R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

D E C I Z I A NR.103

Ședința publică din data de 15 ianuarie 2014

Președinte - V_______-I______ S_______

Judecător - E____ S_____

Judecător - A____-C_____ B____

Grefier - C_______ C_____

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta ______________________ S.R.L., cu sediul în București, sector 6, _________________, ___________, parter, ______________ administrator judiciar Top Expert SPRL, cu sediul în B_____, _______________, __________, ____________________, împotriva deciziei civile nr. 91/22 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta _________________., cu domiciliul procesual ales la SCA I_______, T_____ și Asociații- București, Calea Rahovei, nr.178, ______________ și cu intervenientul O___ Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ________________, nr.27, județul Dâmbovița.

Recurs timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei, potrivit chitanței nr. xxxxxxx/13 septembrie 2013 emisă de Consiliul Local Sector 6 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-pârâtă ______________________ SRL, reprezentată de avocat I____ D_____ din Baroul București, în substituire pentru avocat R___ R_____ din Baroul G_____, potrivit împuternicirii avocațiale nr. xxxxxxx/4.12.2013 și delegației de substituire nr. 42/13.01.2014 și intimata-reclamantă _______________, reprezentată de avocat V_______ E__ din Baroul Dâmbovița, potrivit împuternicirii avocațiale nr. xxxxxx/2013, lipsind intervenientul O___ Dâmbovița.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință și se învederează că, prin intermediul serviciului registratură, intimata-reclamantă _______________ a depus la dosar întâmpinare, înregistrată sub nr. xxxxx/28.11.2013, în două exemplare, anexat căreia au fost depuse de avocat E__ V_______ din Baroul Dâmbovița împuternicirea avocațială nr. xxxxxx/2013, chitanța nr. 816/27.11.2013 și factura fiscală f.n./27.11.2013, reprezentând dovezile de achitare a onorariului de avocat.

Avocat D_____ I____, pentru recurenta-pârâtă, depune la dosar delegație de substituire, concluzii scrise și declară că nu are cereri de formulat.

Avocat E__ V_______, pentru intimata-reclamantă, precizează că nu are cereri de formulat și solicită judecarea cauzei.

Curtea ia act că nu s-au formulat cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat D_____ I____, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă ______________________ SRL, pe linia motivelor de recurs și a concluziilor scrise depuse la dosar, solicită admiterea căii de atac, astfel cum a fost formulată, în principal, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea deciziei și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, în privința stabilirii dreptului de servitute în favoarea reclamantei și desființarea sentinței referitor la cuantumul despăgubirilor anuale la care a fost obligată reclamanta, cu consecința obligării la plata unei despăgubiri în cuantum de 4% /am/mp, calculate prin raportare la întreaga suprafață de teren aservită, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Avocat E__ V_______, având cuvântul pentru intimata-reclamantă ____________________ linia apărărilor expuse prin întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, potrivit chitanței depusă la dosar.

Sub un prim aspect, apreciază că motivele dezvoltate de recurentă identifică mai degrabă aspecte de netemeinicie a soluției tribunalului.

Învederează că părțile au fost de acord în principiu cu acțiunea formulată, solicitându-se doar acordarea unei despăgubiri mai mari pentru calea de acces, urmând a se reține însă că pârâta nu a contestat cuantumul despăgubirilor stabilite de expert.

C U R T E A,

Asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București la data de 09.03.2011 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, reclamanta _______________, în contradictoriu cu pârâta ______________________ SRL prin administratorul judiciar, TOP EXPERT SPRL, B_____, intervenient fiind O___ Dâmbovița, a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se constituie un drept de servitute, pe jos și cu mijlocele de transport pe o lungime de 79,92 m și o lățime de 6 m, pe latura vestică a proprietății sale din Targoviste, _______________________, județul Dâmbovița .

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a adjudecat activul - Atelier service - compus din teren aferent 1165 ,67 mp, din care suprafața construită 581,35 mp, reprezentând construcția C 4/3 amplasat în Targoviste , _______________________, județul Dâmbovița, existent în patrimoniul ___________________________ SA, că actul de adjudecare constituie titlu de proprietate, însă la încheierea actului de adjudecare prin care i s-a transmis dreptul de proprietate nu i s-a transmis, din eroare, și dreptul de servitute asupra terenului proprietatea pârâtei, accesul societății, dinspre și la drumul public fiind împiedicat din cauza lipsei servituții de trecere.

Judecătoria Sectorului 1 București, prin sentința civilă xxxxx din 10.10.2011 pronunțată în dosarul nr. xxxxx/2011 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Targoviste .

După administrarea probelor prin sentința civilă nr. 278/21.01.2013 Judecătoria Târgoviște a admis acțiunea formulată de reclamanta, a dispus crearea unei servituți de trecere pe suprafața de teren aparținând pârâtei conform variantei I, ce se identifică pe planul de amplasament și delimitare a bunului imobil prin punctele 505, 500, 501, 600, 70, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 133, 505, 506, 550, 551,552,501, a obligat reclamanta către pârâtă la plata sumei de 137,8 euro cu titlu de despăgubire anuală, sau echivalentul în lei la data plății, începând cu anul 2011 și în continuare, până la desființarea servituții și s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei nu este întemeiată, întrucât reclamanta este titulara dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren ce rezultă din raportul de expertiză, are interesul ca pe calea justiției să obțină constituirea unui drept de servitute în favoarea sa, pe terenul proprietatea pârâtei, teren aflat în vecinătatea terenului deținut de ea, și în aceste condiții a justificat îndreptățirea pe care o are de a introduce cererea, cu acest obiect împotriva pârâtei , deci pârâta are calitate procesuală pasivă.

Pe fond, s-a reținut că cererea reclamantei este întemeiată, că la stabilirea servituții trebuie să se țină seamă nu numai de interesul celor care beneficiază de servitute, ci și de interesul celor care vor să suporte consecințele acesteia iar, având în vedere acceptul pârâtei, în sensul constituirii servituții de trecere și în varianta 1, a apreciat că această variantă corespunde dispozițiilor art. 616 și următoarele din vechiul Cod civil .

În ce privește faptul că în această variantă calea de acces este mai lungă decât cea din varianta a II-a, judecătoria a arătat că această din urmă variantă prezintă dificultăți de amenajare, prin mutarea instalațiilor de gaze .

În legătură cu capătul de cerere având ca obiect obligarea reclamantei la plata unei despăgubiri anuale, ca urmare a constituirii unei servituți de trecere, instanța de fond a reținut că potrivit art. 616 Cod civil, în cazul în care se constituie o servitute de trecere pe locul vecinului, proprietarul fondului dominant are îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona. Prin notele scrise, pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata unei despăgubiri în cuantum de 150 euro pe lună, începând cu data de 1.06.2010, însă instanța a stabilit despăgubirea în raport de suma determinată de expert de 137,8 euro anual, reclamanta urmând a plăti suma respectivă începând cu anul 2011 și până la desființarea servituții de trecere.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta ______________________ SRL prin administrator judiciar TOP EXPERT SPRL B_____, calificat de instanță apel prin încheierea de la termenul de judecată din 8 aprilie 2013.

Apelanta a criticat sentința pronunțată de instanța de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că a fost dată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 617, 618 și 619 din Noul Cod civil, aceasta fiind legea aplicabilă litigiului, întrucât cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 23.12.2011, astfel că nu se poate reține temeiul de drept invocat de instanța de fond, respectiv art. 616 din vechiul Cod civil.

În ce privește modalitatea de stabilire a servituții de trecere, a arătat că instanța nu a ținut cont de faptul că aceasta se acordă în condițiile aducerii unei minime stânjeniri a dreptului de folosință pentru fondul aservit conform art. 617 alin.2 din Noul Cod civil, instanța neanalizând măcar posibilitatea acordării dreptului de trecere pe drumul cel mai scurt propus de G____ ( varianta a II-a), către o proprietate vecină, ceea ce ar fi creat mai puține prejudicii atât proprietarului G____, cât și proprietarului CROMSTIL .

În continuarea motivelor de apel s-a făcut referire la faptul că instanța nu a verificat, în spiritul prevederilor art. 618 alin. 1 din Noul Cod civil, faptul că lipsa accesului reclamantei este imputabilă societății H_______, care nu a verificat dacă prin actul de vânzare cumpărare, WTS SA i-a acordat dreptul de trecere legal pe tot traseul necesar accesului la drumul public.

De asemenea a mai criticat și împrejurarea că instanța de fond nu a făcut aplicarea prevederilor art. 618 alin.2 din Noul Cod civil, în conformitate cu care, atunci când lipsa accesului este imputabilă proprietarului care pretinde dreptul de trecere, aceasta poate fi stabilită numai cu consimțământul proprietarului fondului care are acces la calea publică, neținând cont nici de faptul că acest articol stabilește obligația pentru proprietarul fondului dominant de a plăti o despăgubire dublă proprietarului fondului căruia i s-a solicitat dreptul de trecere.

În legătură cu variantele de stabilire a servituții de trecere întocmite de expert, apelanta a criticat sentința instanței de fond care nu a ținut cont de necesitatea unei înțelegeri prealabile dintre părți, deși G____ a făcut două propuneri, prima referitoare la exercitarea dreptului de trecere pe o suprafață de 559,25 m.p. care corespunde cu cea din raportul de expertiză din 1.10.2012 și pe o suprafață de 34,45 m.p.. S-a susținut că instanța, cu acordul reclamantei, a ales varianta I de exercitare a dreptului de servitute, însă aceasta este acceptată de G____, în condițiile în care i se acordă o despăgubire anuală de 4474 euro/an , începând cu 6.06.2010, dată la care autovehiculele reclamantei au început să circule pe terenul lor.

S-a mai criticat hotărârea instanței de fond pentru faptul că nu cuprinde motivele pe care se sprijină acordarea unei despăgubiri de numai 137, 80 euro/an, instanța depășind atribuțiile puterii judecătorești și neținând cont de prevederile art. 619 și 618 din Noul Cod civil, impunând proprietarului, fără consimțământul acestuia modul de exercitare a dreptului de trecere și a cuantumului despăgubirii, neprecizând în mod clar nici întinderea dreptului de trecere, în condițiile în care G____ în calitate de proprietar poate acorda dreptul de trecere doar pe durata existenței sale.

Rejudecând în fond cauza, apelanta a solicitat să fie obligată reclamanta la plata sumei de 4474 euro/an, începând cu data de 6.06.2010 și în continuare până la desființarea servituții, cu titlul de despăgubire stabilită pentru dreptul de servitute solicitat, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinare, intimata reclamantă _______________ a invocat nulitatea cererii de apel pentru lipsa semnăturii, întrucât a fost aplicat procedeul copy-paste sau scanare, administratorul special, potrivit prevederilor art. 18 din Legea 85/2006, neavând atribuții de a semna și ștampila o astfel de cerere.

Pe fond, a solicitat respingerea apelului, motivat de faptul că prin raportul de expertiză s-au identificat două variante de acces, în prima variantă - prin calea deja existentă și atribuită, iar în continuare pe terenul proprietatea apelantei pârâte pe drumuri deja create și betonate, iar în cea de-a doua variantă - se impunea a se efectua lucrări de deviere a utilităților respectiv apă, rețea electrică și rețea de gaze, pentru prima variantă fiind de acord și apelanta pârâtă conform concluziilor scrise depuse la fond.

Prin întâmpinare, O___ Dâmbovița a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât într-un litigiu având ca obiect o servitute de trecere nu pot fi antrenate decât părțile care își discută dreptul și nu oficiul de cadastru, care prin lege, asigură exclusiv activitatea de publicitate imobiliară.

Prin decizia civilă nr. 91/22 aprilie 2013, Tribunalul Dâmbovița a respins apelul ca nefondat, dispunând obligarea apelantei pârâte la plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată către intimată .

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut următoarele :

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata intervenientă O___ Dâmbovița prin întâmpinarea formulată în apel, tribunalul a precizat că nu se poate pronunța, în condițiile în care intervenienta nu a declarat apel împotriva sentinței instanței de fond care a respins această excepție.

În ce privește faptul că ar lipsi semnătura administratorului judiciar de pe cererea de apel, tribunalul a constatat că aceasta este însușită de administratorul judiciar care a semnat recursul, pe care l-a comunicat societății ______________________ SRL prin email, dovada fiind originalul recursului anexat de apelantă răspunsului la întâmpinare.

Pe fondul apelului, tribunalul a motivat că, deși în cuprinsul sentinței instanței de fond aceasta face referire la dispozițiile art. 616 din Vechiul Cod civil, invocarea acestui temei de drept nu poate să conducă la desființarea sau schimbarea sentinței pronunțată de instanța de fond, în condițiile în care servitutea stabilită prin această sentință este în acord cu dispozițiile Noului Cod civil. Criticile formulate de apelantă în ce privește modalitatea de stabilire a servituții de trecere în sensul că instanța nu ar fi ținut cont de faptul că aceasta se acordă în condițiile aducerii unei minime stânjeniri a dreptului de folosință pentru fondul aservit conform art. 617 alin.2 din Noul Cod civil, că nu ar fi analizat măcar posibilitatea acordării dreptului de trecere pe drumul cel mai scurt propus de G____ ( varianta a II-a), către o proprietate vecină, nu sunt întemeiate, a stabilit tribunalul.

Atât dispozițiile art. 616 ale Vechiului Cod civil cât și dispozițiile art. 617 alin. 2 ale Noului Cod civil stabilesc că trecerea pe fondul vecinului la calea publică de către proprietarul fondului dominant trebuie să se facă în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică, iar în situația în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea trebuie să se facă pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puține prejudicii.

Sentința instanței de fond a fost pronunțată cu respectarea prevederilor legale sus enunțate, a stabilit tribunalul, întrucât s-a stabilit servitutea de trecere în varianta I din raportul de expertiză, variantă în care nu sunt necesare lucrări de amenajare, fiind în fapt drumuri deja create și betonate iar în cea de-a doua variantă ar fi necesare ample lucrări de deviere a utilităților respectiv rețea de apă, electrică și de gaze.

Nici critica referitoare la neverificarea de către instanța de fond a prevederilor art. 618 alin. 1 din Noul Cod civil, respectiv că lipsa accesului reclamantei este imputabilă societății H_______ care nu a verificat dacă prin actul de vânzare cumpărare, WTS SA i-a acordat dreptul de trecere legal pe tot traseul necesar accesului la drumul public, nu este întemeiată, a precizat tribunalul.

Conform art. 618 alin. 2 din Noul Cod civil, atunci când lipsa accesului este imputabilă proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi stabilită numai cu consimțământul proprietarului fondului care are acces la calea publică și cu plata unei duble despăgubiri.

În speță, prin notele scrise aflate la fila 200 din dosarul de fond apelanta pârâtă a fost de acord cu varianta I din raportul de expertiză cu condiția plății unei chirii de 150 de euro/lună începând cu data de 1.06.2010.

În legătură cu data de la care se solicită de către apelantă plata despăgubirilor, tribunalul a constatat că aceasta nu a făcut nici o dovadă în legătură cu faptul că ar fi fost folosit de către reclamantă drumul de acces încă din data de 1.06.2010.

Tribunalul a apreciat că nu sunt aplicabile speței prevederile art. 618 alin.2 din Noul Cod civil referitoare la faptul că proprietarului fondului dominant îi este imputabilă lipsa accesului, deoarece transferul dreptului de proprietate asupra terenului pentru care se pretinde dreptul de trecere a avut loc sub imperiul Vechiului Cod civil, fiind vorba de raporturi juridice cărora li se aplică legea în vigoare la data nașterii lor.

Pe de altă parte, apelanta pârâtă și-a exprimat acordul pentru stabilirea servituții de trecere în varianta I, acord ce a fost condiționat de plata unei despăgubiri în cuantum de 150 euro/lună.

În legătură cu variantele de stabilire a servituții de trecere întocmite de expert, tribunalul a constatat că pentru prima dată în apel s-a solicitat o despăgubire de 4474 euro/an , față de care intimata reclamantă nu și-a exprimat acordul prin întâmpinare sau verbal. S-a motivat de tribunal că art. 619 din Noul Cod civil prevede trei modalități de întindere și stabilire a dreptului de servitute, respectiv prin înțelegea părților, hotărâre judecătorească sau printr-o folosință comună pe timp de 10 ani, iar pentru faptul că nu a existat o înțelegere a părților în cauză s-a pronunțat o hotărâre judecătorească aspect ce nu contravine prevederilor de lege sus enunțată.

Tribunalul a precizat că la stabilirea despăgubirii de 137,80 euro/ an, instanța de fond a ținut seama de modul de calcul al expertului, nefiind stabilită în mod arbitrar.

Din conținutul raportului de expertiză, referitor la actele normative și criteriile avute în vedere pentru efectuarea calculului despăgubirii, a motivat tribunalul, rezultă că expertul a apelat la asimilarea dreptului de servitute cu dreptul de concesiune și la expertiză orientativă a valorilor de circulație privind bunurile imobile din județul Dâmbovița , valabilă pentru anul 2012 întocmită de Camera Notarilor Publici Ploiești în temeiul art. 77 din Legea nr. 343/2006 , unde 1 m.p. teren curți construcții intravilan Târgoviște, zona D are valoarea de concesionare de 4 euro/an.

În lipsa unor prevederi exprese, pentru stabilirea cuantumului despăgubirii în cazul stabilirii unui drept de servitute, tribunalul a apreciat că în mod corect s-au aplicat valorile de circulație a terenurilor din expertiza susmenționată.

Referitor la faptul că instanța nu ar fi precizat în mod clar întinderea dreptului de trecere și că acesta poate fi acordat doar pe durata existenței societății G____, tribunalul a constatat că art. 617 alin. 3 din Noul Cod civil stabilește în mod clar că dreptul de trecere este imprescriptibil și că el se stinge în momentul în care fondul dominant dobândește un alt acces la calea publică.

Tribunalul a mai constatat că prin concluziile de la finalul motivelor de apel, apelanta pârâtă a fost de acord implicit cu stabilirea unei servituți de trecere, cu condiția ca reclamanta să fie obligată la plata sumei de 4474 euro/an, începând cu data de 6.06.2010 și în continuare până la desființarea servituții, suma solicitată drept despăgubire fiind mult prea mare, apelanta neoferind niște criterii exacte de stabilire a acestei despăgubiri, negăsindu-se nici în situația în care are dreptul la o dublă despăgubire conform art. 618 al.2 din Noul Cod civil.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta ______________________ S.R.L., prin administrator judiciar Top Expert SPRL.

Pârâta a solicitat desființarea în tot a deciziei, desființarea în tot a sentinței, iar pe fond respingerea actiunii reclamantei.

1). A apreciat pârâta că decizia pronunțata este lipsita de temei legal, fiind data cu încălcarea și aplicarea greșita a legii. Acest fapt se datorează în primul rand prezentării denaturate a situației de fapt de către intimata-reclamanta, reținuta de către cele doua instanțe, care au încercat să acopere cu argumente legale, lipsa oricărui drept al acesteia de a solicita înscrierea servitutii de trecere pe proprietatea societatii pârâte, prin actul de adjudecare 52/18.05.2007 al spațiului cumpărat de la WTS.

Atunci cand instanța citează motivele din cererea reclamantei cu mențiunea „sintetizând situația de fapt”, induce practic o ipoteza nereala din care să se desprindă necesitatea încuviințării servitutii de trecere.

1.1) Potrivit vechiului Cod Civil, art. 627, „daca proprietarul a doua proprietăți intre care exista un semn văzut de servitute, instraineaza una dintre proprietăți, fara ca contractul să conțină nicio convenție atingatoare de servitute, ea urmează de a exista _________________ sau pasiv în favoarea fondului instrainat, sau asupra fondului instrainat". Acest articol reprezintă concluzia logica și legala a art. 625 și 626 din același cod referitoare la destinatiunea proprietarului care tine loc de servitute.

Recurenta a susținut că este parte în contractul de dobândire a proprietății de către _________________ WTS. Efectele acestui contract nu-i sunt opozabile, iar pentru faptele produse ori săvârșite dupa ______________________, precum și situaților juridice născute dupa ______________________, sunt aplicabile prevederile noului Cod Civil. Situația juridica ce face obiectul prezentului litigiu s-a născut în data de 23.12.2011, cand reclamanta a solicitat acordarea dreptului de trecere, astfel că ambele hotărârii sunt lipsite de temei legal. Determinarea legii aplicabile este cruciala pentru soluționarea prezentului litigiu, iar aceasta nu poate fi decât noul Cod Civil, iar acest motiv corespunde prevederilor art. 304 pct 9 din vechiul Cod de Procedura Civila, aplicabil în temeiul art. 25 din noul Cod, motiv pentru care s-a solicitat admiterea recursului asa cum a fost formulat.

1.2) De asemenea, recurenta a aratat ca, in speta, era aplicabil disp. art. 618 al. 1 Noul Cod civil , ce reprezinta reluarea mult mai clara a art. 627 Vechiul Cod Civil, insa, prin hotărârile pronunțate, cele doua instanțe nu au aplicat nici prevederile vechiului Cod Civil și nici pe cele ale noului Cod, admițând o acțiune netemeinica și nefundamentata în fapt și în drept.

2). Recurenta a precizat că decizia pronunțata cuprinde motive contradictorii, străine de natura pricinii, iar instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecații, a schimbat înțelesul lămurit și neindoielnic al acestuia, (art. 304 pct. 7 și 8 Cod proc. Civ). Ceea ce cele doua instanțe trebuia să retina este faptul că reclamanta H_______ nu a fost de acord cu plata sumei 150 Euro/lunar, și că aceasta a solicitat determinarea prețului de către expert. La data de 01.10.2010 expertul tehnic judiciar depune la dosar un raport de expertiză, fara să stabilească vreo valoare a despăgubirii anuale pentru varianta I de servitute stabilind doar delimitarea acesteia. La termenul din 19.11.2012 expertul depune la dosar o completare a raportului de expertiza, prin care stabilește că un metru pătrat teren curti-constructii intravilan Targoviste zona D are o valoare de 4 Euro/mp/ an (valabila pentru varianta I și II de servitute).

Instanța nu analizează potrivit științei dreptului la zi, nici temeiul legal al cererii formulate, a susținut recurenta și nici propunerea expertului privind prețul de 4 Euro/an. Ba mai mult precizează că motivul de apel cu privire la cuantumul despăgubirii nu este întemeiat, deoarece instanța de fond a ținut cont de calculul expertului. Or, singurul calcul efectuat de către expert este cel referitor la varianta a II-a, pentru suprafața de 34,45 mp, insa prețul pe metru pătrat de 4 Euro/anual este valabil pentru ambele variante, iar cele doua instanțe, trec cu vederea acest aspect și aplica variantei nr. I, prețul calculat pentru varianta nr. II.

Dovada utilizării de către H_______ a drumului de acces incepand cu data de 01.06.2010 a fost depusa la Judecătoria Targoviste pe data de 10.09.2012 chiar de către reclamanta. G____, în calitate de parata, a propus reclamantei doua variante de servitute, pentru care expertul tehnic judiciar a emis raportul de expertiză și completarea la acesta. Varianta I de servitute aduce cele mai mari prejudicii în exercitarea de către G____ a dreptului de proprietate deoarece pe aceasta suprafața, G____ intenționa să construiască doua depozite de piese de schimb. Suprafața de 1.672,55 mp proprietate G____ este inundata la partea de Sud, învecinată cu Cromsteel în partea de Nord și cu H_______ în partea de Est. Cele doua depozite urmau să fie construite în partea de Sud (cea înfundată) și partea de Nord a terenului de 1.672,55 mp, creându-se intre ele un spațiu de trecere, care ar fi asigurat pentru H_______ drumul cel mai scurt și cu costuri minime către drumul public (varianta II de servitute propus de G____). Acesta este motivul pentru care și ____________________ dispus să cumpere terenul în suprafața de 1.672,55 mp conform ofertei 5159/20.11.2012, anexata (30.010 Euro).

In mod eronat, a arătat recurenta, instanța retine că varianta I de servitute este mai avantajoasa fara să se aprecieze pentru cine este mai avantajoasa, mai ales că a fost aleasa de H_______. Varianta II de servitute nu aduce prejudicii majore societatii G____, dar obliga societatea H_______ să construiască o bariera (cea 1.000 Euro) și să modifice un traseu al gazelor (instalația de gaze fiind proprietatea G____) pe o lungime de 18m (cea 4.000 Euro). In mod eronat și nejustificat instanța apreciaza că varianta II este mai dezavantajoasa (pagina 5 a sentinței 278/21.01.2013), fara să precizeze pentru cine este mai dezavantajoasa. Cand G____ a oferit varianta II de servitute a avut în vedere faptul că aceasta varianta nu incomoda construirea celor doua depozite de piese de schimb, de o parte și de alta, a drumului de servitute varianta II.

3). Printr-o altă critică, recurenta a susținut că instanțele au depășit atribuțiile puterii judecătorești (art. 304 pct. 4 Cod proc. civilă). Ambele instanțe invoca prevederile art. 616 din vechiul Cod Civil sau dupa caz 617 din noul Cod Civil, rupte din contextul integral al reglementarii dreptului de trecere și a condițiilor de exercitare prevăzute de cele doua acte normative. Art 618 alin 2, aplicabil situației de fapt, prevede clar că atunci „cand lipsa accesului este imputabila proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi stabilita numai cu consimțământul proprietarului fondului care are acces la calea publica și plata dublului despăgubirii". Instanța nu are competenta legala să pronunțe o hotărâre care să suplinească consimțământul societatii recurente, deoarece norma sus citata este imperativa și nu exista o alta norma derogatorie.

In concluzie, recurenta a apreciat că dreptul său de a solicita dublul despăgubirii de 4 Euro/mp stabilit de către expert este fundamentat pe lege și nu poate fi condiționat de către instanța. Data de la care se datorează despăgubirea este 07.06.2010, necontestata de către intimata- reclamanta.

Potrivit legii, recurenta a apreciat că nu este obligată să ofere niciuna dintre variantele analizate de către expert, deoarece reclamanta are posibilitatea legala să obtina servitutea de trecere folosita de către proprietara vânzătoare WTS de la SARO. Totuși, la cererea expresa a societatii H_______, din dorința de a da curs solicitării acesteia, Gemarm în calitate de parata a acceptat varianta I de servitute (559,25 mp) solicitata de H_______. Varianta I de servitute în suprafața de 559,25 mp, se indentifica pe planul de amplasament și delimitare a bunului imobil prin punctele 505,500,501,600,70,503,504,505,506,507,508,509,510,133,505,506,550,551,552,501. Acceptul G____ (parata) este insa condiționat de: respectarea prevederilor art. 618 alin 2 din Codul Civil; respectarea despăgubirii anuale stabilite de expert prin completarea la Raportul de expertiza din 19.11.2012, respectiv 559,25 mp x 4 Euro/mp/an x 2 = 4.474 Euro /an; plata despăgubirilor să se faca incepand cu data efectuării de transporturi pe proprietatea G____, de către H_______, respectiv data de 07.06.2010.

Intimata _______________ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și acordarea cheltuielilor de judecată.

Examinând sentința atacată sub aspectul criticilor formulate, încadrate în motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 4, 7, 8 si 9 Cod pr. civilă, Curtea apreciază ca nefondat recursul formulat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În primul rând, se impune a se menționa că, raportat la obiectul acțiunii cu a cărei soluționare reclamantul a învestit prima instanță, hotărârea judecătoriei a fost supusă căii de atac a apelului, iar decizia tribunalului, căii de atac a recursului, context în care motivele invocate în recurs de către recurenta pot fi numai motive de nelegalitate, dintre cele expres și limitativ prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, iar nu și motive de netemeinicie, care să vizeze aspecte legate de greșita apreciere a probelor administrate.

Art.304¹ Cod pr.civilă statuează că recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art.304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele, situație ce nu se regăsește însă în speță.

Ca atare, aspectele de netemeinicie exced atribuțiilor de control ale instanței de recurs, circumscrise numai cazurilor de nelegalitate prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă.

In ce priveste motivele casare invocate de catre recurenta, Curtea le va circumscrie dispozitiilor legale aplicabile in materie, in ordinea in care au fost invocate, dupa cum urmeaza:

1). Recurenta a invocat drept motiv de modificare disp. art.304 pct.9 Cod pr.civilă ce privesc situațiile în care hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Hotărârea este lipsită de temei legal atunci când din modul în care este redactată hotărârea nu se poate determina dacă legea a fost corect sau nu aplicată. Altfel spus, instanța de recurs trebuie să constate că hotărârea nu este motivată în drept ori că în legislația în vigoare la data pronunțării hotărârii atacate nu există un text care să justifice soluția în speță, împrejurare care nu poate fi reținută în cauză.

În ceea ce privește încălcarea sau aplicarea greșită a legii, aceasta presupune că instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței, dar fie le-a încălcat, în litera și spiritul lor, fie le-a aplicat greșit. Spre exemplu, instanța încalcă sau aplică greșit legea atunci când: aplică o normă generală nesocotind existența uneia speciale sau aplică o normă care nu este incidentă în speță, ori interpretează greșit textul de lege corespunzător situației de fapt, niciuna din împrejurările respective neputând fi reținute în speță.

Curtea retine, in acest sens, ca este eronata sustinerea recurentei potrivit careia, in prezenta cauza, erau aplicabile dispozitiile Noului cod civil, avand in vedere imprejurarea ca litigiul a fost inregistrat pe rolul Judecatoriei sectorului 1 București la data de 09.03.2011, fiind declinata competenta de solutionare in favoarea Judecatoriei Targoviste prin Sentinta civila nr. xxxxx/10.10.2011.

Asadar, este evident ca nu se puteau aplica dispozitiile legii noi, atat timp cat aceasta nici macar nu intrase in vigoare la data inregistrarii actiunii pe rolul Judecatoriei sectorului 1 București (Noul cod civil a intrat in vigoare la data de 1 oct. 2011 potrivit disp. art. 220 al. 1 din Legea 287/2009).

Or, potrivit disp. art. 6 al. 2 din Noul cod civil, ”Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de _____________________ legii noi nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor.”.

F___ de aceste argumente, rezulta fara dubiu ca, in speta, erau aplicabile dispozitiile Vechiului cod civil, avute, de altfel, in vedere, in mod legal, si de prima instanta .

In ce priveste sustinerea recurentei in sensul ca instanta de apel a facut o analiza a criticilor formulate de catre apelanta prin referire atat la dispozitiile legii vechi, cat si la dispozitiile legii noi, Curtea constata ca , prin decizia recurata s-a retinut ca textele de lege din ambele coduri vizau aceeasi imprejurare , respectiv că :”..trecerea pe fondul vecinului la calea publică de către proprietarul fondului dominant trebuie să se facă în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică, iar în situația în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea trebuie să se facă pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puține prejudicii. ”, ceea ce nu este nelegal.

Este justa sustinerea recurentei privind analiza eronata de catre instanta de apel a disp. art. 618 al. 2 NCC , aceasta criticand faptul ca tribunalul a considerat ca nu sunt aplicabile in speta aceste dispozitii, insa doar pentru considerentul ca , asa cum am retinut in paragrafele anterioare, in cauza dedusa judecatii nu sunt aplicabile dispozitiile legii noi.

Pentru acest considerent, Curtea va inlatura motivarea instantei de apel, care vizeaza inaplicabilitatea disp. art. 618 al. 2 intrucat transferul dreptului de proprietate s-a realizat anterior intrarii in vigoare a NCC, cu aceea ca acestea nu erau aplicabile fata de data sesizarii Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, data la care nu intrase in vigoare NCC.

Cat priveste, insa , nemultumirea recurentei privind retinerea de catre instante a unei situatii de fapt denaturata de catre reclamanta, respectiv a ”unei erori ce a condus la inexistenta servitutii de trecere pe terenul proprietatea” acesteia, ori inexistenta unor semne vizibile de servitute , Curtea retine ca, criticile privind aprecierea probelor administrate in fata instantelor de fond si de apel , respectiv cu privire la inscrisurile depuse de parti, interpretarea rapoartelor de expertiza, calitatea de proprietari ai terenului conform contractelor de vanzare-cumparare, nu se circumscriu motivelor limitativ prevazute de lege prin disp. art. 304 C. pr. civ, ci tin de temeinicia hotararii si nu de legalitatea acesteia, astfel incat nu pot fi analizate pe calea extraordinara a recursului.

Curtea tine, totusi, sa reaminteasca, ca si problema de drept, ca servitutea este un accesoriu al fondului caruia ii profita, urmand soarta acestuia. Asadar, servitutea nu este un drept de sine statator si, datorita caracterului sau, nu poate fi instrainata, urmarita sau ipotecata separat, ci numai odata cu fondul dominant caruia ii profita. Ea ramane ca o sarcina pentru utilitatea acestui fond, impusa fondului aservit, care, de asemenea, trebuie sa suporte servitutile ce il greveaza indiferent cine ar fi proprietarul lui ( D____ civil. Drepturile reale principale, prof. C_______ B_____).

Totodata, Curtea retine inconsecventa recurentei in sustinerile sale, caci, in timp ce, in cadrul primului motiv de recurs analizat arata ca nu erau semne vizibile de servitute, in sustinerea notelor scrise depuse la instanta de fond mentioneaza ca este de acord ca reclamanta sa plateasca suma de 150 euro/lunar incepand cu data de 1.06.2010, data de la care aceasta utilizeaza drumul de servitute proprietatea ______________________ SRL ( fila 200 dosar fond).

2). In ce priveste motivele de modificare invocate de catre recurenta, Curtea retine ca se invoca disp. art. 304 pct. 7 C. pr. civ, potrivit carora hotararea poate fi atacata cand nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii.

De asemenea, in conformitate cu disp.art. 304 pct.8 Cod pr.civilă coroborate cu disp.art.312 alin.2 și 3 Cod pr.civilă, hotărârea poate fi modificată în cazul în care instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

În legătură cu motivul de modificare prev.de art.304 pct.8 Cod pr.civilă, invocat de recurent, astfel cum s-a statuat în practica și literatura juridică, judecătorii fondului sunt suverani în aprecierea faptelor ce li se supun judecății, dar, totuși, puterea lor este limitată, în cazul actelor juridice, pe de o parte, de distincția ce trebuie făcută între clauzele clare și clauzele obscure, iar pe de altă parte, de interdicția de a trece dincolo de intenția părților, dând actului o altă calificare decât aceea pe care ele au avut-o în vedere, astfel încât, dacă au trecut peste aceste limite, hotărârea lor este modificabilă, situație care nu se regăsește însă în speță.

Recurenta critica imprejurarea ca ar fi acceptat suma de 150 euro/lunar, cand, in realitate, a solicitat ca determinarea pretului sa se faca de catre expert, or, lecturand notele scrise depuse de catre aceasta la fila 200 dosar fond, Curtea constata ca , in mod corect, instantele de fond si apel au retinut acordul ______________________ SRL dupa cum urmeaza : ”G____ accepta sa acorde trecere de servitute in urmatoarele conditii:

a). in varianta I mentionata in Raportul de expertiza prezentat in instanta la termenul de 01.10.2012 cu conditia ca _________________ plateasca o chirie de 150 euro/luna incepand cu data de 01.06.2010 data de la care _________________________ drumul de servitute proprietate G____, conform facturilor de transport depuse la dosar de catre _________________________>

Ca atare, sustinerile recurentei ce vizeza modificarea deciziei recurate in conformitate cu disp. art. 304 pct. 7 si 8 C. pr. civ. sunt neintemeiate, prima instanta retinand acordul paratei privind plata de catre reclamanta a despagubirii anuale, pe care, insa, in mod corect, a stabilit-o, conform sumei determinata de catre expert, la 137,8 euro/lunar ( fila 192 dosar fond).

Cat priveste data de la care reclamanta a fost obligata sa plateasca despagubirea anuala, Curtea constata ca, in mod legal, aceasta a fost stabilita incepand cu 2011, fata de data formularii cererii de chemare in judecata.

Atat timp cat , in cauza, parata nu a formulat cerere reconventionala pentru eventuale pretentii legate de perioada anterioara promovarii litigiului, este evident ca instanta nu putea acorda, in actiunea reclamantei, despagubiri incepand cu data de 1.06.2010.

Curtea retine, de asemenea, ca, in mod legal, instanta de apel a retinut ca, pentru prima data, in apel, apelanta-parata a solicitat o despagubire de 4.474 euro/an, caci, _____________________ fost momentul in care s-a pus in discutie acest cuantum al despagubirilor, iar pe de alta parte, se constata ca aceasta solicitare s-a intemeiat, in mod gresit, pe disp. art. 618 al. 2 NCC, care nu erau aplicabile spetei, astfel cum am retinut anterior.

Nu in ultimul rand, Curtea constata, in analiza motivelor de modificare formulate de catre recurenta, ca prima instanta , in mod just, a retinut ca varianta I din raportul de expertiza este mai avantajoasa, justificat de imprejurarea ca , varianta a -II-a ar fi prezentat dificultati de amenajare prin mutarea instalatiilor de gaze.

3). Potrivit art.304 pct.4 coroborat cu art.312 alin.3 Cod pr.civilă, se poate cere casarea unei hotărâri când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.

Prin sintagma „depășirea atribuțiilor puterii judecătorești” se înțelege incursiunea autorității judecătorești în sfera activității autorității executive sau legislative, așa cum a fost consacrată de Constituție sau de o lege organică, instanța judecătorească săvârșind acte care intră în atribuțiile unor organe aparținând altei autorități constituite în stat, decât cea judecătorească.

În legătură cu acest motiv de casare, s-a arătat în literatura juridică, precum și în practica judiciară, că instanța săvârșește un exces de putere în una din următoarele forme: îndeplinește un act pe care numai un organ al puterii executive sau al puterii legislative îl poate face;consfințește, cu valoare legală, texte abrogate;contestă puterea legală a unor texte; aplică o lege adoptată înainte de ______________________;se pronunță pe cale de dispoziții generale.

Or, este evident că niciuna din situațiile sus-menționate nu poate fi reținută în cauză, nefiind incident, prin urmare, motivul de casare prev.de art.304 pct.4 Cod pr.civilă invocat de recurenta, caci, asa cum am retinut in paragrafele anterioare, in speta nu sunt aplicabile dispozitiile Noului cod civil, astfel incat instanta nu a suplinit consimtamantul paratei in conformitate raportat la disp. art. 618 al. 1 NCC.

F___ de toate aceste considerente, Curtea constata ca recursul este vadit nefondat, motiv pentru care il va respinge, ca atare, in temeiul disp. art. 312 C. pr. civ..

De asemenea, in temeiul disp. art. 274 C. pr. civ, Curtea va obliga recurența să plătească intimatei-reclamante suma de 1500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată ocazionate de solutionarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta ______________________ S.R.L., cu sediul în București, sector 6, _________________, ___________, parter, ______________ administrator judiciar Top Expert SPRL, cu sediul în B_____, _______________, __________, ____________________, împotriva deciziei civile nr. 91/22 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta _________________., cu domiciliul procesual ales la SCA I_______, T_____ și Asociații- București, Calea Rahovei, nr.178, ______________ și cu intervenientul O___ Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ________________, nr.27, județul Dâmbovița.

Obligă recurenta-pârâtă ______________________ S.R.L., prin administrator judiciar Top Expert SPRL să plătească intimatei-reclamante _________________ suma de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 15 ianuarie 2014.

Președinte, Judecători,

V_______-I______ S_______ E____ S_____ A____-C_____ B____

Grefier,

C_______ C_____

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3120/2006

Red. VIS

Tehnored. CC

2 ex/24 ian. 2014

d.f. nr. XXXXXXXXXXXXXX Judecătoria Târgoviște

j.f. A_________ F______

d.a. nr. XXXXXXXXXXXXXX Tribunalul Dâmbovița

j.a. N_______ C____, I__ S_____