R O M Â N I A

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

Decizia civilă nr. 62/R/2015

Ședința publică de la 20 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: M____ C______ R_____

Judecător: M____ S_____

Judecător: C____ T_____ S____

Grefier: M______ P_________

Pe rol fiind pentru azi soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul C____ A___, în contradictoriu cu intimatele S______ E________ și S______ E_______ I____ împotriva deciziei civile nr. 269/R/2014 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX având ca obiect servitute.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni. Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că la termenul de judecată din data de 13.01.2015 părțile prezente au pus concluzii pe recurs și când în vederea deliberării și a depunerii de concluzii scrise a fost amânată pronunțarea pentru acest termen.

T R I B U N A L U L

DELIBERÂND:

Constată că prin contestația în anulare înregistrată la instanță la data de 28.08.2014 și timbrată cu 100 lei taxă timbru, contestatorul C____ A___ în contradictoriu cu intimatele S______ E________ și S______ E_______ I____ a solicitat admiterea contestației în anulare, anularea deciziei nr. 269/R/2014 pronunțată de către Tribunalul Bihor în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX în baza art. 318 alin.1 Cod procedură civilă și procedând la rejudecarea cauzei să se dispună admiterea recursului modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și precizată, respectiv, stabilirea unui drept de servitute de trecere cu piciorul și autovehiculul asupra nr. cadastrale 8227 și 8226 Oradea în favoarea nr. top 6667/13 din CF 13.282 Oradea și nr. top 6667/14 din CF 13.072 Oradea, conform completării la raportul de expertiză efectuat de expert M____ Trăian - Anexa 4 - completare la expertiză care să facă parte din hotărâre.

În dezvoltarea motivelor în fapt apreciază contestatorul că hotărârea instanței de recurs este profund nelegală fiind rodul unei grave greșeli materiale instanța pronunțând hotărârea ca urmare a greșeli materiale în ceea ce privește situația faptică din teren și anume în teren exista un drum peste proprietatea pârâtelor pe care s-a făcut accesul la proprietatea sa, drum ce nu a fost desființat din punct de vedere scriptic el figurând pe hărțile cadastrale, dar care a fost închis faptic prin acțiunea culpabilă a pârâților care au parcelat terenul și au edificat aici construcții.

Instanța de recurs la fel ca și instanța de fond a pronunțat o hotărâre imposibil a fi pusă în practică, în sensul ca pentru un teren situat pe versantul străzii Adevărului se stabilește un drept de servitute de pe _____________________ pe celălalt versant ceea ce ar însemna să urce de pe ____________________ în vârful dealului după care să coboare până pe ________________________________> Această hotărâre este rodul unei erori grave de percepție a stării de fapt, aspect ce putea fi constatat prin efectuarea unei cercetări la fața locului, ca astfel instanța să ia cunoștință de amplasarea în relief a terenului aservit , si a fondului dominant, pe unde urma să stabilească dreptul său de a avea acces la calea publică.

Faptic, în relief terenul său este amplasat pe versatul unui deal pe o pantă înclinată de 45 grade ce are la bază _______________________ prima variantă expertul topo propune ca și ieșire la calea publică o porțiune de tren ce dă în _____________________ la baza celuilalt versant. O variantă ce contravine PUZ-ului, și implicit legilor fizicii.

La solicitarea sa, expertul a completat raportul de expertiză, oferind o variantă practică și implicit mai puțin împovărătoare, în concordantă cu jurisprudența din România în materia servituților de trecere.

Instanța Supremă a decis că, din dispozițiile în materia servituții, rezultă ca la constituirea unui drept de servitute de trecere trebuie să se tină seama si de interesul celui care urmează a suporta consecințele servituții.

Art. 617 C. Civil impune ca trecerea sa se facă pe calea cea mai scurta, iar textul următor obliga la alegerea acelei treceri care produce o mai putina paguba aceluia pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă. Un drum creat ce deservește 9 imobile nu mai produce o pagubă în sensul că el are o destinație bine stabilită de trecere fiind folosit exclusiv acestei destinații iar solicitarea sa vizează evident tot o astfel de destinație.

De fapt prin HCL nr. 830/30.11.2005 s-a dispus „constituirea unei străzi interioare carosabile și pietonale care va face legătura dinspre _____________________________ parcele... ".

Un alt aspect la care a făcut referire mai sus, neluat în considerare de instanța de recurs și nici de către instanța de fond este acela că, pe terenul pârâților a existat un drum care deservea și terenul proprietatea sa, drum închis ca urmare a construcțiilor amplasate de către pârâți și de către autorul pârâților, aceștia edificând drumul ce deservește aceste construcții, drum pe care se solicită dreptul de trecere cu toate consecințele economice ce decurg de aici.

De asemenea, drumul de servitute inițial nu creează nici o pagubă, așa cum se poate observa din planșa fotografică anexată el este drum nefiind folosit ca și teren agricol.

Atară contestatorul că mai are în proprietate o parcelă de teren de aproximativ 1000 mp situată la aproximativ 100 m de acest teren, amplasată pe cealaltă parte a străzii Adevărului, prin urmare este inexplicabila rațiunea instanței de a stabili servitutea de pe o altă stradă aflată pe alt versant al dealului.

În drept se invocă disp. art. 318 alin 1 din Codul de procedură Civilă.

Prin întâmpinare, intimatele S______ E________ și S______ E_______ I____ au solicitat respingerea contestației in anulare si obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate, dovedite cu chitanța privind plata onorariului de avocat.

În susținerea poziției lor procesuale, s-a arătat că prezenta contestație este motivată pe prevederile art. 318 al l cod procedură civila vechi aplicabil in cauza raportat la data introducerii acțiunii.

Contestația este o cale excepționala de atac ,privește aspecte formale ale judecării recursului, pe această cale neputând fi schimbata aprecierea probelor sau interpretarea unor dispoziții legale .

Contestatorul in prezenta cauza nu face altceva decât sa critice modul in care instanța a dezlegat pe fond pricina,fiind nemulțumit ca nu i s-a dat câștig de cauza,invocând o greșita interpretare a anumitor probe ce s-au produs in fata instanței de fond. Dacă probele au fost sau nu corect apreciate nu se poate verifica pe calea contestației în anulare, deoarece pretinsa greșeală invocată de contestator nu se încadrează în categoria celor materiale, la care se referă art. 318 C. proc. civ.

Contestatorul arata ca eroarea materiala ar consta in aceea ca instanța nu a reținut faptul ca ar exista un drum pe hărțile cadastrale ,referindu-se evident la aprecierea probelor administrate. Mai departe contestatorul invoca faptul ca eroarea materiala se refera la faptul ca se ignora legile fizicii si reproșează instanțelor ca nu au luat la cunoștința amplasarea in relief a terenului in litigiu si nu s-au deplasat la fata locului.

Din motivarea contestației reiese ca cel ce se afla in eroare este contestatorul , care nu a citit conținutul hotărârii instanței de fond si de recurs. Acestea au respins fata de ele, acțiunea reclamantului fără sa stabilească in sarcina vreunui terț un drept de servitute in favoarea reclamantului aceasta deoarece reclamantul deși expres chestionat de instanța a declarat ca nu dorește sa se judece cu proprietarii vecini care ii puteau da o cale de acces. Instanța nu a dispus nimic cu privire la aceasta așa ca criticile contestatorului sunt nefondate .

Reclamantul in mod neadevarat pe tot parcursul procesului a susținut ca ar fi existat cândva o sarcina de servitute de trecere asupra proprietății lor in favoarea fondului sau . Din actele depuse la dosar se retine ca antecesorul lor S______ A________ a devenit proprietar in anul 1949, proprietate înscrisa in cf in anul 1950, fără sarcini sub nr. topografice dezmembrate 6664/3 si 6665/3.

In CF-ul reclamantului apare înscris in condiții dubioase un drept de trecere pe alte topografice decât ale lor ,drept înscris in anul 1954 care nu creează nici o obligație in sarcina lor. In mod răuvoitor si mincinos reclamantul recurent contestator afirma ca ar exista un drum de servitute inițial ,care ar fi practicabil si ca pe acela ar avea acces reclamantul fără nici o paguba. Aceste afirmații sunt un afront la ceea ce reprezintă proprietatea privata .Nu exista nici un drum ,așa cum nu exista nici o sarcina de servitute .

___________________________ in ultimii 15 ani cartier rezidențial , iar la dosar au fost depuse acte doveditoare care atesta ca vechiul drum de pământ făcut de cap nu reprezenta un drum de servitute si ca nu exista, fiind ocupat in prezent de zeci de curți, construcții. Reclamantul refuza sa accepte o realitate si anume ca trăim _______________ drept si ca stabilirea unei cai de acces nu se face cu minciuni, falsuri si cu amenințări ci cu respectarea dreptului la proprietatea privata .Toți proprietarii vecini care nu au avut acces direct au găsit formule amiabile de schimb, cumpărare sau construirea cu suportarea in comun a unor cai de acces, insa reclamantul a considerat ca i se cuvine cedarea gratuita si necondiționata a unei suprafețe din proprietatea lor si a altor 7 vecini , apreciind normal sa tulbure liniștea proprietarilor ce si-au construit case, pe motivul ca umbla de jos in sus pe calea de acces sfidează legile fizicii.

De asemenea contestatorul invoca si o greșita apreciere a concluziilor expertizei, acesta nu poate fi un motiv ,fiind vorba de aprecierea probelor si nu de o eroare materiala. Pe de alta parte concluziile expertizei sunt clare, nu au un drum care sa duca la terenul exploatație agricola a reclamantului, drumul construit servește strict proprietarilor caselor si doar aceștia au un drept de servitute de trecere pe acesta. Reclamantul si in prezent continua cu acele afirmații mincinoase ca drumul ar duce la proprietatea sa ori din toate probele administrate reiese clar ca drumul construit este un drum închis ,strict pentru acces la case.

Instanța de fond precum si cea de recurs a reținut in mod corect ca in sarcina lor nu a existat niciodată obligația respectării vreunei servituți in favoarea reclamantului ,ca deși terenul acestuia este teren înfundat calea cea mai scurta de acces este prin __________________________ afectarea a 187 mp ,iar din ___________________________ mai scurta este peste cadastralele xxxxxx si xxxxxx ,cu afectarea unei suprafețe de 370 mp. De asemenea in cauza au fost administrate si alte probe concludente privind situația de fapt - acte si documentații cadastrale, cărți funciare, s-au audiat martori ce au arătat ca reclamantul si-a exploatat proprietatea, vie, trecând pe la alți proprietari decât ele si ca vinovat pentru lipsa unei rezolvări amiabile a accesului este reclamantul care a refuzat in mod constant sa ajungă la o înțelegere cu proprietarii vecini deși i s-au oferit pe parcursul timpului mai multe variante echitabile .

Se arată ca instanțele au apreciat corect situația de fapt si au dispus potrivit concluziilor raportului de expertiza ,nefiind vorba despre nici o greșeala materiala.

Uzând abuziv de calea de atac a contestației in anulare contestatorul nu urmărește decât schimbarea hotărârii instanței de fond ,hotărâre care este temeinica si legala.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține următoarele:

Prin decizia civilă nr. 269/R/2014 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX s-a respins ca nefondat recursul civil formulat de recurentul C____ A___ în contradictoriu cu intimatele S______ E________ și S______ E_______ I____ împotriva sentinței civile nr. 7378 din 29.05.2013 pronunțată de Judecătoria Oradea, care a fost păstrată în totalitate și a fost obligat recurentul în favoarea intimatelor la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În considerentele acestei decizii, instanța de recurs a reținut că drumul cel mai scurt de ieșire la calea publică este cel dinspre _________________ nu înspre _____________________________ mai scurtă înspre _____________________ cea care ar afecta imobile care nu sunt proprietatea pârâtelor intimate și prin urmare se poate impune constituirea unei servituți de trecere pe imobilul proprietatea acestora. A apreciat instanța de control judiciar că față de concluziile concludente și pertinente ale raportului de expertiză, efectuarea unei cercetări la fața locului de către instanța de foind nu se impunea, o astfel de probă fiind inutilă soluționării cauzei. S-a mai reținut că nu s-a probat în nici un fel faptul că pe proprietatea intimatelor ar fi existat un drum pe care se făcea accesul la proprietatea recurentului și care ar fi fost distrus de către intimate, probele administrate nu confirmă acest fapt, iar pe hărțile cadastrale nu apare evidențiat un astfel de drum.

Împotriva acestei decizii civile contestatorul a formulat contestație în anulare invocând dispozițiile art. 318 al. 1 c.pr.civ. respectiv faptul că hotărârea instanței de recurs este rodul unei greșeli materiale în ceea ce privește situația faptică din teren, motivele contestației în anulare vizează aprecieri si critici aduse considerentelor deciziei contestate. Art. 318 Cod procedura civila invocat ca si temei de drept în susținerea contestației în anulare prevede doua motive pentru exercitarea contestației în anulare speciala respectiv când dezlegarea data este rezultatul unei greșeli materiale precum si atunci când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis din greșeala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Referitor la prima teza a art. 318 Cod procedura civila invocată în susținerea contestației, aceasta vizează greșeli de fapt involuntare iar nu greșeli de judecata respectiv de apreciere a probelor,de interpretare a unor dispoziții legale. Daca s-ar da examinării unei hotărâri în cadrul contestației în anulare limite mai largi ar însemna sa se schimbe caracterul contestației în anulare de cale de atac extraordinara privind anumite neregularități prevăzute de lege ceea ce nu este în spiritul reglementarii date de lege acestei instituții. În speța nu se poate retine motivul de contestație în anulare prevăzut de art. 318 teza I Cod procedura civila, împrejurarea invocata de contestator constând în criticile aduse considerentelor deciziei contestate privind interpretările si aprecierile instanței de recurs, respectiv critica modului în care instanța a dezlegat în fond pricina sau greșita interpretare a anumitor probe nu se circumscrie sensului noțiunii de greșeala materiala astfel cum este acesta prevăzut de art.318 Cod procedura civila. Stabilirea situației de fapt si dezlegarea problemelor de drept supuse judecații exced dispozițiilor textului de lege mai sus arătat si nu pot fi valorificate pe aceasta cale a contestației în anulare.

Referitor la teza a II a art. 318 al. 1 c.pr.civ. instanța de recurs reține că nu au fost menționate în cuprinsul contestației în anulare motivele de recurs asupra cărora instanța de recurs a omis din greșeală să le cerceteze, deși contestația în anulare formulată s-a întemeiat pe dispozițiile art. 318 al. 1 c.pr.civ., text de lege care reglementează două motive pentru exercitarea contestației în anulare, respectiv greșeala materială și omisiunea instanței care respingând recursul sau admițându-l numai în parte de a cerceta vreunul din motivele de modificare sau de casare.

În contextul considerentelor mai sus expuse instanța de recurs având în vedere ca în cauza nu sunt incidente dispozițiile art. 318 al. 1 Cod procedura civila va respinge ca neîntemeiata contestația în anulare formulata împotriva deciziei contestate si reținând culpa procesuala a contestatorului, va fi obligat în favoarea intimatelor în temeiul art. 274 Cod procedura civila la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocațial justificat cu chitanța de plata depusa la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul C____ A___, domiciliat în Oradea, ______________. Berthelot, nr. 25, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimatele S______ E________ și S______ E_______ I____ ambele domiciliate în Oradea, ____________________, jud. Bihor, împotriva deciziei civile nr. 269/R din 03.03.2014 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o păstrează în totalitate.

Obligă contestatorul la cheltuieli de judecată în cuantum de 400 lei în favoarea intimatelor.

Definitivă și irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 20.01.2015.

Președinte Judecător Judecător

M____ C______ R_____ A______ C______ M____ S_____

Grefier

M______ P_________

Red.fond. I________ F.

Red.rec. S_____ M____

Dact.PM

2 ex./28.01.2015.