R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCURESTI

SECȚIA A VIII A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR.XXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR.5580

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 19 NOIEMBRIE 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – A____ P_____

JUDECĂTOR – R_____ I____ C_____

JUDECĂTOR – I____ F_____

GREFIER - G_______ P_____

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind recursul declarat de recurentul-reclamant O____ E_____ L________, împotriva sentinței civile nr.141 din 25.03.2015, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, C_________ Administrativ și Fiscal, în dosarul nr.XXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul-pârât C________ L____ AL MUNICIPIULUI A_________, având ca obiect „anulare act administrativ”.

La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei de ședință, a răspuns intimatul-pârât, prin consilier juridic B___ D_____ cu împuternicire de reprezentare juridică pe care o depune la dosar, lipsind recurentul-reclamant.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

La interpelarea expresă a Curții, intimatul-pârât prin consilier juridic arată că nu are cereri prealabile de formulat, însă dorește să depună practică judiciară.

Curtea aduce la cunoștință intimatului-pârât că a invocat excepția nemotivării recursului și acordă cuvântul pe aceasta.

Intimatul-pârât, prin consilier juridic, învederează Curții faptul că având în vedere că recurentul nu a făcut decât să indice textul de lege consideră că este nemotivat deoarece practic a făcut o reluare a discuțiilor de la fond fără a face discuție privind dispozițiile art.488 pct.8 NCPC, doar l/a menționat.

Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recursul formulat.

Intimatul-pârât, prin consilier juridic solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, conform argumentelor arătate în cuprinsul întâmpinării.

Curtea, în conformitate cu prevederile art. 494 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr.141 din 25.03.2015, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, C_________ Administrativ și Fiscal a respins ca nefondata acțiunea formulată de reclamantul O____ E_____ L________, în contradictoriu cu pârâtul C________ L____ AL MUNICIPIUL A_________.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, a arătat următoarele:

In fapt, la data de 21.06.2012 a fost ales viceprimar al Municipilui A_________.

Prin dispoziția nr.555/01.04.2013, Primarul Municipiului A_________ i-a delegat un număr de 8 atributii din competenta sa.

Până la data de 18.06.2014 cand C________ L____ al Municipiului A_________ a dispus schimbarea sa din funcție in urma H.C.L. nr.203/18.06.2014. Nu a existat nici o sesizare cu privire la activitatea aa in aceasta calitate.

A apreciat ca hotărârea este data cu aplicarea greșita a normelor de drept.

În aceasta cauza pârâta s-a folosit de o neconcordanță a dispozițiilor legale. Este vorba de Legea nr.215/200l cu privire la administrația publica locala si Legea nr.393/2004 cu privire la statutul aleșilor locali.

Dupa cum se cunoaște cele doua texte de lege se completează in ceea ce privește statutul aleșilor locali.

Din acest punct de vedere se poate vorbi ca Legea nr.215/2001 reprezinta norma generala in materie, iar Legea nr.393/2004 reprezintă norma speciala.

Diferența speculată de pârâta in aceasta cauza este aceea ca in Legea nr.215/2001 apare un teremen nou fata de Legea nr.393/2004, anume acela al "schimbării din funcție".

Instanța de judecata face o interpretare personala si apreciază ca aceasta modalitate a "schimbării din funcție" este de fapt o măsura politica care nu trebuie justificată de consilierii locali.

A apreciat ca aceasta motivare este nelegala intrucat aceasta dispoziție din Legea nr.215/2001 nu isi găsește corespondent in legea speciala, respectiv Legea nr.393/2004.

A arătat că instituția "schimbării din funcție" este aceeași instituție cu "eliberarea din functie". Ambele instituții produc același efect, anume al inlocuirii viceprimarului.

Daca legiuitorul avea in vedere instituția schimbării din funcție, ca fiind o instituție separata, se făcea vorbire in legea speciala, respectiv Legea nr. 393/2004, modalitatea de eliberare si faptul ca aceasta are in vedere argumente politice si nu de alta natură ca cele prevăzute in Legea nr.393/2004.

In aceste condiții o hotărâre de consiliu local care nu are la baza nici cel puțin o expunere de motive, este o hotărâre nelegala.

A considerat ca in cauza de fata este vorba de o schimbare din funcție ca sancțiune, motiv pentru care a solicitat sa se constate ca hotărârea de consiliu local atacata este lipsita de temei legal intrucat nu a săvârșit nicio abatere dintre cele prevăzute de lege.

F___ de cele precizate , a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate si în urma rejudecării, admiterea cererii de chemare in judecata.

Prin întâmpinare, intimatu-pârât a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare.

Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Curtea, examinând sentința recurată, în raport de criticile formulate, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, constată ca recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește excepția nulității recursului pentru nemotivare:

Potrivit art. 487 alin. (1) C.proc.civ., “recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, afară de cazurile prevăzute de art. 470 alin. (5) aplicabile și în recurs”.

Conform art. 489 alin. (1) C.proc.civ. „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal cu excepția cazurilor prevăzute în alin. (3).”

În conformitate cu art. 486 alin. (1) lit. d) C.proc.civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Cererea de recurs formulată în prezenta cauză cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac și dezvoltarea acestora.

Astfel, recurentul-reclamant a invocat aplicarea greșită a legii de către instanța de fond și a expus argumentele sale în dezvoltarea acestui motiv de recurs.

În consecință, excepția nulității recursului pentru nemotivare este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

În ceea ce privește recursul declarat:

Potrivit art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2004 a administrației publice locale, "schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorității consilierilor în funcție, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție".

Așadar, astfel cum în mod legal a reținut instanța de fond, schimbarea viceprimarului se poate decide prin hotărâre a consiliului local dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2004: existența unei propuneri a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție, în acest sens; votul majorității consilierilor în funcție.

Condițiile arătate sunt prevăzute limitativ de textul de lege sus-menționat.

Prin urmare, acestea nu pot fi extinse prin analogie.

Condițiile sus-menționate au fost respectate la adoptarea hotărârii atacate.

Este adevărat că, potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor publici locali, „pentru abateri grave și repetate, săvârșite în exercitarea mandatului de viceprimar, de președinte sau de vicepreședinte al consiliului județean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancțiuni: a) mustrare; b) avertisment; c) diminuarea indemnizației cu 5 - 10% pe timp de 1 - 3 luni; d) eliberarea din funcție.”

Art. 69 alin. (2) și (3) din Legea nr. 393/2004 stabilește procedura obligatorie în cazul aplicării acestor sancțiuni, astfel: „(2) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se aplică, prin hotărâre a consiliului, la propunerea motivată a primarului, respectiv a președintelui consiliului județean. În cazul președintelui consiliului județean, propunerea trebuie făcută de cel puțin o treime din numărul consilierilor în funcție și va fi temeinic motivată. Motivele care justifică propunerea de sancționare vor fi aduse la cunoștință consilierilor cu cel puțin 5 zile înaintea ședinței. (3) În cazul sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), hotărârea se adoptă cu votul deschis al majorității consilierilor în funcție, iar în cazul sancțiunilor prevăzute la lit. c) și d), cu votul secret a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție.”

Contrar susținerilor recurentului-reclamant, instituția „schimbării viceprimarului”, prevăzută de art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 și aceea a „eliberării din funcție”, prevăzută de art. 69 alin. (1) din Legea nr. 393/2004, sunt distincte, nefiind în prezența unei neconcordanțe între dispozițiile legale.

Simpla împrejurare că ambele instituții au ca efect înlocuirea viceprimarului, nu poate conduce la o altă concluzie, cât timp acestea diferă nu doar prin denumire ci și prin natura lor și prin procedura impusă de lege pentru adoptarea hotărârilor.

Astfel cum rezultă din chiar modul de redactare a celor două texte legale sus-menționate, dacă schimbarea viceprimarului reprezintă o măsură cu caracter politic, putând fi determinată de pierderea sprijinului politic, fără ca legea să prevadă necesitatea săvârșirii unei abateri de către cel schimbat, eliberarea din funcție reprezintă o sancțiune, determinată de săvârșirea unor abateri grave și repetate în exercitarea mandatului.

De asemenea, spre deosebire de schimbarea viceprimarului, care se poate decide prin votul majorității consilierilor în funcție, pentru eliberarea din funcție este necesar votul secret a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție.

Nu pot fi reținute susținerile recurentului-reclamant privind completarea legii generale prin legea specială, având în vedere că, din interpretarea textului art. 57 din Legea nr. 215/2001, nu rezultă că legiuitorul a intenționat reglementarea regimului juridic al sancțiunilor aplicabile viceprimarului.

Acest regim juridic este reglementat prin articolul 69 din Legea nr. 393/2004.

Împrejurarea că, în cuprinsul Legii nr. 393/2004 nu se face referire la instituția schimbării din funcție ci la aceea a eliberării din funcție nu reprezintă un argument în sensul că ar exista identitate între acestea.

Nu era necesară reglementarea schimbării din funcție a viceprimarului prin Legea nr. 393/2004, întrucât exista deja un text de lege, neabrogat, art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, care o reglementa și îi stabilea regimul juridic.

Pentru aceste considerente, constatând că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea, în baza art. 496 alin. (1) C.proc.civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant O____ E_____ L________, cu domiciliul în A_________, _________________ 26, __________, _______________________, împotriva sentinței civile nr.141 din 25.03.2015, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, C_________ Administrativ și Fiscal, în dosarul nr.XXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul-pârât C________ L____ AL MUNICIPIULUI A_________, cu sediul în A_________, ____________________, județul A_________, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19.11.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

A____ P_____ R_____ I____ C_____ I____ F_____

GREFIER,

G_______ P_____

Red. C.R.I. – 4 ex

Tribunalul Teleorman - Secția CMAS-C__ – jud. T_________ I__

Comunicat 2 exemplare la data de