R O M Â N I A

JUDECĂTORIA P___ T_______

.

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 11

Ședința publică din data de 14.01.2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE V______ B_____ C_________

Grefier: B_____ A_______

Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul M_______ G_________ și pe pârâtele C______ L_____ pentru aplicarea legilor fondului funciar a comunei Dealu Morii și C______ Județeană Bacău pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, având ca obiect „obligație de a face - modificare titlu proprietate”.

Desfășurarea ședinței de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio în conformitate cu dispozițiile art. 231 alin.2 Cod procedură civilă.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Instanța față de lipsa părților lasă cauza la a doua strigare când la apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este completă, prin serviciu registratură s-a depus la dosar adresa nr. MO/xxxxx/08.12.2015 emisă de pârâta C______ Județeană Bacău privitor la excepția invocată de instanță din oficiu, după care;

Instanța, studiind actele dosarului, constată că este primul termen de judecată pentru când părțile au fost citate cu mențiunea de a-și exprima punctul de vedere privitor la excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești, invocată de instanță din oficiu, la care a răspuns doar pârâta C______ Județeană Bacău.

Instanța, nemaifiind alte cereri, excepții de formulat, rămâne în pronunțare pe excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești

S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.

INSTANȚA

Deliberând asupra excepției de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei P___ T_______ la data de 15.10.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXX reclamantul M_______ G_________ a solicitat în contradictoriu cu pârâtele C______ L_____ pentru aplicarea legilor fondului funciar a comunei Dealu Morii, C______ L_____ pentru aplicarea legilor fondului funciar a comunei P___ T_______ și C______ Județeană Bacău pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, modificarea titlului de proprietate nr. xxxxx/07.09.1994, în sensul înscrierii corecte a amplasamentului suprafeței de 0,72 ha ca fiind pe teritoriul satului Sîrbi, ________________________ loc de satul Negulești, ___________________________>

În motivarea cererii reclamantul a arătat că, atunci când a intenționat să intabuleze dreptul de proprietate a constat că în titlul de proprietate s-a înscris că suprafața de 0,72 ha, teren cu vegetație forestieră extravilan, ca fiind pe teritoriul satului Negulești, ______________________ loc de satul Sîrbi, _________________________ cum este corect potrivit hotarelor administrativ-teritoriale stabilite încă din anul 1968 În drept, au fost invocate dispozițiile legii nr. 18/1991.

În dovedirea acțiunii au solicitat proba cu înscrisuri și martori. S-a atașat în fotocopie la cererea de chemare în judecată titlul de proprietate nr. xxxxx/07.09.1994 și carte de identitate.

Parata, C______ Județeană Bacău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a formulat întâmpinare prin care a arătat că, a întocmit titlul de proprietate pe baza documentației înaintata de C______ locala de fond funciar, aceasta fiind cea care are atribuții în stabilirea suprafețelor de teren reconstituite, astfel încât, nu se afla in culpa procesuala pentru faptul ca in titlul de proprietate au fost înscrise in mod greșit amplasamentul suprafețelor de teren reconstituite.

In drept, au fost invocate dispozițiile legii fondului funciar si HG 890/2005.

Pârâtele C______ L_____ de Fond Funciar Dealu Morii și P___ T_______ nu au formulat întâmpinare.

Instanța a dispus citarea părților, pentru termenul de judecată din data de 14.01.2016 cu mențiunea de a-și preciza punctul de vedere privitor la excepția necompetenței generale a instanțelor de judecată.

Pârâta C______ Județeană Bacău, referitor la excepția necompetenței generale a instanțelor de judecată, a arătat că procedura de modificare a titlurilor de proprietate aprobată prin hotărârea Comisie Județeană nr. xxxxx/03.06.2015, se aplică doar titlurilor de proprietate care au intrat în circuitul civil, în condițiile în care titlul de proprietate nr. xxxxx/07.09.1994, a intrat în circuitul civil, modificarea acestuia se face doar în baza unei hotărâri judecătorești.

Conform art. 248 din Codul de Procedură Civila adoptat instanța se va pronunța asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe, ori, după caz cercetarea în fond a cauzei. În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc.

Prin urmare, instanța va analiza cu prioritate excepția necompetenței generale, având în vedere că potrivit art. 131 din Codul de Procedură Civila stabilirea competenței este reglementată ca fiind o obligație în sarcina instanței, chiar la primul termen de judecată.

Analizând actele si lucrările dosarului, prin prisma excepției invocate, instanța reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 130 din Codul de Procedură, necompetența generală a instanțelor judecătorești poate fi invocată de părți ori de către judecător în orice stare a pricinii.

Potrivit dispozițiilor art. I pct 11 din Legea nr.219/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2011 privind trecerea Agenției Naționale de Cadastru si Publicitate Imobiliara din subordinea Ministerului Administrației și Internelor în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, precum și pentru modificarea unor acte normative :” După articolul 9 se introduc două noi articole, articolele 9^1 și 9^2, cu următorul cuprins:…

…9^2. - Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:…

… 2. După articolul 59 se introduce un nou articol, articolul 59^1, cu următorul cuprins:

«Art. 59^1. - (1) Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.

(2) Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene.

(3) Procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.»"

În speță, prin cererea formulata, reclamanta solicită îndreptarea erorii titlului de xxxxx/29.09.1995, în sensul corectării identificatorilor cadastrali ai terenurilor în suprafață de 6200 m.p. și 11400m.p. cu privire la numărul de _______________________________ acestora nefiind afectat.

În contextul arătat reiese că dispozițiile Legii nr.219/2012 invocată, ce a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 789 din 23 noiembrie 2012, atribuie de la acest ultim moment competența exclusivă de analiză și soluționare pentru cererile de rectificare a erorilor materiale din Titlurile de proprietate Comisiilor județene, în cadrul procedurii administrative reglementată prin Legea nr.18/1991.

Așadar, conform textului de lege menționat, comisiile județene sunt cele abilitate să adopte hotărâri cu privire la cererile de rectificare. Împotriva acestor hotărâri persoanele nemulțumite au putința de a accesa procedura plângerii reglementată de art. 53 din Legea 18/1991 în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanță.

Rațiunea reglementării competenței exclusive de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor strecurate în titlurile de proprietate emise în temeiul Legii fondului funciar în favoarea chiar a organului emitent al acestor titluri de proprietate are drept temelie faptul potrivit căruia comisiile județene au atât posibilitatea de a accesa imediat întreaga bază de date ce a reprezentat fundamentul emiterii actului final al procedurii de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate cât și posibilitatea de a verifica, prin intermediul specialiștilor în măsurători topografice ce fac parte din cadrul comisiilor constituite în aplicarea Legii nr. 18/1991, realitatea afirmațiilor ce dau substanță cererilor de rectificare. Proporționalitatea între mijlocul folosit și scopul vizat este asigurată tocmai de accesibilitatea, fără trebuința efectuării de cheltuieli suplimentare presupuse de judecata în fața unei instanțe, procedurii administrative reglementate legislativ precum și de celeritatea unei atare proceduri pusă în antiteză cu pașii procesuali pe care orice judecată îi presupune în mod imanent.

De precizat este și faptul ca, în acest fel nu este îngrădit liberul acces la justiție al persoanelor nemulțumite de modul de soluționare sau al lipsei soluționării, existând posibilitatea pentru acestea să conteste modul de soluționare sau lipsa soluționării cererilor de rectificare a erorilor materiale de către C______ Județeană, prin intermediul plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanță.

În interpretarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la justiție nu este absolut, el poate permite restricții admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat. Elaborând o astfel de reglementare, statele se bucură de o anumită marjă de apreciere. Totuși, restricțiile aplicate nu pot limita accesul persoanei într-o asemenea măsură sau până într-acolo încât dreptul să fie atins în însăși substanța sa. În plus aceste restricții nu sunt conforme cu art. 6 alin 1 din Convenție decât dacă urmăresc un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat (a se vedea cauza L______ împotriva României, definitivă la 26.04.2006, paragraful 36).

Or, analizând cerințele arătate mai sus, instanța constată că prin reglementarea competenței exclusive de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale strecurate în titlurile de proprietate emise în temeiul legii fondului funciar în favoarea chiar a organului emitent al acestor titluri de proprietate, se urmărește un scop legitim, respectiv acela de a asigura un termen rezonabil de soluționare a acestor cereri, care, în sine, nu implică probleme de interpretare sau de aplicare a normelor de drept ci doar de verificare a corectitudinii datelor menționate în titlurile de proprietate emise, verificări ce însă nu pot fi realizate de către instanțele de judecată cu aceeași celeritate ca în procedura administrativă, având în vedere încărcătura reală a activității actuale a instanțelor judecătorești (în medie 691 de dosare pe judecător la 6 luni la nivelul judecătoriilor în anul 2014, conform Raportului privind activitatea instanțelor de judecată în primul semestru al anului 2014 emis de către Consiliul Superior al Magistraturii, volumul și încărcătura fiind în creștere). Totodată, prin această reglementare se urmărește și degrevarea instanțelor judecătorești de acest tip de cauze, tocmai pentru a se putea asigura soluționarea cu celeritate a cauzelor înregistrate pe rolul judecătoriilor pentru care nu este reglementată o astfel de procedură.

De asemenea, se observă că este respectat și raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat, formularea cererii către organul emitent al titlului de proprietate nefiind o sarcină disproporționată față de scopul descris mai sus.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reiterat și în cauza B______ împotriva României, hotărârea din 24.05.2005, paragraful 60, că art. 6 alin 1 din Convenție nu obligă statele să supună litigiile asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter civil unei proceduri care să respecte integral, în toate etapele, cerințele art.6. intervenția inițială a organismelor administrative sau profesionale, care au sau nu prerogative judiciare, care nu îndeplinesc toate cerințele, poate fi justificată dacă aceste organisme se supun controlului ulterior al unui organ judiciar cu competență deplină, care garantează drepturile prevăzute de art. 6 alin 1 din Convenție.

În acest sens, modul de soluționare sau chiar lipsa de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale de către C______ Județeană poate fi contestată conform plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanța de judecată, fiind astfel garantat pe deplin accesul la justiție.

Instanța reține că, aspectul dacă titlul de proprietate a intrat sau nu în circuitul civil, privește aplicabilitatea dispozițiilor art. 27 alin. 2² din legea nr. 18/1991 și aplicarea dispozițiilor 59¹ din același act normativ, care nu distinge între titlurile de proprietate care au intrat în circuitul civil, de asemenea textul articolului nu conține o prevedere specială în acest sens, astfel încât acest aspect nu prezintă relevanță pentru modul de soluționare a excepției necompetenței generale a instanțelor judecătorești, invocată de instanță din oficiu.

Pentru considerentele arătate instanța, în temeiul art. 131, art. 130 alin 1, art. 129 alin 2 pct. 1 și art. 132 alin 4 din Codul de Procedură Civila și art. 59 ind. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, instanța va admite excepția invocata și va respinge cererea, apreciind că o eventuală soluționare a prezentei cauze ar încălca competența generală, având drept consecință nulitatea absolută a hotărârii pronunțate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești, invocată din oficiu.

Respinge cererea formulată de reclamantul M_______ G_________, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliu în mun. București, Sector 3, _______________________, nr. 1 _____________, _________________________ cu pârâtele C______ L_____ pentru aplicarea legilor fondului funciar a comunei Dealu Morii și C______ Județeană Bacău pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în _____________________-4, Municipiul Bacău, județul Bacău, ca fiind inadmisibilă..

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cerere se depune la Judecătoria P___ T_______.

Pronunțată în ședința publică, azi 14.01.2016

Președinte, Grefier,

V______ B_____ C_________ B_____ A_______

Red. V.B.C. /Tehnored.A.B. /25 ianuarie 2016/Ex. 5