R O M Â N I A
Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A VI-A CIVILĂ
Decizia civilă nr.1654
Ședința publică de la 11 Septembrie 2012
Curtea constituită din:
PREȘEDINTEMIHAELA I____ B____-P________
JUDECĂTORLILIANA C_______
JUDECĂTORAURICĂ A____
GREFIERFLORENTINA D______
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr.2334 din data de 23.02.2012 pronunțată de către Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații I______ N_______ V______ și G________ F____ N______.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul G________ F____ N______ personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recurenta a solicitat prin cererea de recurs judecarea cererii în lipsă, conform prev. art.242 alin.2 C.pr.civ., precum și faptul că prin Serviciul Registratură la data de 05.09.2012 intimata I______ N_______ V______ a depus la dosar întâmpinare, în 2 exemplare.
Curtea procedează la legitimarea intimatului G________ F____ N______, acesta prezentând CI ________ nr.xxxxxx eliberată de SPCEP S3 la data de 21.12.2011.
Intimatul G________ F____ N______, personal, solicită acordarea unui nou termen în vederea angajării unui apărător.
Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată formulată de către intimatul G________ F____ N______, în temeiul art.156 alin.1 C.pr.civ., având în vedere momentul primirii citației, respectiv 05.06.2012.
Curtea procedează la comunicarea unui exemplar al întâmpinării formulată de către intimata I______ N_______ V______, intimatului G________ F____ N______.
Curtea acordă cuvântul atât asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, invocată de către intimata I______ N_______ V______ prin întâmpinare, cât și pe fondul cererii de recurs.
Intimatul G________ F____ N______, personal, solicită admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune astfel cum a fost invocată și respingerea recursului.
Curtea reține cauza spre soluționare.
C U R T E A
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VII-a Civilă sub nr. XXXXXXXXXXXXXX creditoarea DGFPM București a solicitat în temeiul art. 138 alin. 1 lit. d) și e) din Legea 85/2006 obligarea pârâților I______ N_______ V______ si G________ F____ N______ la suportarea pasivului neacoperit al debitoarei ______________________, conform tabelului definitiv consolidat.
Prin sentința civilă nr. 2334/23.02.2012 Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă a respins cererea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că pârâții au dispus continuarea activității debitoarei deși aceasta se afla în stare evidentă de insolvență, însa în cauză nu a fost dovedită legătura de cauzalitate dintre faptele comise de pârâți și prejudiciul cauzat creditorilor, nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 998-999 Cod civil.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs creditoarea Direcția Generala a Finanțelor Publice a Municipiului București, solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii personale patrimoniale a pârâților și obligarea acestora la suportarea întregului pasiv rămas neacoperit al societății debitoare cu bunurile din averea personală, până la achitarea integrală a acestuia.
În motivarea recursului, recurenta a arătat, că hotărârea este netemeinică și nelegală și nu cuprinde motivele pe care se sprijină, însăși instanța de fond reținând în considerentele hotărârii că pârâții se fac vinovați de fapte prevăzute la art. 138 din lege în sensul că au dispus continuarea activității debitoarei deși aceasta se afla în vădita stare de insolvență.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că reprezentanții debitoarei nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea, fapt evidențiat prin Procesul Verbal nr. 435/13.03.2002 încheiat de Garda Financiara, menținut de Înalta Curte de Casație și Justiție a României prin Decizia nr. 2441/10.05.2007. Având în vedere că la data de 31.12.2003 în patrimoniul societății existau sume de bani care acopereau dreptul de creanță al DGFPMB în sumă de 13.034.613 lei (ron), existând chiar și un excedent de 8.232.465 lei (RON), rezultă ca reprezentanții societății au deturnat activul persoanei juridice și nu au plătit obligațiile către bugetul general consolidat al statului.
În Raportul de Inspecție Fiscala încheiat la data de 20.08.2008 se reține că societatea a înregistrat în anul 2007 cheltuiala nedeductibilă în sumă de 5.268.062 lei (Ron).
S-a mai arătat că prin faptele și actele întocmite, reprezentanții societății au determinat apariția stării de insolvență, dispunând continuarea unei activități ce aducea prejudicii grave și desfășurând un management defectuos, dovadă fiind și cuantumul obligațiilor fiscale neachitate față de bugetul general consolidat al statului. Legătura de cauzalitate dintre faptele comise de pârâți și prejudiciul cauzat creditorilor rezultă implicit din săvârșirea faptelor prejudiciabile și constă în dezinteresul arătat în funcționarea normală și în condiții de legalitate a societății.
Din coroborarea dispozițiilor Codului Fiscal cu Legea insolvenței rezultă că se poate reține în sarcina administratorilor debitoarei faptele prevăzute la dispozițiile lit. a) și b) a art. 138 din legea insolvenței.
În drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe dispozițiile Codului de procedură civilă, art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedura civilă, precum și Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru conform dispozițiilor art. 229 din O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare.
Intimata I______ N_______ V______ a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
În motivare intimata a invocat excepția prescripției promovării acțiunii, arătând că prin Raportul de activitate nr. 3 administratorul judiciar a învederat că nu va promova cererea de atragere a răspunderii organelor de conducere, nefiind incidente dispozițiile art. 138 din Legea insolvenței, cu arătarea expresă a faptului că prin Raportul de activitate nr. 1 întocmit în temeiul art. 59 din Legea insolvenței a menționat referitor la cauzele și împrejurările care au condus la apariția stării de insolvență, că acestea sunt rezultate exclusiv din amenda aplicata de către Garda Financiara.
Față de motivele invocate în cererea de atragere a răspunderii personale, respectiv că în cauză sunt incidente art. 138 lit. d) și lit. e) cu menționarea la fila 5 din cerere a posibilei incidențe a art. 138 lit. a) și lit. b) din lege, rezultă că reclamanta avea cunoștință de faptele cauzatoare de prejudicii încă din anul 27.03.2008, respectiv de la data deschiderii procedurii. Cererea de atragere a răspunderii personale a fost formulată la 09.06.2011 după împlinirea termenului general de prescripție de 3 ani instituit de art. 139 din Legea insolvenței. Reclamanta nu a făcut dovada suspendării ori întreruperii prescripției dreptului de a solicita atragerea răspunderii personale.
Intimata a invocat și critici pe fond, arătând, în esență, că în mod corect a reținut instanța că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.998-999 Cod civil.
Examinând actele și lucrările dosarului Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond intimata I______ N_______ V______ a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune a recurentei-reclamante. Această excepție a fost reiterată prin întâmpinarea depusă în fața instanței de recurs.
Conform art.137 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea a luat în dezbatere excepția prescripției dreptului material la acțiune a recuerentei-creditoare, asupra căreia reține următoarele:
Potrivit art. 139 din Legea insolventei, „acțiunea prevăzută la art. 138 se prescrie în termen de 3 ani. Prescripția începe să curgă de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariția stării de insolvență, dar nu mai târziu de 2 ani de la data pronunțării deschiderii procedurii.”
În cauză, prin sentința comerciala nr. 1467/27.03.2008, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul XXXXXXXXX08, instanța a dispus deschiderea procedurii insolvenței în forma simplificată împotriva debitoarei S.C. DIAMOND CASINOS SRL și a numit lichidator judiciar ASSISTANCE INSOLV S.P.R.L.
În raport de data deschiderii procedurii insolvenței, rezultă că termenul de 2 ani prevăzut de art. 139 din Legea insolvenței s-a împlinit la data de 27.03.2010, în timp ce cererea de atragere a răspunderii personale a fost formulată de către recurentă după împlinirea acestui termen, respectiv la data de 10.06.2011.
Curtea mai reține că recurenta nu a invocat și dovedit existența unor cauze de suspendare ori întrerupere a cursului prescripției dreptului de a solicita atragerea răspunderii personale.
Având în vedere soluția de admitere a excepției prescripției dreptului material la acțiune, precum și dispozițiile art. 297 și 316 C.pr.civ., Curtea nu va mai analiza criticile invocate pe fondul cauzei, astfel că, în temeiul art. 312 C.pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr.2334 din data de 23.02.2012 pronunțată de către Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații I______ N_______ V______ și G________ F____ N______, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.09.2012.
Președinte, Judecător, Judecător, M______ I____ B____-P________ L______ C_______ A_____ A____
Grefier,
F_________ D______
Red.jud.LC. – 27.09.2012
Fond:Tribunalul București Secția a VII-a Civilă
Președinte: R______ E____