a stabilit corect situația de fapt, a ținut cont atât de litera cât și de spiritul legii, prin urmare hotărârea este la adăpost de orice critică.

Cu privire la motivele dezvoltate în cererea de apel arată că, legat de limita celor două proprietăți s-a avut în vederea faptul că între cele două imobile menționate în acțiune linia de hotar a fost stabilită prin Sentința civilă nr. 1103/11.04.2012 pronunțată de Judecătoria O_______ Secuiec în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX rămasă definitivă și irevocabilă, în baza raportului de expertiză tehnică întocmit de ing. A________ Ț_____. În raportul de expertiză întocmit în acest dosar de ing. B_____ A___ se face precizarea că expertul nu a fost în măsură să răspundă la obiectivul nr. 2 stabilit de instanță, deoarece linia de hotar stabilită prin Sentința civilă nr. 1103/2012 nu a putut fi comparată cu actuala linie de hotar datorită lipsei unor date digitale absolut necesare, însă, contrar susținerii reclamantului, prima instanță nu s-a oprit la concluziile expertului desemnat în acest dosar, ci a administrat alte probe, respectiv interogatoriul din care a rezultat că gardul despărțitor nu a fost modificat din momentul măsurătorilor topografice efectuate de expertul Ț_____ și construcțiile pârâtelor au fost construite în anul 1986.

Cu privire la gardul existent între cele două imobile, intimatele își mențin punctul lor de vedere prin care au arătat împrejurările în care vechiul gard a fost distrus de apelant și refăcut tot de el în timp ce ele se aflau în străinătate. Se mai arată că, prin răspunsul dat la întrebarea lor, care viza lămurirea împrejurărilor legate de distrugerea vechiului gard, reclamantul a recunoscut că o treime din gard a fost distrus de el, dând ulterior foc materialului lemnos rezultat din distrugere.

Intimatele precizează că, nu sunt dispuse să-i achite suma de bani pretinsă în această acțiune, cuantumul acestuia fiind nedovedit în cursul judecății. Suma de 3500 lei despre care se susține că ar reprezenta contravaloarea unui prejudiciu, a fost indicată și prin acțiune, însă până în acest moment nu se știe cum s-a ajuns la această sumă.

Cu privire la susținerea intimatei, pe fond, că la branșamentul de apă, arată că acesta este administrat de ________________ au executat rețeaua de apă și angajații acestei societăți au montat și branșamentele, prin urmare nu sunt de acord să plătească vreo sumă de bani cu titlu de reparație. Menționează că, faptul distrugerii branșamentului de apă nu a fost confirmat nici de martorii reclamantului care sunt angajații acestuia, în schimb, martorul F_____ A_____, responsabil la HARVIZ SA, a confirmat că în prezent fiecare dintre părți are conductă separată, fiind clienții societății de furnizare a apei.

Cu privire la obligarea lor de a monta un grilaj de zăpadă, arată că, chiar reclamantul recunoaște că lipsa grilajului nu i-a cauzat până acum niciun prejudiciu, astfel și această solicitare este lipsită de interes și este nefondată.

Se precizează că, urmele de distrugeri reclamate la interogatoriu de către reclamant la tencuiala exterioară și Ia paravane nu au fost dovedite prin probele administrate, nefiind constatate de către instanță cu ocazia cercetării la fața locului sau menționate în depoziția martorilor audiați.

În drept invocă prevederile art. 205 și urm. corob cu art. 471 alin. 5 din Codul de procedură civilă.

În răspunsul la întâmpinare, apelantul la invocarea nulității apelului arată că, în accepțiunea prevederilor art. 196 alin. 1 sancțiunea care intervine în cazul nerespectării elementelor privind numele și prenumele părților din cererea de chemare în judecată sau din cererea de apel este nulitatea cererii, condiționată de vătămare procesuală și nu nulitatea necondiționată astfel cum susțin intimatele. Nulitatea necondiționată (ca excepție) intervine pentru nerespectarea condițiilor extrinseci actului de procedură, în cazul încălcării unor condiții externe ale actului de procedură ca de exemplu: competența, greșită compunere a instanței, neplata taxei judiciare de timbru. în articolul 196 alin. 1 este prevăzută o nulitate intrinsecă, adică o nulitate care sancționează nerespectarea condițiilor proprii actului de procedură, privitoare la forma sau conținutul actului procedural. Văzând aceste aspecte, apreciază că în speță s-ar putea vorbi eventual de o nulitate condiționată, caz în care pentru anularea actului este necesar ca partea care invocă nulitatea să dovedească producerea unei vătămări, însă în speță intimatele nu au dovedit nici o vătămare prin omisiunea din cererea de apel. Pentru aceste motive solicită respingerea excepției, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește fondul cauzei, apelantul susține motivele invocate în cuprinsul cererii de apel.

În drept invocă dispozițiile art. 201 alin. 2 Cod de procedură civilă.

Examinând apelul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele caracterului devolutiv al căii de atac, reglementat de art.476-478 Cod procedură civilă, Tribunalul constată următoarele:

Excepția nulității apelului a fost soluționată în sensul respingerii prin Încheierea din data de 13 Ianuarie 2016, care face parte din prezenta decizie.

Pe fond, Tribunalul reține că limita celor două proprietăți a fost stabilită prin Sentința civilă nr. 1103/11.04.2012 pronunțată de Judecătoria O_______ Secuiec în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX. Prima instanță a administrat proba cu interogatoriul din care a rezultat că gardul despărțitor nu a fost modificat din momentul măsurătorilor topografice efectuate de expertul Ț_____ și construcțiile pârâtelor au fost construite în anul 1986.

Pretenția constând din suma de 3500 lei, despre care apelantul susține că ar reprezenta contravaloarea gardului, în mod corect a fost respinsă întrucât nu a fost dovedită că în speță sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale.

Distrugerea branșamentului de apă nu a fost confirmată de martori mai mult, din probele testimoniale a rezultat că începând din primăvara anului 2009 fiecare dintre părți are conductă separată, fiind clienții societății de furnizare a apei Harviz SA.

Prezentă în fața instanței, în data de 13 Ianuarie 2016, intimata B___ R______ a precizat că imobilul vecinului, parter+etaj a fost ridicat în anul 2007. Apelantului nu a dovedit că lipsa grilajului de zăpadă, în toată această perioadă i-ar fi cauzat vreun prejudiciu. Prin urmare, în mod corect a fost respinsă cererea referitoare obligarea intimatelor de a le monta.

În apel deși au fost solicitate cheltuieli de judecată, intimatele nu au depus nici o dovadă, motiv pentru care ele nu se pot acorda.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelantul F____ I____, domiciliat în Vlăhița, _____________________, jud. Harghita, în contradictoriu cu intimații B___ R______, B___ E__, cu domiciliul ales la Cabinet avocat M_____ Z_______ din O_______ S_______, ________________________/12, jud. Harghita, B___ M______, din Vlăhița, nr. 13, jud. Harghita, B______ (B___) Z_____, cu domiciliul ales la Cabinet avocat M_____ Z_______ din O_______ S_______, ________________________/12, jud. Harghita, împotriva Sentinței civile nr. 1310 din data de 28 Mai 2015, pronunțată de Judecătoria O_______ S_______.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 27 Ianuarie 2016.

Președinte Judecător

Banyai E____ B_____ R___ J____

Grefier:

M____-O_____ I. E_______

Red. B.E.

Primit: 29.02.2016.

Tehnored/id:29.02.2016.

Ex.7/A.IM.

Jud. de fond: Malaiesiu GR