DOSAR NR.XXXXXXXX/2013

R O M A N I A

TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I-a CIVILĂ

DECIZIA NR.1037

Sedința publică din data de 11.09.2014

Instanța constituită din :

Președinte : A________ S____

Grefier : N_______ P_______

Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect –recunoaștere hotărâre străină- acțiune formulată de reclamanta P______ M______, domiciliată în T___, ______________, __________.4, ________________________, identificată prin CNP xxxxxxxxxxxxx și domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la numitul A________ Ș_____, domiciliat în comuna Conțești, ____________________, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtul P______ P___ F_____, domiciliat în T___, ______________, __________.4, ________________________, identificat prin CNP xxxxxxxxxxxxx, cauză declinată prin sentința civilă nr.249/18.03.2014, pronunțată de Judecătoria Răcari în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX.

Cerere legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 100 lei, conform chitanței nr.xxxxx/23.08.2013.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat avocat C____ N_______ (împuternicire avocațială nr.xxxxxx/2013), reprezentând pe reclamanta P______ M______ și avocat D____ A____, reprezentând pe pârâtul P______ P___ F_____.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află pricina, modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:

După referatul cauzei, președintele completului de judecată a verificat personal modul de îndeplinire a procedurii de citare, constatând ca fiind legal îndeplinită. Avocat C____ N_______, apărătorul reclamantei P______ M______ arată că în dovedirea cererii de chemare în judecată, alte înscrisuri nu mai are de depus, tot ce a putut obține a obținut și se află la dosarul cauzei, astfel că nu mai are cereri de formulat, probe de administrat, excepții de invocat.

Avocat D____ A____, apărătorul pârâtului P______ P___ F_____ de asemenea arată că nu mai are cereri de formulat, probe de administrat, excepții de invocat.

Tribunalul, nemaifiind cereri de formulat sau incidente de soluționat, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părților în ordinea și condițiile prevăzute de art. 216 din Codul de Procedură Civilă, pentru ca fiecare să își susțină cererile formulate în proces.

Avocat C____ N_______ având cuvântul pentru reclamanta P______ M______ solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, fiind îndeplinite dispozițiile art. 1095 Noul Cod de procedură civilă, pârâtul a avut cunoștință de procesul care s-a desfășurat/actul de sesizare, astfel cum rezultă și din conținutul sentinței civile străine, ce face obiectul prezentei cereri (părțile au fost prezente, au căzut de acord), chiar dacă sentința a fost pronunțată în lipsa acestuia; cu privire la pensia de întreținere la care pârâtul a fost obligat arată că acesta nu și-a îndeplinit această obligație, fiind pe rolul Judecătoriei Răcari dosar ce are ca obiect ,,pensie de întreținere” până la acest moment nefiind achitată nicio sumă cu titlu de pensie de întreținere; față de actele de la dosar solicită din nou admiterea cererii și a se lua act că solicită cheltuieli de judecată.

Avocat D____ A____ având cuvântul pentru pârâtul P______ P___ F_____ arată că nu el, în calitate de apărător al pârâtului a solicitat înscrisurile respective, astfel cum s-a menționat în încheierea respectivă, ci instanța le-a solicitat și a pus în vedere reclamantei să le depună;art.38 din Regulamentul CE nr.2201/2003 spune că instanța poate acorda un termen pentru a se aduce acele documente impetuos necesare sau echivalente, însă în speța de față nu înțelege ce documente echivalente au fost aduse; prevederile art.1095 alin.2 Cod procedură civilă arată că,,Dacă hotărârea a fost pronunțată în lipsa părții care a pierdut procesul,….trebuie să constate, că părții în cauză i-a fost înmânată în timp util ….cât și actul de sesizare a instanței….” Ceea ce, în cauză nu există această dovadă (comunicată hotărârea); art.1099 alin.1 lit.c) Cod procedură civilă, de asemenea arată că se impune a face dovada ,,copia dovezii de înmânare a citației și a actului de sesizare,…..” dispoziții care nu au fost respectate de reclamantă, motiv pentru care solicită respingerea cererii, cu obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată.

Avocat C____ N_______ având cuvântul în replică pentru reclamanta P______ M______ arată că a depus la dosar certificate referitor la deciziile în materie de responsabilitate părintească, dreptul la apărare rezultă din hotărârea tradusă, pârâtul a fost prezent la audieri, a avut cunoștință de proces, însă refuză a se prezenta; dispozițiile art.1101 Noul Cod de procedură civilă arată clar că cererea se poate soluționa și fără citarea părților, pârâtul fiind prezenta la instanța străină, astfel cum rezultă din hotărâre.

Avocat D____ A____ având cuvântul în replică pentru pârâtul P______ P___ F_____ arată cu privire la acte că instanța a spus clar ce anume să se depună, respectiv dovada că el a fost citat la instanța străină și că i-a fost comunicată hotărârea pentru a o atacat în timp util, ceea ce nu s-a întâmplat; cu privire la dispozițiile art.1101 Noul Cod de procedură civilă, soluționare fără citarea părților, acestea se referă la soluționarea cererii pe teritoriul României, nu Spaniei, ceea ce nu pot fi avute în vedere.

Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 394 din Codul de Procedură Civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în deliberare.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei civile de față:

Prin cererea de chemare în judecată a pârâtului P______ P___ F_____ înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari sub numărul 2018/284/22.10.2013 reclamanta P______ M______ a solicitat recunoașterea sentinței numărul 34/08.06.2011 a Judecătoriei de Primă Instanță și Instrucțiune numărul 1 din Quintanar de la Orden, Spania, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în favoarea minorei P______ Raqel C________, în funcție de veniturile pe care acesta le obține, precum și revenirea reclamantei la numele pe care l-a avut anterior căsătoriei, acela de A________.

Motivând cererea, reclamanta a arătat că a divorțat de pârât din anul 2011 și cu toate că a fost obligat la plata unei pensii de întreținere de 250 euro/lunar, pârâtul nu își execută îndatorirea față de minoră, iar revenirea la numele pe care l-a avut înainte de încheierea căsătoriei nu a fost dispusă.

În drept, s-au invocat dispozițiile articolului 1089 alin.3 Cod procedură civilă, art.513, 529 și 383 alineatul 3 Cod civil.

S-au depus la dosar: procura autentificată sub numărul 1683/25.07.2013, notificarea numărul 88/13.09.2013 și procesul verbal din 02.10.2013 întocmite de către apărătorul reclamantei, acte de stare civilă și înscrisurile traduse privind copia sentinței de divorț din Spania, acte medicale.

Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, invocând excepția inadmisibilității acțiunii conform articolului 2 alineatul 1 indice 2 din Legea Medierii numărul 192/2006 și pentru primul capăt de cerere excepția de necompetență materială a Judecătoriei Răcari, solicitând totodată a se stabili autoritatea părintească în comun în raport cu minora, stabilirea locuința acesteia la domiciliul său, iar în caz contrar să i se stabilească un program în cadrul căruia să aibă legături personale cu fiica sa.

Cu privire la ultimele două capete ale cererii principale, pârâtul a învederat că este de acord și în cazul în care se va considera deja stabilită obligația plății unei pensii de întreținere, s-a solicită a fi redus cuantumul acesteia în funcție de veniturile pe care le obține la acest moment.

În drept s-au invocat dispozițiile articolelor 397, 400 alineatul 2, 401 și 531 Cod civil.

S-a depus la dosar adeverința numărul 302/05.11.2013 de la locul de muncă al pârâtului.

Reclamanta - pârâtă a răspuns cererilor pârâtului - reclamant inclusiv excepțiilor pe care acesta le-a invocat.

La termenul de judecată din 18.03.2014 s-a pus în discuție excepția de necompetență materială a instanței cu privire la acțiunea principală și având în vedere că în conformitate cu prevederile art. 1098 Cod procedură civilă, cererea de recunoaștere se rezolvă pe cale principală de către tribunalul în circumscripția căruia își are domiciliul cel care a refuzat recunoașterea, judecătoria, prin sentința civilă nr.249/18.03.2014 a declinat competența în favoarea Tribunalului Dâmbovița.

Cauza a fost înregistrată la 2.04.2014, iar reclamanta a atașat la dosar în copii traduse anexele I și II referitoare la deciziile în materie de responsabilitate părintească la care se referă art.39 din Regulamentul Consiliului Europei nr.2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești.

În ședința publică din 19.06.2014, constatând că cererea dedusă judecății se soluționează conform Regulamentului Consiliului Europei nr.2201/2003, în conformitate cu dispozițiile art.37 din acest Regulament, s-a pus în vedere reclamantei, prin apărător să depună la dosar originalul sau copia certificată pentru conformitate a documentului ce stabilește că actul de sesizare a instanței sau un act echivalent a fost notificat pârâtului sau orice document ce arată că pârâtul a acceptat hotărârea în mod neechivoc.

Reclamanta nu a atașat astfel de înscrisuri, învederând că în afara celor două certificate tip nu mai poate procura altfel de documente.

Examinând cererea formulată, prin prisma înscrisurilor depuse și a dispozițiilor aplicabile în materie, tribunalul o apreciază ca întemeiată.

Se reține că solicitarea dedusă judecății a fost formulată după data intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, iar în conformitate cu prevederile art.1093 din acest act normativ, în sensul prezentului titlu (Titlul III-Eficacitatea hotărârilor străine) termenul de hotărâri străine se referă la actele de jurisdicție contencioasă sau necontencioasă ale instanțelor judecătorești, cele notariale sau ale oricăror autorități competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.

Prin urmare, hotărârea în litigiu fiind pronunțată în Spania, țară membră a Uniunii Europene, cauza de față intră sub incidența Regulamentului nr. 2201/2003 al Consiliului Europei, în condițiile în care de la data aderării României la Uniunea Europeană, regulamentele comunitare sunt actele normative direct aplicabile, fără a fi necesară o normă de transpunere a lor în dreptul intern, potrivit art.249 din Tratatul pentru instituirea
Comunității Europene.

Preambulul Regulamentului, prin alin. 21 statuează cu valoare de principiu că recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești pronunțate într-un stat membru ar trebui să se bazeze pe principiul încrederii reciproce, iar motivele de refuz al recunoașterii ar trebui reduse la minimul necesar.

În acest sens, potrivit art.21 alin.1 al Regulamentului, hotărârile judecătorești pronunțate într-un stat membru se recunosc în celelalte state membre fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură.

Cu toate acestea, orice parte interesată poate solicita pronunțarea unei hotărâri de recunoaștere sau de refuz al recunoașterii hotărârii dată în alt stat membru, fără a se aduce atingere forței executorii a unor hotărâri judecătorești privind dreptul de vizită sau prin care se dispune înapoierea copilului.

Cererea de recunoaștere a unei hotărâri judecătorești pronunțate în materie de divorț, de separare de corp sau de anulare a căsătoriei poate fi respinsă numai pentru unul din motivele expres și limitativ menționate în art.22 lit.a)-d) din Regulament.

Potrivit art. 22 lit.b) o hotărâre judecătorească pronunțată în materie de divorț nu se recunoaște în cazul în care actul de sesizare a instanței sau un act echivalent nu a fost notificat sau comunicat în timp util pârâtului care nu s-a prezentat și astfel încât acesta să își poată pregăti apărarea, cu excepția cazului în care se constată că pârâtul a acceptat hotărârea într-un mod neechivoc.

Secțiunea 3 din Regulament reglementează condițiile recunoașterii, sub aspect probator, stipulând în cuprinsul art.37 obligația părții care solicită sau contestă recunoașterea unei hotărâri judecătorești de a de a depune următoarele acte: o copie a hotărârii, care să întrunească toate condițiile necesare în vederea stabilirii autenticității sale; un certificat privind hotărârile judecătorești în materie matrimonială, eliberat de instanța judecătorească sau de autoritatea competentă din statul membru de origine, conform modului prezentat în anexa I la Regulament; în cazul în care este vorba de o hotărâre în lipsă, originalul sau copia certificată a documentului care stabilește că actul de sesizare a instanței sau un act echivalent a fost notificat sau comunicat părții care nu s-a prezentat sau orice document care arată că pârâtul a acceptat hotărârea în mod neechivoc.

Principiul încrederii reciproce fiind acela care guvernează recunoașterea unei hotărâri judecătorești pronunțate într-un stat membru, prin art. 38 alin. 1 se conferă instanței dreptul de a accepta, cu aceeași valoare probatorie, documente echivalente certificatului ori celor menționate pentru ipoteza unei hotărâri pronunțate în lipsă sau, în cazul în care consideră că dispune de suficiente informații, poate să renunțe la prezentarea lor.

În cuprinsul hotărârii în cauză, în paragraful 3 (fila 16 verso dosar fond) s-a menționat că ,,prin Diligența de Reglementare din 7.06.2011, s-a declarat părții pârâte că se află în situația de neprezentare(lipsă) procesuală întrucât nu a prezentat răspuns în timp și în forma solicitate, rezoluția notificată în ziua de azi și au fost convocate părțile pentru audiere pentru data de 6 iulie 2011.”

Din această parte a considerentelor s-ar deduce că procedura judecății în străinătate s-a desfășurat în lipsa pârâtului, acesta fiind motivul pentru care tribunalul a pus în vedere reclamantei să se conformeze prevederilor art.37 lit.c) din Regulament.

Însă din paragraful 4 al hotărârii reiese că ,,Prin Dilegența de Reglementare din 26 aprilie 2011, s-a hotărât deschiderea piesei separate derivată din cererea de măsuri provizorii încorporată la cerere, convocându-se părțile pentru audiere pentru ziua de azi. În ziua menționată au compărut toate părțile, pârâtul fiind declarat în situație de neprezentare(lipsă) procesuală, nefiind asistat de avocat și avocat însărcinat cu procedura. Toți cei care au compărut și procuratura au căzut de accord cu ținerea ședinței principale, asigurând îndeplinirea în procesul principal a tuturor cerințelor procesuale. În actul ședinței, părțile au ajuns la un acord față de care procuratura(parchetul) nu s-a opus și care a fost documentat în act de către grefier”.

În partea de fundamente juridice a hotărârii(fila 17 dosar fond) se menționează expres că ,,părțile au ajuns la o convenție în actul ședinței constând în faptul că reclamanta a scăzut valoarea pensiei alimentare solicitată de 400 la 240 Euro…..Acest acord fost ratificat de către părți în prezența judiciară și împotriva lui nu s-a formulat niciun fel de opoziție din partea procuraturii…Din circumstanțele concurente această judecătorie consideră adecvată aprobarea judiciară a acestui pact întrucât el va reglementa relațiile familiale”.

Prin urmare, potrivit procedurii străine, se consideră în lipsă partea care nu a ,,prezentat răspuns în timp și în forma solicitate” și care nu a fost asistat de avocat însărcinat cu procedura.

Or, în sensul art.37 lit.c) din Regulamentul nr.2201/2003, cerințele suplimentare reglementate pentru recunoașterea unei hotărâri străine vizează ,,o hotărâre în lipsă”, ceea ce nu se verifică în speță întrucât pârâtul a fost prezent în ședința din 26.04.2011 exprimându-și acordul atât pentru cererea principală de divorț cât și pentru cererea accesorie privind pensia de întreținere pentru copilul minor și pentru modalitatea de păstrare a legăturilor personale cu acesta, ceea ce confirmă acceptarea de către pârât ahotărârii în mod neechivoc, în sensul art.37 alin.2 lit.b) din Regulament.

În acest context, văzând și cele două anexe menționate în art.39 din Regulament (filele 17-30 din dosarul tribunalului), ce atestă caracterul definitiv al hotărârii care îndeplinește condițiile legale de autenticitate, tribunalul va admite cererea de recunoaștere a hotărârii pronunțată în Spania.

P_____ ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de de reclamanta P______ M______, domiciliată în T___, ______________, __________.4, ________________________, identificată prin CNP xxxxxxxxxxxxx și domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la numitul A________ Ș_____, domiciliat în comuna Conțești, ____________________, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtul P______ P___ F_____, domiciliat în T___, ______________, __________.4, ________________________, identificat prin CNP xxxxxxxxxxxxx,.

Recunoaște hotărârea de divorț nr.34/08.06.2011, pronunțată de Judecătoria de Primă Instanță și Instrucțiune nr.1 din Quintanar de la Orden, Spania.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul Dâmbovița.

Pronunțată în ședința publică din data de 11.09.2014.

P_________, GREFIER,

A________ S____ N_______ P_______

Red.AS/tehnored.AS

4 ex/24.09.2014