Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PETROȘANI

CIVIL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2181/2013

Ședința publică de la 29 aprilie 2013

Completul constituit din:

Judecător L____ N_______ D___

Grefier O___ M_____ P____

S-a luat în dezbatere amânarea pronunțării acțiunii civile formulată de reclamanta A_______ E____ împotriva pârâtei P______ M______, pentru obligația de a face.

În lipsa părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat că s-au depus la dosar prin serviciul registratură de către părți, concluzii scrise, după care:

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 25 aprilie 2013, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanța, pentru depunerea la dosar de concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 29 aprilie 2013.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. XXXXXXXXXXXXX în 9 septembrie 2011, reclamanta A_______ E____ a chemat-o în pe pârâta P______ M______ pentru ca instanța, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la remedierea deteriorărilor produse reclamantei la zidăria balconului aferent spațiului de locuit al acesteia în interior și în exterior și la refacerea tâmplăriei aferente geamurilor care închid balconul, pe cheltuiala pârâtei, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat, în esență, că pârâta locuiește la etajul superior apartamentului său, având balconul situat deasupra balconului reclamantei iar datorită lucrărilor de închidere și aplicarea unui acoperiș la propriul balcon al pârâtei, apa pluvială se scurge pe pereții balconului reclamantei, înfiltrându-se și în interiorul balconului, cauzând, astfel și degradarea tâmplăriei geamurilor care închid balconul. Datorită atitudinii de indiferență a pârâtei, reclamanta a sesizat Primăria Petroșani care, în urma unei deplasări la fața locului, a constatat că cele reclamate sunt reale. A mai arătat că i-a notificat pârâtei să remedieze situația, în caz contrar urmând a o acționa în judecată.

În drept a invocat dispozițiile art. 1075 C. civ..

La cerere a atașat notificarea către pârâtă, adresa înaintată către Primăria municipiului Petroșani, adresa nr. xxxxx/24.06.2011 a Primăriei municipiului Petroșani.

În 19 octombrie 2011 pârâta a depus întâmpinare (fila 9) prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată și nefondată, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat că deteriorările invocate de către reclamantă se datorează uzurii normale a întregului imobil datorită factorilor externi, respectiv ploaie, îngheț, dezgheț, astfel că tocăria balconului reclamantei, care este din lemn, s-a deteriorat cu timpul iar igrasia apărută în interiorul balconului reclamantei a apărut datorită faptului că reclamanta are o sobă pe lemne iar balconul, nefiind izolat, s-a degradat, formându-se condensul. Privitor la răspunsul primit de la Primăria Petroșani prin adresa nr. 4877/59 din 7 aprilie 2011, a arătat că i s-a recomandat să se adreseze unui specialist pentru a stabilit din vina cui se datorează deteriorările invocate.

În drept a invocat dispozițiile art. 115 C. proc. civ..

În cauză s-au administrat probele cu înscrisuri, martori și expertiză tehnică judiciară.

Examinând cauza, instanța reține următoarele:

Reclamanta A_______ E____ este proprietara apartamentului situat în Petroșani, ______________. 4, ____________, jud. Hunedoara iar pârâta P______ M______ este vecina acesteia, fiind proprietara apartamentului situat deasupra locuinței reclamantei, pârâta dobândind dreptul de proprietate asupra imobilului prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 919 în 20 februarie 2006 de BNP I_____ G_______ (fila 110).

Prin prezenta acțiune reclamanta a solicitat ca pârâta să fie obligată să repare prejudiciul care i l-a cauzat la imobil, în exteriorul acestuia, pe partea locuinței unde se află balconul.

Din probele administrate în cauză, instanța reține că nu s-au dovedit susținerile reclamantei în ceea ce privește culpa pârâtei în cauzarea degradărilor.

Relevantă sub acest aspect a fost expertiza tehnică judiciară efectuată de expert T________ N______ (filele 61 -70, 100) care, în urma verificărilor făcute în 14 februarie 2012 la cele două apartamente, a constatat, la apartamentul pârâtei, pe pereții exteriori, în special în zonele de sub glafuri, că nu există urme de șiroaie ale apei de ploaie amestecate cu praf, pereții fiind imaculați. La apartamentul reclamantei a constatat că închiderea balconului s-a efectuat prin ferestre simple, executate din tâmplărie din rășinoase, având montată sticlă transparentă de 3 mm grosime, cu tocurile vopsite cu vopsea de ulei iar potrivit afirmațiilor reclamantei închiderea balconului s-a efectuat în 1991, înlocuirea ferestrelor fiind făcută în 2008. A mai constatat că ferestrele închiderii nu prezintă urme evidente de deteriorare, expertul apreciind că este necesară revopsirea tâmplăriei ferestrelor în vederea conservării și lungirea perioadei de serviciu a acestora. De asemenea, s-a reținut, în urma verificării tehnice a tencuielii interioare a balconului reclamantei, că necesită reparații parțiale pe cca 10% din suprafață și igienizarea prin aplicarea unei zugrăveli lavabile, aceeași constatare fiind făcută și la pereții exteriori, un de s-a reținut că tencuiala este afectată pe cca 15% din suprafață, recomandările expertului fiind aceleași, respectiv refacerea tencuielii și igienizarea totală cu vopsea lavabilă.

Cu aceeași ocazie, expertul a făcut și un mic experiment prin vărsarea conținutului unui recipient cu apă de la balconul pârâtei, prin partea exterioară a sticlelor ferestrelor balconului, în urma acestuia constatând că apa s-a scurs, inițial, spre exteriorul peretelui fără a-l afecta, însă, la mărirea debitului, s-a putut observa o șiruire pe perete care a cauzat udarea acestuia, udare care, a arătat expertul, nu poate fi cauzată de cât de un debit de apă specific unei ploi abundente, de mare intensitate.

În ceea ce privește cauzele care au contribuit la producerea deteriorărilor constatate la apartamentul reclamantei, concluziile expertului au fost clare, în sensul că acestea sunt:

1. lipsa lucrărilor periodice de întreținere curentă care nu s-au efectuat de la data punerii în funcțiune a blocului care a avut loc în anul 1955;

2. pentru interiorul balconului, condensul produs prin închiderea acestuia cu ferestre simple, cu tocuri din lemn de rășinoase, cu transfer termic important, a căror material lemnos a lucrat în timp creând, astfel, posibilitatea unor pierderi importante de căldură, precum și lipsa ventilației corespunzătoare a interiorului balconului;

3. într-o mică măsură, scurgerile apei pluviale de pe ferestrele balconului închis al pârâtei, aceasta însă numai în situația ploilor de mare intensitate care, în municipiul Petroșani, au o mică intensitate.

Expertul a făcut și o recomandare pârâtei, în sensul că, pentru înlăturarea posibilității de scurgere a apelor pluviale de pe ferestrele balconului închis de la apartamentul pârâtei, în cazul ploilor cu intensitate foarte mare, pârâta să placheze glaful de la ferestrele balconului cu gresie ceramică cu lățimea totală de 30 cm, montată pe pervazul actual placat cu gresie, având lățimea totală de 2 cm, creându-se astfel, scurgerea apei pluviale colectate de pe glaful ferestrelor paralel cu zidul exterior al balconului. Recomandarea expertului a fost urmată de către pârâtă care a efectuat lucrările propuse, aspect ce reiese din memoriul tehnic întocmit în 29 noiembrie 2012 de _____________________ (fila 109).

Concluziilor expertului s-a alăturat și declarația martorului M______ I__ (fila 34) care este vecin cu părțile, locuind pe aceeași scară, la etajul 2. Potrivit acestuia, balconul reclamantei este în aceeași stare de degradare ca celelalte apartamente care au fost reparate de proprietari. A mai arătat martorul că în 2009 pârâta, la solicitarea reclamantei, și-a luat florile pe care le avea puse de-a lungul marginii balconului ca urmare a plângerii reclamantei că acestea i-au murdărit balconul.

Ca urmare, instanța constată că degradările existente la nivelul balconului reclamantei nu au fost cauzate în mod exclusiv și direct de vreo acțiune sau inacțiune a pârâtei, acestea datorându-se lipsei întreținerii corespunzătoare a balconului, întreținere care este în sarcina exclusivă a proprietarului imobilului în cauză. Se mai reține că pârâta a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a evita a-i crea vreun prejudiciu reclamantei, respectiv a demontat gardinierele care, prin ele însele, nu pot determina o degrade a unui întreg balcon, a efectuat lucrările recomandate de expert pentru evitarea, pe viitor, a oricărei posibilități de a-i aduce vreun prejudiciu reclamantei.

În ceea ce privește legea aplicabilă instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea 71/2011 privind punerea în aplicare a noului Cod civil, „Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de _____________________ Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor”, în cauza de față, fapta ilicită care a determinat prezentul litigiu, a fost săvârșită anterior intrării în vigoare a noii legi civile, astfel că, la soluționarea prezentei cauze vor fi avute în vedere dispozițiile vechiului Cod civil.

Potrivit dispozițiilor art. 998 C. civ. „orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara”, iar art. 999 C.civ. prevede că „omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa”.

Din prevederile legale menționate rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: a) existența unui prejudiciu; b) existența unei fapte ilicite; c) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; d) existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.

În cauza de față, față de starea de fapt expusă, rezultă inexistența raportului de cauzalitate între o faptă ilicită și prejudiciul reclamantei. De asemenea, se arată că vinovăția reprezintă atitudinea psihică pe care autorul a avut-o în momentul săvârșirii faptei ilicite sau, mai exact, la momentul imediat anterior săvârșirii acesteia, față de faptă și urmările acesteia. În dreptul civil, răspunderea civilă delictuală operează, în principiu, pentru cea mai ușoară culpă, iar obligația de reparare a prejudiciului este integrală, indiferent de gravitatea vinovăției.

Ca urmare, instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, astfel că cererea reclamantei se va respinge ca neîntemeiată.

Cheltuielile de judecată cuprind totalitatea cheltuielilor făcute de o parte în legătură cu un proces civil. Conform dispozițiilor art. 274 alin. (1) Cod procedură civilă, obligația de a suporta cheltuielile de judecată revine părții din vina căreia s-a purtat proces, întrucât, la baza acestei obligații stă culpa procesuală.

Cheltuielile făcute de către pârâtă și ocazionate de prezentul proces reprezintă 700 lei onorariu avocat.

În cauză, instanța constată existența culpei procesuale a reclamantei, astfel că aceasta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 700, în conformitate cu dispozițiile art. 274 din Codul de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea formulată de reclamanta A_______ E____, cu domiciliul în Petroșani, ______________. 4, _____________________ împotriva pârâtei P______ M______, cu domiciliul în Petroșani, ______________. 4, _____________________.

Obligă reclamanta la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 700 lei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 29 aprilie 2013.

JudecătorGrefier

L____ N_______ DuțuOana M_____ P____

LND/OMP/4ex.

Red.14.06.2013