Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL HARGHITA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 700

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2014

Completul constituit din:

Judecător: U__ E____ Steluța - Președinte

Judecător: C_______ S____

Grefier: Șașcă M_____-C______

Pe rol pronunțarea deciziei în apelul declarat de apelanții V_____ V______, V_____ N______, T____ V______, împotriva sentinței civile nr. 904 din 17 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria Toplița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații I_____ M_____ D_____ și M_________ TOPLIȚA PRIN PRIMAR, având ca obiect servitute.

În lipsa părților.

Se constată depuse la dosar din partea intimatului I_____ M_____ D_____ concluzii scrise.

Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 5 noiembrie 2014, mersul dezbaterilor și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

INSTANȚA

Deliberând, constată:

I. Sub nr.XXXXXXX din 31.01.2012 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Toplița acțiunea formulată de reclamantul ILIȘAN M_____ D_____ în contradictoriu cu pârâții V_____ V______, V_____ N______, T____ V______, M_________ TOPLȚIA, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să se instituie în favoarea reclamantului o servitute de trecere cu mijloace auto pe imobilul cu numărul topografic 1939/10/15, pe suprafața de 119 mp, respectiv 117 mp conform anexei 3 din raportul de expertiză întocmit de expert F___ I____ și să se dispună întabularea în cartea funciară.

Prin sentința civilă nr.904 din 17.06.2014, pronunțată de Judecătoria Toplița, s-a dispus admiterea în parte a acțiunii civile formulată de reclamantul I_____ M_____ D_____, domiciliat în Toplița, ____________________________. A, _____________, județul Harghita în contradictoriu cu pârâții V_____ V______, domiciliată în Toplița, ______________________/A, județul Harghita, V_____ N______, domiciliat în Toplița, ______________________/A, județul Harghita, T____ V______, domiciliată în Toplița, ______________________, județul Harghita, M_________ TOPLIȚA PRIN PRIMAR și, în consecință:

S-a instituit în favoarea reclamantului o servitute de trecere cu mijloace auto pe imobilul proprietatea pârâților T____ V______, V_____ V______ și V_____ N______, notată cu lit. A-B-C-D-E-F-G-H, pe numărul topografic 1939/10/15, pe suprafața de 119 mp, respectiv 117 mp conform anexei 3 din raportul de expertiză întocmit de expert F___ I____, expertiză ce face parte integrantă din prezenta hotărâre judecătorească.

S-a respins acțiunea reclamantului față de M_________ Toplița prin Primar.

S-a respins cererea reclamantului pentru întabulare.

S-a admis în parte cererea pentru cheltuieli de judecată și, în consecință, obligă pârâții – persoane fizice la plata sumei de 425 lei cheltuieli de judecată reclamantului.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că întrucât, potrivit dispozițiilor art. 616 Cod civil – „proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona”.

Codul civil, art. 576, definește servitutea ca fiind „o sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul și utilitatea unui imobil având un alt stăpân”. Spre deosebire de celelalte dezmembrământe ale dreptului de proprietate, servitutea nu presupune desprinderea unor atribute ale proprietarului și exercitarea lor de către o altă persoană, ci constituie o simplă sarcină, o limitare a exercițiului atributelor proprietății, fără ca proprietarul sa fie total lipsit de vreuna dintre acestea.

Dacă se ia în considerare definiția servituții rezultă faptul că proprietarul fondului dominant are dreptul să se folosească de servitute, adică să exercite asupra fondului aservit actele de folosință la care servitutea îi dă dreptul.

Prin urmare, reclamantul este proprietar prin cumpărare asupra suprafeței de 809 mp înscris în CF nr. 6487 Toplița nr. top. 1939/10/18 conform Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 25 din 14 ianuarie 2009 de Notarul public V________ T_____ din Toplița ( filele 63,64 din dosar volumul I). Imobilul este întabulat în cartea funciară în cotă de 1/1 parte (fila 30 din dosar volumul I). Este beneficiarul Certificatului de urbanism nr. 20 din 26 ianuarie 2009 ( fila 24 din dosar volumul I ) și a Autorizației de construire nr. 80 din 25 august 2009 ( fila 61 din dosar volumul I ).

Prin raportul de expertiză topografic întocmit în cauză de expert F___ I____ s-a constatat faptul că există o identitate între imobilul ce formează obiectul Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 25 din 14 ianuarie 2009 de Notarul public V________ T_____ din Toplița și cel înscris în CF nr. 6487 Toplița nr. top. 1939/10/18 folosit de reclamant și pentru care s-a emis Certificatul de urbanism și Autorizația de construire. Lotul reclamantului este într-adevăr un lot înfundat, instanța a constatat acest aspect prin cercetarea la fața locului; faptul că a cumpărat de la anumiți vânzători nu înseamnă că aceștia trebuia să asigure și cale de acces și oricum prin terenul lui V_____ Gherorghe – bunicul vânzătorilor – așa cum s-a constatat la fața locului nu este posibilă deschiderea unei căi de acces prin terenul acestuia pentru următoarele motive: pârâții locuiesc pe _____________________. 20 A, în spatele lateral al locuinței lor se află terenul solicitat ca și servitute de trecere ( și care a fost identificat și de expert pe numărul topografic 1939/10/15, pe suprafața de 119 mp, respectiv 117 mp conform anexei 3 din raportul de expertiză întocmit de expert F___ I____); această porțiune de teren, care se prezintă ca un rambleu, cu o înălțime medie de cca 10-20 cm, are aspect de cale de acces către grădinile cu fâneață din spatele casei pârâților și unde se află și terenul cumpărat de reclamant; în continuarea acestor grădini pe care sunt numai fânețe, se întinde gospodăria numitului V_____ G_______ și prin curtea acestuia se face legătura cu cealaltă stradă, respectiv ______________________________ V_____ G_______ nu are un spațiu care să permită instituirea unei servituți de trecere, ar însemna trecerea prin fața casei și a anexelor și afectarea exercițiului dreptului de proprietate. În schimb, prin lotul propus de expert și care a fost și identificat de instanță la fața locului nu este afectată curtea pârâților, nu se trece prin gospodăria lor și este pe o porțiune foarte mică ( se observă din datele de la măsurători ) ceea ce nu determină compensarea în bani sau în natură.

Pârâtul M_________ Toplița nu s-a opus acțiunii reclamantului, dar nu este persoana juridică care are obligația de a institui o servitute de trecere în favoarea reclamantului, nefiind în cartea funciară proprietar tabular, astfel că s-a respins acțiunea față de acest pârât.

De asemenea cererea de întabulare a dreptului de servitute este prematură, deoarece nu există numere topografice noi pe calea de acces propusă de expert, situație ce poate fi clarificată după rămânerea definitivă a acțiunii de instituire a servituții de trecere.

II. Împotriva acestei sentințe a declarat apel V_____ V______, V_____ N______ și T____ V______. Acesta a fost înregistrat la Judecătoria Toplița la data de 31.07.2014.

Apelanții solicită admiterea apelului și, în principal, anularea hotărârii și rejudecarea cauzei, iar, în subsidiar, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii.

Cu privire la cererea de anulare a hotărârii judecătorești, apelanții arată că aceasta cerere este întemeiată pe încălcarea de către instanța de judecată a principiilor fundamentale ale procesului civil: principiul disponibilității și a principiului contradictorialității -prevăzute de art.129 al.4 și 6 Cod procedură civilă, instanța de judecată a schimbat din oficiu - și fără a pune în discuția părților, prin hotărârea pronunțată calificarea juridică și temeiul de drept invocat de către reclamant. În temeiul art.755-769 noul Cod civil- reclamantul llisan M_____ D_____ a solicitat obligarea pârâților să instituie o servitute de trecere cu mijloace de transport pe proprietatea apelanților pentru a avea acces la proprietatea sa în suprafață de 809 mp. Potrivit dispoz.art.756 n. Cod civil- „servitutea se poate constitui in temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune, dispozitiile in materie de carte funciara rămânând aplicabilele. Aceste dispoziții legale își au corespondent în prevederile vechiului Cod civil art.577 servitutile izvorăsc din convenția dintre proprietari".

Arată că instanța de judecată prin hotărârea pronunțată, fără nici o motivare a schimbat obiectul cauzei -cât și temeiul de drept-invocând dispozițiile art.616 vechiul Cod civil ceea ce modifică substanțial cauza cererii reclamantului și efectele legale ale acesteia.

Apelanții precizează că, prin cererea introdusă, reclamantul a solicitat chemarea în judecată și a pârâtei M_________ Toplița, s-a invocat atât de către apelanții cât și de către reprezentantul pârâtei excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Municipiului Toplița, prin aceea ca aceasta pârâtă nu deține în proprietate teren în acea zonă a litigiului. Instanța nu s-a pronunțat asupra acestei excepții, care este o excepție de fond absolută și peremtorie cu privire la care trebuia să se pronunțe cu prioritate. Dimpotrivă a solicitat, fără a se pune în discuția părților participarea la cercetarea la fața locului și a numitului N___ C_________- angajat la Primăria Toplița, iar apoi concluzii din partea pârâtei.

Față de obiectul acțiunii și a temeiului de drept invocat de către reclamant a arătat că cererea acestuia este neîntemeiată, reclamantul nu a făcut dovada existentei vreunui act juridic (convenție) între apelanții pârâți și acesta sau vreun antecesor al dreptului de proprietate asupra imobilului proprietatea sa. Precizează că între ei nu numai că nu există o convenție în acest sens, chiar se opun justificat la instituirea și grevarea dreptului lor de proprietate cu un dezmembrământ în favoarea proprietății reclamantului.

Apelanții mai arată că reclamantul nu a făcut dovada dobândirii dreptului de servitute prin uzucapiune de 30 de ani sau de 10 ani după dispoz. vechiului sau noului Cod civil și că, reclamantul a nu a folosit niciodată porțiuni din terenul proprietatea apelanților, pe care nu a existat niciodată drum către terenul cumpărat de către reclamant. Instanța de judecată fiind limitată la obiectul acțiunii și a temeiului de drept invocate de către reclamant prin avocat cu consecințele din dispozițiile art.755 - 769 privind drepturile și obligațiile proprietarilor, stingerea servituților -consideră că singura soluție justă în cauză este respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată pentru considerentele arătate mai sus.

Afirmă că reclamanții nu și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art.617 și urm. noul Cod civil -prin stabilirea unui drept de trecere- însă și în cazul în care instanța ar recalifica cererea reclamantului, aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată pentru următoarele considerente și probe din dosar:

„-La data de 14 ianuarie 2009 reclamantul a cumpărat o suprafață de teren de 809 mp- situată potrivit contractului de vânzare cumpărare -administrativ în Toplița ________________________ parte dintr-o suprafață mai mare unde au locuința și vânzătorii V_____ O_____ și Valcan C_____ -cât și bunicul acestora V_____ G_______-proprietarul de drept al întregului imobil situat pe _____________________ care s-a dezmembrat porțiunea de teren cumpărata de către reclamant -în anul 2006. Autorizația de construcție nr.80/25.08.2009 emisă de către Primăria Toplița pentru executarea de lucrări de construcție pentru reclamant - este emisă pentru imobil situate în Toplița _______________________________> Apelanții arată că planul de amplasare al construcției, conform autorizației emisa de Primăria Toplița, elaborate de către _____________________________ tot imobil situate pe _____________________ planul topographic întocmit în anul 1983, care se folosește ca plan de încadrare în zonă nu este materializat nici un acces pre imobilul reclamantului din _________________________ de date al OCPI Harghita, prin verificarea PUG-ului aprobat, nu este materializat nici un drum care să facă accesul între imobilul reclamantului și _________________________________ OCPI Harghita imobilul reclamantului are cale de acces prin imobilul lui V_____ G_______ pe lângă imobilul din proprietatea lui V_____ L____ V_____ și V_____ L____, documentație cadastrală ce a fost avizată de OCPI Harghita, când s-a cumpărat terenul în anul 2006 de către vânzători de la V_____ G_______. În momentul când reclamantul a cumpărat porțiunea de teren, era conștient că drumul de acces este din ______________________ minima cercetare a documentelor la OCPI Harghita, a planului urbanistic local și general a planului de situație și încadrare în zona ar fi constatat faptul că nu există un drum spre __________________________ terenul cumpărat și ____________________________ proprietăți private- ale pârâților din cauză, bine delimitate cu garduri, și a acceptat să cumpere terenul cu ieșirea spre ____________________________________ de vânzare cumpărare. La data la care a cumpărat acest teren, exista cale de acces din ________________________ imobilul proprietatea lui V_____ L____ V_____ și V_____ L____, astfel cum rezultă și din anexa grafică nr.3 din raportul de expertiză. Această cale de acces există și în prezent, fiind folosită și de către riveranii V_____ L____ V_____ și V_____ L____ care au cumpărat terenul tot de la V_____ G_______.

Conform dispoz.art.618 al. 1 Cod civil la fărâmițarea terenurilor vânzătorul este obligat să asigure cale de acces la un drum public, în cazul de față V_____ G_______ și-a fărâmițat terenul proprietatea sa, situat cu ieșire la __________________ vândut pe bucăți la nepoți -{un lot la nepotul V_____ L____ V_____ și un lot la nepoții V_____ O_____ și soția, Icnim I____ sora lui V_____ O_____ și mamei acestora V_____ E____), astfel încât acesta trebuia să asigure cale de acces la drum public cumpărătorilor acestor loturi de teren. Acest drum de acces există și în prezent prin proprietatea lui V_____ G_______, chiar dacă este mai lung.

În ceea ce privește imobilul proprietatea pârâților V_____ N______ și V_____ V______, arată că, conform actelor depuse la dosar aceștia dețin titlul de proprietate, plan de amplasament și întabularea dreptului de proprietate în cartea funciară. Din planul de amplasament al pârâților, avizat încă din anul 2001 de către OCPI Harghita, rezultă că pe acest imobil nu exista nici un drum de trecere către imobilul din spate, proprietatea pârâtei T____ V______. În înțelegere cu aceasta, pârâții îi permiteau trecerea acesteia cu fânul recoltat toamna. La data de 24.08.2009 reclamantul, în lipsa pârâților a adus două mașini cu pământ și pietriș, a intrat abuziv pe terenul pârâților și au umplut cu acest material o porțiune de teren, pentru a-și asigura un drum spre terenul cumpărat. Ambii pârâți s-au adresat și Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița cu plângere penală, pentru tulburare în posesie și distrugere, însă aceste plângeri în mod greșit au fost calificate de către procuror ca fiind o acțiune civilă motiv pentru care învinuitul llisan M_____ D_____ a fost scos de sub urmărire penală și părțile au fost îndrumate spre un proces civil (dosar nr.637/p/2009). Din probele administrate la dosar-acte, martori rezultă că nu a existat niciodată un drum pe terenul pârâților care să facă legătura între terenul proprietatea lui V_____ G_______, cu domiciliul în ________________________ public, _______________________________ prevăzute de art.616 vechiul Cod civil, pentru a da naștere la un drept de trecere, lipsa ieșirii la calea publică trebuie să fie străină de conduita proprietarului locului înfundat. Practica judiciară a statuat, prin decizii ale Curții Supreme de Justiție că „ln cazul in care infundarea este rezultatul faptului sau neprevederii proprietarului insusi cum ar fi împărțeala unui loc ce nu era înfundat intre mai mulți propruetari, vanzarea fondului mai multor proprietari din care rezulta un loc înfundat trecerea nu ar mai putea fi ceruta”. Din toate probele existente la dosar cât și din cele menționate mai sus, rezultă faptul că reclamantul a cunoscut că singura cale de acces pentru a ajunge la terenul cumpărat era din _______________________________> Apreciază că, ingerința reclamantului în proprietatea unor persoane străine de acel contract de vânzare cumpărare încheiat în anul 2009 este un abuz de drept, atât timp cât reclamantul cunoștea starea de fapt în momentul cumpărării terenului și aceasta stare nu a fost create de către pârâți. Cu încălcarea dreptului de proprietate ocrotit de Constituția României și a dispozițiilor legale prevăzute de Codul civil, instanța de judecată a statuat în hotărâre și faptul că în cauză în cazul stabilirii acestui drept de servitute, nu se impune compensarea în bani sau natură, fiind vorba de o "porțiune mica" deși în cauza pârâții sunt lipsiți de câte o suprafață de 119 respectiv 117 mp din terenul proprietatea și folosința lor pronunțând astfel o hotărâre nelegală.

Intimatul Ilișan M_____ D_____ a depus întâmpinare și aderare la apel, solicitând respingerea apelului principal și, în temeiul art.293 Cod procedură civil vechi, admiterea acordării în totalitate a cheltuielilor de judecată, cu cheltuieli de judecată în faza de apel.

Arată că instanța de fond nu a schimbat în niciun fel temeiul de drept, corect formulat, potrivit art. 755-769 din vechiul Cod civil, care reglementează servitutea ca și dezmembrământ al dreptului de proprietate. Consideră că, este corectă atât păstrarea temeiului de drept, respectându-se întrutotul principiul disponibilități (care îi aparține în calitate de inițiator al acțiunii, apelanții neavând niciun drept de a invoca în cadrul formulării acțiunii de intimatul alte aspecte, decât dacă ar fi formulat la rândul lor o cerere reconvențională de care să fi beneficiat de acest drept al disponibilității în stabilirea limitelor cadrului procesual faptic și de drept), dar și al principiului contradictorialității dezbaterii problemei deduse judecății. Apreciază că, dacă apelanții-pârâți ar fi avut chestiuni de ridicat pentru acest motiv trebuie sa le invoce la momentul procesual oportun și în orice caz de invocare a vreunei vătămări de ordin procesual aveau obligația și de a-și proba cum și în ce fel au fost vătămați și ce drept/interes le-a fost atins. Orice referire ulterioară este tardivă și lipsită de suport faptic și juridic, motiv pentru care nici aceasta critică nu este întemeiată.

Temeiurile de drept prevăzute în art. 616 și următoarele din Codul civil reglementează aceeași instituție a servituții de trecere, motiv pentru care hotărârea primei instanțe este corectă și legală, iar motivele de apel a pârâților apar ca nefondate și nejustificate. Pentru acest considerent se impune a se respinge apelul formulat, neimpunându-se nici anularea hotărârii apelate cu trimiterea spre rejudecare- cauza a fost soluționată pe fond, dar nici admiterea subsidiară a apelului nu-și găsește fundamentul pentru necesitatea modificării sentinței nr. 904/2014.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei-persoanei juridice M_________ Toplița, arată că, aceasta a fost pusă în discuția părților în condiții de contradictorialitate, unindu-se cu fondul, tocmai pentru că se impunea administrarea probei cu înscrisuri în dovada calității de proprietar a Municipiului Toplița- ca și proprietar al drumului public, spre care tind să ajungă prin servitutea instituită în favoarea intimatului. Arată că, culmea este faptul că apelanții pârâți exercita apărarea și beneficiile acestui drept de apărare al uneia dintre pârâte, fără ca măcar să fie reprezentantul acestei pârâte, de unde și paradoxul hilar de a formula apărări în numele altor persoane decât cele reprezentate convențional. În orice caz, aceasta excepție nu este de natura de a atrage necesitatea anulării sentinței apelate cu consecința trimiterii spre rejudecare, cu atât mai mult modificat hotărârea primei instanței. Instanța de fond s-a pronunțat în sensul că a constata faptul că există o identitate între calitatea de pârât și cel obligat juridic, deoarece M_________ Toplița este proprietarul drumului public, dar nu este proprietar al vreunei suprafețe învecinate cu cea a intimatului. Și pentru acest motiv se impune respingerea criticii de apel aduse hotărârii judecătorești nr. 904/2014.

În ceea ce privește fondul pricinii, consideră că se impune a se constata faptul că toate criticile aduse stării de fapt și de drept constatate sunt nefondate. Sunt aspecte interpretate în mod greșit de apelanții pârâți, întrucât în ceea ce privește fondul problemei deduse judecății, instanța de fond în mod corect a apreciat și analizat, prin coroborarea tuturor probelor administrate în cauză (proba cu înscrisuri, probe testimoniale, interogatoriul pârâților, cercetarea la fața locului, proba cu expertiză topografică efectuată de expert F___ I____) faptul că s-a solicitat instituirea unei servituți de trecere, cu mijloace auto pe fondul-proprietatea pârâților pentru uzul și utilitatea proprietății intimatului- în calitate de proprietar al fondului dominant.

Intimatul consideră că în această situație, instanța de fond în mod corect și susținut din punct de vedere probatorie (s-au administrat toate probele admise de legea procedurală - eliminându-se orice altă posibilitatea de echivocitate) a apreciat condițiile necesare instituirii servituții de trecere solicitate:

-calitatea de proprietar al fondului dominant, precum și dovada acestei calitate și a suprafeței fondului dominant deținute- reclamantul este proprietar al terenului în suprafață de 809 mp potrivit contractului de vânzare cumpărare nr. 25.14.01.2009;

-faptul că proprietatea reclamantului este înfundată, neexistând vreo posibilitate de ieșire la drumul public, potrivit art.616 Cod civil;

-vecinătatea proprietăților părților litigante - aspect verificat în cauză atât prin cercetarea la faț locului, cât și prin proba cu expertiză topografică;

-necesitatea trecerii peste terenul pârâților- ce va reprezenta fondul aservit, ce va deservi fondul dominant al intimatului reclamant, pe calea de acces cea mai scurt, cea mai puțin dezavantajoasă și păgubitoare pentru pârâți, potrivit art. 617 si 618 Cod civil. Prin urmare, raportat și la aceste critici se impune ca apelul să fie respins.

În ceea ce privește, cererea sa, în calitate de intimat, de a adera la apelul formulat de pârâți, apreciază îndeplinite condițiile art. 293 din vechiul Cod de procedură civilă, doar în privința modului de acordare a cheltuielilor de judecată. Prin sentința primei instanțe s-a dispus admiterea în parte a solicitării privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, cuantificând aceste cheltuieli la suma de 425 lei, fără alte explicații judiciare.

Potrivit art. 274 vechiul Cod de procedura civila partea care cade in pretenții va fi obligata la suportarea cheltuielilor de judecata efectuate de partea care le-a suportat. Prin admiterea în parte a acțiunii, pârâții- persoane fizice au fost obligați să respecte servitutea de trecere instituita în favoarea intimatului, prin raportare la concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză. Arată că, a suportat multe cheltuieli de judecată pentru soluționarea acestei pricini, cuantificând suma de 6707,74 lei, compusă astfel:

- taxa judiciară de timbru în cuantum de 400 lei, dovedită prin chitanța _________ nr. xxxxxxxxxx/15.03.2012;

- onorariul expertului F___ I____, totalizând suma de 2587,74 lei, compusă din 802,40 lei cu titlu de onorariu provizoriu achitat potrivit chitanței nr. xxxxxxx/1/08.01.2013 achitat ia Cec Bank Tg-M____, precum și a sumei de 1785,34 lei, achitată potrivit chitanței nr. xxxxxxx/1/11.04.2013 achitată la aceeași entitate- Agenția Toplița;

- onorariul avocațial în valoare de 3720 lei, potrivit chitanței nr.001/04.01.2011.

Se mai arată că, instanța de fond nu a motivat în niciun fel acordarea în parte a acestor cheltuieli întreprinse și suportate de intimatul, cu toate că nu a fost cel căzut în pendinte, motiv pentru care apreciază nelegală și nefondată acordarea în parte a cheltuielilor de judecată, cu atât mai mult cu cât nu apreciază că ar exista vreo proporționalitate cu modul parțial al admiterii acțiunii. Petitul principal a fost admis, iar cu acest obiect a făcut toate cheltuielile de judecată suportate și dovedite.

III. Analizând cererile de apel și hotărârea atacată sub toate aspectele legalității și temeiniciei în sensul prevăzut de art.295 Cod procedură civilă, Tribunalul constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată, intimatul-reclamant a solicitat instituirea unei servituți de trecere cu mijloace de transport pe terenul proprietatea apelanților-pârâți persoane fizice, invocând dispozițiile art.755-769 din noul Cod civil.

Prima instanță a admis acțiunea și a dispus instituirea unei servituți de trecere în favoarea reclamantului pe terenul proprietatea pârâților persoane fizice, în baza art.616 din vechiul Cod civil, fără a pune în discuția părților schimbarea temeiului de drept.

Având în vedere că sunt menționate texte de lege din ambele coduri civile, Tribunalul constată că aplicabil în speță este noul Cod civil, în vigoare la momentul introducerii cererii de chemare în judecată.

Raportat la temeiul de drept invocat prin acțiune și susținut în fața instanței de apel, respectiv art.755-769 din noul Cod civil, Tribunalul constată că acțiunea nu este întemeiată.

Astfel, potrivit art.756 din noul Cod civil „servitutea se poate constitui în temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune, dispozițiile în materie de carte funciară rămânând aplicabile”. Reclamantul nu a făcut dovada existenței unui act juridic ori a uzucapiunii, care să-i permită instituirea unei servituți de trecere cu mijloace de transport pe terenul proprietatea pârâților.

Nu se face confuzie între dispozițiile art.755-769 din noul Cod civil, referitoare la servituții, și cele ale art.617-620 din noul Cod civil, referitoare la dreptul de trecere, acestea fiind două drepturi distincte, reglementate prin texte de lege care stabilesc condiții diferite de instituire.

Tribunalul nu va analiza cererea de chemare în judecată prin prisma dispozițiilor referitoare la dreptul de trecere, acestea nefiind invocate de reclamant ca temei de drept al acțiunii, instanța fiind ținută de cadrul stabilit de reclamant.

Având în vedere aceste considerente, Tribunalul constată că apelul declarat de V_____ V______, V_____ N______ și T____ V______ este întemeiat, urmând să-l admită și să schimbe sentința atacată în sensul respingerii acțiunii civile formulate de Ilișan M_____ D_____, acesta din urmă fiind obligat la plata cheltuielilor de judecată în fond în sumă de 500 lei reprezentând onorariu avocațial.

În ce privește aderarea la apel formulată de reclamantul Ilișan M_____ D_____ cu privire la obligarea pârâților la plata integrală a cheltuielilor de judecată, aceasta va fi respinsă având în vedere schimbarea soluției primei instanțe în sensul respingerii acțiunii.

Tribunalul va obliga pe intimatul Ilișan M_____ D_____ la plata către V_____ V______, V_____ N______ și T____ V______ a cheltuielilor de judecată în apel în cuantum de 1205 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanții V_____ V______, V_____ N______, T____ V______ împotriva sentinței civile nr.904 din 17.06.2014, pronunțată de Judecătoria Toplița, în contradictoriu cu intimații M_________ TOPLIȚA-PRIN PRIMAR, I_____ M_____ D_____.

În baza art.296 Cod procedură civilă, schimbă sentința civilă nr.904 din 17.06.2014 a Judecătoriei Toplița, în sensul că:

Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul I_____ M_____ D_____ împotriva pârâților V_____ V______, V_____ N______, T____ V______, M_________ TOPLIȚA-PRIN PRIMAR.

Obligă reclamantul să plătească pârâtului V_____ N______ cheltuieli de judecată în fond în cuantum de 500 lei reprezentând onorariu avocațial.

Obligă intimatul I_____ M_____ D_____ să plătească apelanților V_____ V______, V_____ N______ și T____ V______ cheltuieli de judecată în apel în cuantum de 1205 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.

Respinge aderarea la apel formulată de I_____ M_____ D_____ împotriva aceleiași sentințe.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 noiembrie 2014.

Președinte Judecător

U__ E____ Steluța C_______ S____

Pt. S. C_______, fiind plecată în

concediu de odihnă, semnează

președintele instanței I____ A______

Grefier

Șașcă M_____-C______

Red. U.E.S.

Primit:07.01.2015.

Tehnored/id:08.01.2015.

Ex. 7/A.IM.

Jud. de fond:A.T_____