Dosar nr. XXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL A___ I____

SECTIA I CIVILA

DECIZIE CIVILĂ Nr. 42/2015

Ședința publică de la 31 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D______ M________

Judecător M______ F_________ C____

Judecător C_______ G_________ N______

Grefier N_______ P______

Pe rol se află pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de contestatoarea P______ R________ B___, împotriva deciziei civile nr. 504/2014 pronunțată de Curtea de Apel A___ I____ în dosar civil nr. XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect validare poprire.

Procedura legal îndeplinită.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 24 martie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra contestației în anulare de față,

Prin decizia civilă nr. 504/2012, Curtea de Apel A___ I____ – Secția I Civilă a admis recursul declarat de debitoarea Stațiunea de C________ Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație B___ împotriva deciziei civile nr. 301/A/2014 pronunțată de Tribunalul A___ – Secția I Civilă și în consecință, a fost modificată decizia recurată în sensul respingerii apelului declarat de creditoarea P______ R________ B___ împotriva sentinței civile nr. 1008/2013 pronunțată de Judecătoria B___, care a fost menținută. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut și motivat că, în dosar execuțional nr. 456/2012 al B__ B___ T_____, în baza titlului executor pe care îl reprezintă decizia civilă nr. 275/2013 a Curții de Apel A___ I____ a fost emisă la data de 16.05.2013 către Trezoreria B___, adresa de poprire pentru poprirea tuturor conturilor în lei și valută pe care debitoarea Stațiunea de C________ și Dezvoltare Vini Viticolă B___ le deține la trezorerie până la concurența sumei de 142.614,73 lei.

La data de 27.05.2013, cu adresa nr. xxxxx/2013 terțul poprit Trezoreria B___ a confirmat executorului judecătoresc înființarea popririi pe conturile debitorului, menționând și lipsa disponibilului în cont.

În dosar nr. XXXXXXXXXXXX s-a pronunțat hotărârea nr. 495/07.06.2013 de către Judecătoria B___, prin care, la cererea contestatoarei Stațiunea de C________ și Dezvoltare Vini Viticolă B___ a fost suspendată provizoriu executarea silită pornită în dosar execuțional 456/2012 al B__ B___ T_____ până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul contestației la executare înregistrată sub dosar nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B___.

În dosar nr. XXXXXXXXXXXX, prin încheierea de ședință din 10.09.2013 pronunțată de Judecătoria B___, a fost admisă cererea formulată de contestatoarea Stațiunea de C________ și Dezvoltare Vini Viticolă B___ și suspendată continuarea executării silite în dosar 456/2012 al B__ B___ T_____ până la soluționarea contestației la executare în dosar nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B___.

Potrivit extrasului de pe portalul instanței, depus la instanța de fond, în dosar nr. XXXXXXXXXXXX, Tribunalul A___ la data de 3.12.2013 a admis recursul și a modificat încheierea atacată în sensul respingerii cererii de suspendare a executării silite.

Față de aceste hotărâri judecătorești, s-a constastat că, în dosar execuțional 456/2012 a fost suspendată executarea silită de la data de 07.06.2013 până la data de 03.12.2013. Cererea de validare a popririi a fost introdusă la data de 23.10.2013 în prezentul dosar. La acea dată nu era îndeplinită nici una din condițiile de admisibilitate a cererii de poprire impuse de art. 460 alin. 1 cod procedură civilă.

Astfel, art. 460 alin. 1 cod procedură civilă, stabilește că „ terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi”, inclusiv în cazul în care în loc să consemneze suma a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau terțul poprit, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare în vederea validării popririi.

Așadar, prima condiție pentru validarea popririi este ca terțul poprit să nu își îndeplinească obligațiile de a popri contul, iar din adresa de confirmare a popririi rezultă că a fost îndeplinită această obligație. În al doilea rând, față de faptul că prin încheierea de ședință din 07.06.2013 s-a dispus suspendarea executării silite începute în dosar execuțional 456/2013, terțul poprit nu mai avea nici obligația de a menține poprirea pe cont, pentru că poprirea este o formă de executare silită. Așadar, în perioada 07.06.2013-3.12.2013 (când a fost respinsă cererea de suspendare a popririi), terțul poprit nu avea de îndeplinit nici un fel de obligații rezultate din adresa de poprire.

În aceste condiții, cererea de validare a popririi înregistrată la instanță în perioada de suspendare a popririi, nu îndeplinește condițiile de admisibilitate a cererii, impuse de art. 460 cod procedură civilă, așa cum corect a reținut instanța de fond.

Termenul de 3 luni prevăzut de lege, în care se poate cere validarea popririi curge de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă. Ori la data formulării cererii terțul poprit nu avea vreo obligație de îndeplinit; eventualele obligații care revin terțului poprit trebuie îndeplinite după ce a încetat suspendarea executării, deci după introducerea cererii de chemare în judecată. Instanța investită cu o cerere de chemare în judecată verifică temeinicia și legalitatea cererii la data introducerii acțiunii, și nu ulterior, pe parcursul judecății. Ca urmare, cererea formulată de creditoare este prematură, nu tardivă.

Este adevărat că debitoarea P______ R________ B___ are interes în promovarea cererii în condițiile în care are un titlu executor pentru recuperarea unei sume de bani, însă la momentul formulării cererii de validare nu erau îndeplinite condițiile impuse de lege.

Hotărârea pronunțată de tribunal cuprinde motivele pe care se sprijină, fiind la adăpost, sub acest aspect, de criticile întemeiate pe art. 304 pct. 7 cod procedură civilă. Instanța de apel a răspuns tuturor criticilor formulate, prin argumente comune mai multor critici, pronunțându-se în limitele apelului cu care a fost investită. S-a explicat interesul creditoarei în formularea cererii, și existența obiectului cererii, astfel că sunt nefondate aceste critici ale recurentei.

Motivând recursul, debitoarea susține că nu există obligația terțului poprit de a plăti o sumă de bani și nici refuzul de a indisponibiliza o sumă de bani, aspecte față de care nu justifică nici un interes. În cazul validării popririi, obligațiile se stabilesc în sarcina terțului poprit, dar nu a debitorului, astfel că și interesul de a contesta aceste măsuri revine terțului și nu debitorului. Dincolo de excepția lipsei de interes a debitorului de a invoca aceste aspecte, Curtea a analizat condițiile impuse de art. 460 cod procedură civilă, anterior.

Lipsa calității procesual pasive a terțului poprit S________ F_____ B___, a DGRFP B_____ și a AJFP A___, respectiv lipsa capacității procesuale a Serviciului fiscal B___, nu sunt „motive de ordine publică” așa cum le-a intitulat recurenta, care să poată fi invocate în orice stadiu a pricinii, în condițiile în care această excepție a fost invocată atât la instanța de fond, cât și în apel, iar tribunalul a soluționat corect această excepție, sub toate aspecte invocate.

Având în vedere toate aceste argumente de fapt și de drept invocate, se constată că instanța de apel a interpretat și aplicat greșit legea, astfel că sunt incidente prevederile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, și va fi admis recursul debitoarei, modificată decizia atacată în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței pronunțată de Judecătoria B___, cu substituirea motivării.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare P______ R________ B___, prin care a solicitat anularea deciziei civile nr. 504/2014 pronunțată de Curtea de Apel A___ I____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX și rejudecarea recursului.

În expunerea criticilor, contestatoarea arată că dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale, eroarea comisă de instanța de recurs fiind reprezentată de faptul că adresa de înființare a popririi a fost emisă la data de 16.05.2013 și a ajuns la terțul poprit înainte de 22.05.2013, fapt recunoscut de debitoare prin întâmpinare. Se mai arată că instanța a fost în eroare când a reținut că execuția a fost suspendată, fără a observa că această suspendare este una provizorie și a fost pronunțată fără citarea și comunicarea părților. Arată că instanța de recurs a reținut o excepție pe care nimeni nu a invocat-o și nu a fost pusă în discuția părților și care a fost admisă tocmai datorită erorilor materiale arătate. Consideră că i-a fost afectat contestatoarei dreptul la un proces echitabil, conform art. 6 CEDO.

S-au mai invocat de către contestatoare și prevederile tezei a II-a a art. 318 alin. 1 C. pr. civ.

Cu privire la acest motiv de contestație, se arată de către contestatoare că prin acest text legal s-a consacrat doar pentru recurent de a avea posibilitatea de a-și valorifica susținerile formulate prin cererea de recurs și omise de instanță, intimatul din aceeași cauză neputându-și valorifica susținerile omise a fi cercetate. Consideră că acest text de lege rupe echilibru impus de principiul egalității armelor, deoarece intimatul nu are posibilitatea să invoce omisiunea de a-i fi analizate apărările.

Se mai arată că este inadmisibil ca instanța de recurs să se pronunțe pe o excepție pe care nu a invocat-o nicio parte, iar datorită faptului că nu a fost pusă în discuție, s-au reținut din eroare termene și efecte greșite ale unei hotărâri care nu a fost comunicată și despre care s-a aflat după înregistrarea cererii de validare a popririi.

În drept se invocă prevederile art. 317 -318 C. pr. civ, art. 6 CEDO.

Contestația în anulare este legal timbrată (f. 13).

Intimata Direcția G_______ Regională a Finanțelor Publice B_____, prin întâmpinare, a solicitat respingerea contestației în anulare, concluzie formulată și de intimata Stațiunea de C________ – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație B___.

Contestatoarea a formulat excepție de neconstituționalitate a prevederilor art. 318 C. pr. civ, iar prin încheierea civilă nr. 7/2015 pronunțată de Curtea de Apel, în temeiul art. 29 alin. 4 din Legea nr. 42/1992 a fost admisă cererea de sesizare formulată de contestatoare, fiind sesizată Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 318 al. 1 teza a II-a C. pr. civ. de la 1865.

Curtea, analizând contestația în anulare de față pe fondul acesteia, în raport de criticile formulate și dispozițiile art. 317 – 318 C. pr. civ., constată următoarele:

Contestația în anulare, consacrată prin dispozițiile Codului de Procedură Civilă de la 1865 este o cale de atac, de retractare, deschisă doar pentru situațiile expres reglementate de dispozițiile art. 317 (vicii privind procedura citării sau necompetență) și art. 318 (greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs).

Curtea reține că prevederile art. 317 C. pr. civ. au în vedere dispozițiile de ordine publică referitoare la competență și procedura de citare cu părțile în cauză, astfel că acest text legal nu este incident în speța de față.

În cauză, invocând prevederile art. 318 C. pr. civ, contestatoarea a susținut că instanța de recurs a săvârșit o gravă eroare materială, fiind analizate în cuprinsul motivării contestației considerentele instanței de recurs, în raport cu care se apreciază că este incident cazul de contestație în anulare specială invocat.

Analiza motivelor contestației relevă însă nemulțumirile contestatoarei, în privința modului în care instanța de recurs a interpretat situația de fapt și dispozițiile legale incidente speței.

În înțelesul art. 318 alin. 1 teza I C. pr. civ, „greșeală materială” înseamnă o greșeală de ordin procedural, care prin gravitatea sa a determinat pronunțarea unei soluții eronate.

Cu alte cuvinte, legea are în vedere greșeli materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, cum ar fi respingerea recursului ca tardiv, anularea lui ca insuficient timbrat, ori făcut de un mandatar fără calitate, sau alte situații asemănătoare, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului pricinii, iar nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a dispozițiilor legale.

Fără a preciza o astfel de greșeală materială, contestatoarea, redând pasaje din considerentele deciziei atacate, le critică sub aspectul modului în care instanța de recurs a interpretat probele de la dosar și dispozițiile legale incidente.

În aceeași notă sunt reluate critici ce au făcut obiectul cenzurii instanței de recurs, referitoare la fondul litigiului, inclusiv în ceea ce privește aplicabilitatea dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a jurisprudenței CEDO.

Or, prin reglementarea dată de legiuitor contestației în anulare specială nu s-a urmărit ca pe această cale să se deschidă părților calea unui recurs la recurs pe considerentul că a fost greșit stabilită situația de fapt sau aplicate greșit normele legale.

Contestatoarea a invocat și prevederile tezei a II-a a art. 318 alin. 1 C. pr. civ, arătând că legiuitorul nu dă posibilitatea intimatului din aceeași cauză de a-și valorifica susținerile și apărările, fiind astfel înfrânt principiul egalității armelor și încălcat dreptul părții la un proces echitabil, prev. de art. 6 CEDO.

Se impune aici observația că cea de a doua teză a art. 318 alin. 1 C. pr. civ, are în vedere doar omisiunea de a cerceta unul din motivele de recurs prev. de art. 304 C. pr. civ, care au fost invocate de recurent iar nu apărările formulate de intimat, astfel că nici acest motiv al contestației în anulare nu este întemeiat.

Față de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată, acestea nu se vor acorda.

(continuarea deciziei civile nr. 42/31.03.2015 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXX)

Pe cale de consecință, constatând nefondată contestația de față, în baza art. 320 C. pr. civ, Curtea urmează să o respingă.

Pentru aceste motive:

În numele legii

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea P______ R________ B___ împotriva deciziei civile nr. 504/2014 pronunțată de Curtea de Apel A___ I____ în dosar civil nr. XXXXXXXXXXXXX.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 31.03.2015

Președinte, D______ M________	Judecător, M______ F_________ C____	Judecător, C_______ G_________ N______
	Grefier, N_______ P______

Redc. C.G.N

Tehn. N.P.

2 ex/30.04.2015

Jud. recurs – A.N______/C. C_______/M. M______