R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.249/2014

Ședința camerei de consiliu din data de 09 Septembrie 2014

Tribunalul format din:

JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI: G______ A____

GREFIER: D___ M______

Ministerul Public-P________ de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, reprezentat prin P__ I______, procuror

Pe rol fiind judecarea contestației formulată de către P________ de pe lângă Judecătoria Bistrița împotriva Sentinței penale nr. 606/2014 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Bistrița în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu se prezintă inculpatul I_____ R_____ M____, reprezentat de av. Jîrghiuță Nandor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Cauza s-a judecat în fond la data de 08 septembrie 2014, concluziile reprezentanților părților fiind consemnate în scris prin încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta încheiere penală.

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI

Deliberând, constată că :

Prin Încheierea penală nr. 606/JDL/2014 din data de 01.09.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în baza art.242 alin.2 Cod proc.penală rap.la art. 218 Cod proc.penală, art.202 alin.4 lit.d și art. 223 alin 2 Cod proc.penală, s-a admis cererea formulată de inculpatul I_____ R_____ M____, fiul lui Ferdinant și C_____ Lucreția, născut la data de 07.08.1988 în Bistrița, jud. Bistrița Năsăud, domiciliat în municipiul Bistrița, cartier Viișoara, __________________________________ Năsăud, posesor CI ________ nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, fără antecedente penale și, în consecință s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv luată față de acesta prin Încheierea penală nr.215/19 august 2014, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.14/2014 pentru comiterea infracțiunilor de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere, prev.de art.335 alin.1 C.pen., conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului, prev.de art.336 alin.1 C.pen.și părăsirea locului accidentului, prev.de art.338 alin.1 C.pen., cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 zile, începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

În baza art. 221 alin. 1 C. proc. pen. i s-a impus inculpatului obligația de a nu părăsi imobilul din municipiul Bistrița, cartier Viișoara, ___________________, jud. Bistrița Năsăud, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza.

În baza art. 221 alin. 2 C. proc. pen., pe durata arestului la domiciliu, inculpatului i s-au stabilit are următoarele obligații: a) să se prezinte în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat; b) să nu comunice cu persoana vătămată N______-M_______ C_______ sau membrii de familie ai acesteia, respectiv M_______ M______ D___, cu alți participanți la comiterea infracțiunii, cu martorii V_____ A________ C_______, B______ O_____ R___ ori experții.

În baza art. 221alin. 4 C. proc. pen. i s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

În baza art.275 alin. 3 C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Bistrița a reținut că prin cererea înregistrată sub dosar nr.XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Bistrița, inculpatul I_____ R_____-M____, arestat preventiv, a solicitat înlocuirea măsurii arestului preventiv dispusă prin încheierea penală nr. 215/2014 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud, la data de 19.08.2014, cu măsura controlului judiciar prevăzută de art. 202 alin. (4) lit. b) C.proc.pen., iar in subsidiar cu măsura arestului la domiciliu, prevăzuta de art.218 si urm CPP.

În motivare, inculpatul arătat că prin Încheierea penală nr. 529/CJDL/ 2.08.2014, pronunțată de în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Bistrița s-a respins propunerea de arestare preventivă a sa și de luare a măsurii preventive a arestului la domiciliu, apreciindu-se în esență că această din urmă măsură este proporțională cu gravitatea acuzației aduse și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Prin Încheierea penală nr. 215/19.08.2014 pronunțată în dosar de Judecătorul de Drepturi și Libertăți din cadrul Tribunalului BN, s-a admis contestația Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, reținându-se în esență că arestarea sa este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică prin continuarea săvârșirii infracțiunilor de genul celor pentru care este cercetat, iar măsura este proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse.

Potrivit art. 242 alin. (2) - C.proc.pen., măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură mai ușoară, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. (1) - C.proc.pen.

Art. 242 C.proc.pen. reglementează două instituții procesual penale distincte, respectiv instituția revocării măsurilor preventive și instituția înlocuirii unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă.

Instituția înlocuirii unei măsuri preventive presupune ca și premisă tocmai subzistența temeiurilor care au determinat luarea măsurii preventive și legalitatea acesteia, pe care o înlocuiește. Dimpotrivă, în ipoteza în care se constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive au încetat ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii, este incident și se dispune revocarea măsurii preventive.

Luarea pentru o scurtă perioadă de timp a unei măsuri cu caracter extrem de restrictiv de libertate poate fi apreciată ca fiind necesară mai ales din prisma nevoii justiției de a demonstra o reacție rapidă și hotărâtă în reprimarea unor comportamente antisociale, în scopul protejării ordinii și liniștii publice în ansamblul ei, dar și în scopul atragerii în concret a atenției inculpatului cu privire la gravitatea faptelor sale.

Prin trecerea timpului s-a confirmat pe de o parte faptul că urmările asupra victimei accidentului provocat de inculpat au fost și au rămas minore, iar pe de altă parte, ecourile faptelor inculpatului în rândurile opiniei publice s-au stins (faptele au fost săvârșite la data de 1.08.2014). Nu în ultimul rând, deținerea inculpatului în arestul I__ a fost în măsură să atragă serios atenția inculpatului asupra tuturor tipurilor de consecințe pe care săvârșirea acestui gen de infracțiuni le pot declanșa.

Însă, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal a redevenit suficientă luarea unei măsuri mai puțin restrictive de liberate, cum ar fi arestul la domiciliu (în acest fel, cu certitudine că inculpatul nu ar mai putea săvârși în continuare infracțiuni legate de circulația pe drumurile publice), sau măsura controlului judiciar (care ar permite angajarea inculpatului în muncă, în vederea recuperării prejudiciului cauzat părții vătămate prin săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă).

Prin încheierea penală nr. 596/CCJDL/ 02 august 2014, pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Bistrița s-a respins, ca neîntemeiată propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița de luare a măsurii arestării preventive față de inculpatul I_____ R_____-M____, iar în baza disp. art. 219 Cod procedură penală rap. la art. 218 Cod procedură penală și art. 223 alin.1 lit. „a” și alin.2 Cod procedură penală, s-a dispus luarea măsurii arestului la domiciliu față de inculpat pentru o durată de 30 de zile, de la 02 august 2014 și până la data de 31 august 2014.

În baza disp. art. 221 alin.1 Cod procedură penală, s-a impus inculpatului obligația de a nu părăsi imobilul din mun. Bistrița, cartier Viișoara, ____________, ____________________-Năsăud fără permisiunea organului judiciar care a luat măsura sau în fața căruia se află cauza.

Potrivit disp. art. 221 alin.2 Cod procedură penală, pe durata arestului la domiciliu, s-au stabilit în sarcina inculpatului următoarele obligații: a) să se prezinte în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat; b) să nu comunice cu persoana vătămată N______-M_______ C_______ sau membrii de familie ai acesteia, respectiv M_______ M______ D___, cu alți participanți la comiterea infracțiunii, cu martorii V_____ A________ C_______, B______ O_____ R___ ori experți.

În baza disp. art. 221 alin.4 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare, cu rea-credință, a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

În data de 01.08.2014 orele 20.29, I_____ R_____ M____ a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, pe ___________________________ Bistrița, în sensul de mers spre _____________________ momentul în care a ajuns la trecerea pentru pietoni din fața magazinului „F________” a surprins și accidentat victima minoră N______ M_______ C_______, care era angajată în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat corespunzător, proiectând victima la circa 15 – 16 metri de trecerea de pietoni. Conducătorul auto a observat în oglinda retrovizoare faptul că s-au strâns mai multe persoane în jurul trecerii de pietoni și a părăsit imediat locul faptei, ajungând pe _____________________________ Bistrița. Aici a contactat-o telefonic pe mama sa, iar după circa 20 de minute, când au ajuns pe __________________________ poliție ale compartimentului de ordine publică, concomitent cu mama sa, a arătat faptul că el este autorul accidentului.

Din procesul-verbal de verificare efectuat de organele de poliție în baza de date a M.A.I., s-a stabilit că inculpatul nu posedă permis de conducere.

Din buletinul de analiză toxicologică nr. 534 din 02.08.2014, emis de Serviciul de Medicină Legală Bistrița-Năsăud, rezultă că inculpatul avea la ora recoltării probelor de sânge, ora 21.30, o alcoolemie de 2.00 g.%o alcool în sânge.

Urmare a accidentului a rezultat vătămarea corporală a victimei minore de 12 ani, N______ M_______ C_______, care a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 11-12 zile de îngrijiri medicale (conform concluziilor constatărilor preliminare efectuate de Serviciul de Medicină Legală Bistrița-Năsăud în data de 01.08.2014). Victima se află în prezent internată în Spitalul Județean Bistrița-Năsăud. Reprezentantul legal al acesteia, mama sa, M_______ M______ D______, a depus plângere penală împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală.

Prin ordonanța din data de 01.08.2014, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de I_____ R_____ M____, cu privire la săvârșirea infracțiunilor prev. de art.335 alin.1 Cod penal și 338 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.38 alin.2 Cod penal.

Prin ordonanța din data de 01.08.2014 inculpatul a fost reținut de către organele de cercetare penală, deducându-se din perioada reținerii timpul în care suspectul s-a aflat la sediul poliției, 01.08.2014 – orele 21.00, urmând ca reținerea să expire la data de 02.08.2014, orele 21.00.

Starea de fapt rezultă din declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, din declarațiile persoanei vătămate și declarația reprezentantei legale, buletinul de analiză toxicologică nr. 534, constatările preliminarii ale S.M.L.B-N, declarații martori B______ O_____ R___, V_____ A________ C_______, proces-verbal de cercetare la fața locului.

Potrivit art. 202 alin.1 C. proc. pen., măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.

Potrivit alin.3 al art. 202 C. proc. pen., orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

De asemenea, conform art. 223 alin. 1lit.a C. proc. pen., „măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte. Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”

Raportat la probatoriul administrat, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că se conturează bănuiala legitimă și rezonabilă că inculpatul a comis faptele reținute în sarcina sa.

În ceea ce privește măsura preventivă ce se solicită a fi luată, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că raportat la persoana inculpatului, lipsa antecedentelor penale, atitudinea de sinceritate și regret a acestuia după comiterea faptelor, se impune respingerea cererii de arestare preventivă.

Astfel, este adevărat că inculpatul a comis patru infracțiuni, dintre care pentru una din ele pedeapsa închisorii depășește 5 ani. Împrejurările cauzei, respectiv conducerea unui autovehicul fără permis, cu o alcoolemie de 2g%0 cu consecința producerii unui accident de circulație în urma căruia victima a suferit leziuni medicale sunt în mod incontestabil de o gravitate care reclamă luarea unei măsuri preventive față de inculpat, cu atât mai mult cu cât a părăsit locul accidentului, aceasta fiind de fapt infracțiunea sancționată cel mai sever.

Legiuitorul a lăsat însă la îndemâna judecătorului o paletă mai largă de măsuri preventive astfel încât raportat la specificul fiecărei cauze, avându-se în vedere toate aspectele, atât gravitatea faptelor cât și persoana inculpatului, măsura aleasă să fie cea corespunzătoare și proporțională pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Raportat la dispozițiile art. 223 alin. 1lit.a C. proc. pen., judecătorul de drepturi și libertăți a avut în vedere la alegerea măsurii preventive acest temei dat fiind că inculpatul a părăsit locul accidentului dar la analiza acestuia se impune a se nuanța, datorită situației reale de fapt, măsura în care acest temei de drept este sau nu determinant. Astfel, nu se poate ignora poziția psihică a inculpatului și faptul că deși era speriat de consecințele faptelor sale și de reacția publică, totuși imediat după părăsirea locului accidentului, s-a oprit pe o stradă din apropiere contactând-o telefonic pe mama sa care a sosit la fața locului concomitent cu organele de poliție cărora le-a adus la cunoștință persoana autorului faptelor, astfel încât inculpatul s-a reîntors la fața locului însoțit de poliție.

În ceea ce privește cel de-al doilea temei invocat, judecătorul a apreciat că inculpatul prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, dat fiind numărul și gravitatea infracțiunilor, dar și rezonanța socială a acestora.

Totuși, inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut și regretat săvârșirea faptelor, una dintre infracțiunile pentru care este cercetat este o infracțiune comisă din culpă, iar așa cum rezultă din susținerile apărătorului său chiar dacă aceste afirmații nu au putut fi pe deplin demonstrate, inculpatul suferă de depresie ca urmare a faptului că soția sa a fost recent victima unui viol, cauza aflându-se pe rolul Judecătoriei Bistrița, acesta fiind motivul care ar sta la baza consumului de alcool. Aspectele reliefate mai sus precum și împrejurarea că inculpatul are un domiciliu stabil, este integrat în familie și societate, și-a manifestat disponibilitatea de a ajuta și despăgubi victima infracțiunii de vătămare corporală din culpă, ne îndeamnă să concluzionăm că nu este necesar a se lua măsura arestării preventive iar măsura arestului la domiciliu este suficientă pentru asigurarea îndeplinirii scopurilor ce constituie fundamentul luării unor măsuri preventive.

Pe de altă parte măsura arestului la domiciliu este dublu eficientă, atât pentru organele de urmărire penală, care în acest fel s-au asigurat că buna desfășurare a procesului penal este asigurată, cât și pentru inculpat, care are posibilitatea de a executa o măsură preventivă restrictivă de libertate, aflictivă, prin natura ei, în condițiile unui mediu familial menit să atenueze suferința inerentă oricărei măsuri preventive.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație în termen legal, P________ de pe lângă Judecătoria Bistrița solicitând admiterea acesteia, desființarea hotărârii atacate și rejudecând să se dispună arestarea preventivă a inculpatului I_____ R_____-M____ pentru o perioadă de 30 de zile. În motivare, s-a arătat că prin Încheierea penală nr.215/19 august 2014 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, în baza disp. art. 425/1 alin.7 pct. 2 lit. „a” Cod procedură penală, s-a admis contestația formulată de P________ de pe lângă Judecătoria Bistrița și în temeiul disp. art. 226 Cod procedură penală rap. la art. 223 alin. 2 Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului I_____ R_____ M____, pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin.1 Cod penal, conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului, prev. de art. 336 alin.1 Cod penal și părăsirea locului accidentului, prev. de art. 338 alin.1 Cod penal, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a hotărârii

S-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 14/19 august 2014, care a fost pus în executare în aceeași zi, potrivit adresei nr.224.962 din 20 august 2014 emisă de I.P.J.Bistrița-Năsăud-Centrul de Reținere și Arestare Preventivă.

Potrivit art. 202 alin.1 C. proc. pen., măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune, și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.

În conformitate cu disp. alin.3 al art. 202 C. proc. pen., orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată, și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Potrivit art. 242 alin. (2) - C.proc.pen., măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură mai ușoară, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. (1) - C.proc.pen.

Este real că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 202 alin. 1 teza I și alin.2 Cod procedură penală, în sensul că există probe și indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile pentru care este cercetat și că nu există nici o cauză care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale.

De asemenea, sunt incidente și disp.art. 223 alin.2 Cod procedură penală, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile rutiere fiind de 5 și respectiv 7 ani închisoare, iar numărul mare de infracțiuni comise, chiar dacă una dintre ele este din culpă, gravitatea acestora, circumstanțele concrete ale săvârșirii lor, urmările acestora, au impus privarea de libertate a inculpatului pentru o anumită perioadă de timp, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, din necesitatea justiției de a demonstra o reacție fermă și rapidă în reprimarea unor astfel de conduite reprobabile, antisociale, în vederea protejării ordinii și liniștii publice, dar și pentru ca inculpatul să aibă reprezentarea clară a gravității faptelor comise și a consecințelor acestora, ori a potențialelor urmări.

Judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că față de inculpat a fost luată inițial măsura arestului la domiciliu în data de 02 august 2014, prin încheierea penală nr.596/CCJDL/ 02 august 2014, impunându-i-se respectarea anumitor obligații mai sus arătate, restricții pe care acesta le-a respectat.

Prin încheierea penală nr.602/14 august 2014, judecătorul de drepturi și libertăți i-a acordat acestuia permisiunea de a părăsi imobilul din municipiul Bistrița, cartier Viișoara, ____________, ____________________ Năsăud, în data de 17 august 2014 între orele 11,00-24,00, pentru un eveniment special din familie, fără ca inculpatul să creeze probleme.

Prin încheierea nr.215/19 august 2014 s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv față de inculpat, dată de la care este privat de libertate, astfel că apreciază că rezonanța socială a faptelor comise de inculpat s-a diminuat în timp, iar intervalul de vreme scursă de la încarcerarea acestuia în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă este suficient pentru a realiza dimensiunea consecințelor faptelor sale.

Deși infracțiunile presupus comise de către inculpat sunt grave, având în vedere persoana inculpatului, vârsta acestuia, lipsa antecedentelor penale, atitudinea de sinceritate și regret față de faptele săvârșite și urmările acestora, împrejurarea că deși era speriat de consecințele faptelor sale și de reacția publică, totuși imediat după părăsirea locului accidentului, s-a oprit pe o stradă din apropiere, contactând-o telefonic pe mama sa, care a sosit la fața locului concomitent cu organele de poliție, cărora le-a adus la cunoștință persoana autorului faptelor, astfel încât inculpatul s-a reîntors la fața locului însoțit de poliție, ținând seama, pe de altă parte, de trecerea unui interval de timp suficient pentru ca inculpatul să realizeze gravitatea faptelor lui, aspectul că și-a manifestat disponibilitatea de a ajuta și despăgubi victima infracțiunii de vătămare corporală din culpă, ținând seama și de împrejurarea că anterior comiterii faptelor a suferit o traumă generată de violul produs asupra soției sale (pentru care autorul a și fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare și interzicerea unor drepturi pe o durată de 5 ani, prin SP nr. 1194/19 august 2014 a Judecătoriei Bistrița, nedefinitivă), judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că, din paleta măsurilor preventive reglementate de legiuitor în art.202 alin.4 Cod proc.penală, măsura arestului la domiciliu este suficientă pentru asigurarea îndeplinirii scopurilor ce constituie fundamentul luării unor măsuri preventive, aceasta fiind, în opinia sa, proporțională cu gravitatea acuzației și necesară pentru realizarea scopului asigurării bunei desfășurări a procesului penal, a împiedicării inculpatului de a se sustrage de la urmărirea penală ori de la judecată, precum și pentru prevenirea săvârșirii altei infracțiuni, în conformitate cu disp.art.202 alin.1 și 3 Cod proc.penală.

Aceeași orientare este relevată și în Recomandarea nr.11 (80) a C.M. către Statele Membre cu privire la detențiunea în așteptarea judecății, respectiv că este de dorit, din motive umanitare și sociale, reducerea aplicării detențiunii în așteptarea judecării la un minim compatibil cu interesele justiției.

În altă ordine de idei, măsura arestului la domiciliu ce a precedat măsura privativă de libertate, s-a dovedit a fi eficientă, atât pentru organele de urmărire penală, care în acest fel s-au asigurat că buna desfășurare a procesului penal este asigurată, cât și pentru inculpat care are posibilitatea de a executa o măsură preventivă restrictivă de libertate, aflictivă, prin natura ei, în condițiile unui mediu familial menit să atenueze suferința inerentă oricărei măsuri preventive.

Pentru aceste considerente, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că cererea inculpatului I_____ R_____ M____ este întemeiată, astfel că, în temeiul art.242 alin.2 Cod proc.penală rap.la art. 218 Cod proc.penală, art.202 alin.4 lit.d și art. 223 alin 2 Cod proc.penală, a admis-o și în consecință, a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv luată față de acesta prin încheierea penală nr.215/19 august 2014, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.14/2014 pentru comiterea infracțiunilor de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere, prev.de art.335 alin.1 C.pen., conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului, prev.de art.336 alin.1 C.pen.și părăsirea locului accidentului, prev.de art.338 alin.1 C.pen., cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 zile, începând cu data rămânerii definitive a sentințe pronunțate.

În baza art. 221 alin. 1 C. proc. pen. a impus inculpatului obligația de a nu părăsi imobilul din municipiul Bistrița, cartier Viișoara, ____________, ____________________ Năsăud, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza.

În baza art. 221 alin. 2 C. proc. pen., pe durata arestului la domiciliu, s-a stabilit ca inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat; b) să nu comunice cu persoana vătămată N______-M_______ C_______ sau membrii de familie ai acesteia, respectiv M_______ M______ D___, cu alți participanți la comiterea infracțiunii, cu martorii V_____ A________ C_______, B______ O_____ R___ ori experții.

În baza art. 221alin. 4 C. proc. pen. judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Bistrița a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

În baza art.275 alin. 3 C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație P________ de pe lângă Judecătoria Bistrița, cu motivarea că hotărârea atacată este greșită pentru cele ce succed:

S-a arătat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 202 alin. 1 teza I și alin. 2 Cod procedură penală, existând date și indicii temeinice cu privire la faptul că inculpatul a comis faptele pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, nefiind incidentă în cauză vreo situație care împiedică exercitarea acțiunii penale prev. de art. 16 Cod procedură penală.

S-a arătat că inculpatul se află în situația prevăzută de art. 223 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, deoarece din probele administrate în cauză rezultă ca inculpatul a acționat încă de la început cu intenția de a fugi, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală. Inculpatul a mai încercat, în trecut, să se sustragă de la răspunderea penală, după ce a condus un autovehicul fără permis de conducere și cu alcoolemie peste limita legală, neoprind la semnul agentului de circulație, fiind urmărit de echipajul de poliție pe mai mulți kilometri, între cartierul Viișoara și Sărata din municipiul Bistrița, după cum rezultă din referatul de terminare a urmăririi penale dat în dosarul nr. 2070/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița. Ulterior, inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 1428/2009 a Judecătoriei Bistrița la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere fără permis și cu alcoolemie peste limita legală.

De asemenea, în cauză sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite fiind de până la 7 ani închisoare, iar multitudinea infracțiunilor comise, gravitatea acestora, atitudinea inculpatului de a lăsa victima minoră căzută la pământ după ce a fost proiectată aproximativ 15-16 cm de trecerea de pietoni (și care se putea afla în mare pericol, situație în care fiecare clipă scursă până la transportarea la spital fiind vitală pentru salvarea vieții), faptul că acesta nu este la prima întâlnire cu legea penală, chiar dacă este reabilitat de drept, iar condamnarea nu se mai reține în antecedența penală a inculpatului, duc la concluzia că privarea sa de libertate, în Centru de reținere și arestare preventivă a I__ Bistrița-Năsăud, este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, și anume continuarea săvârșirii infracțiunilor de acest gen.

Așa cum s-a arătat și în Încheierea penală nr. 215/19.01.2014 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, împrejurarea invocată de inculpat și reținută de instanță, potrivit căreia inculpatul suferă de o depresie ca urmare a faptului că soția sa a fost recent victima unui viol, ceea ce l-a determinat să devină consumator de alcool, nu se poate reține în apărarea inculpatului. Aceasta deoarece chiar dacă un asemenea eveniment, traumatizant pentru orice persoană, a avut loc, în urmă cu 4 luni (propunerea de arestare preventivă în lipsă inculpatului acuzat de viol fiind depusă în dosarul de urmărire penală), inculpatul I_____ R_____ M____ trebuia să fie conștient de faptul că are o problemă emoțională, de autocontrol, care l-a determinat să consume frecvent alcool, și să evite urcarea la volanul vreunui autovehicul.

În ceea ce privește necesitatea măsurii preventive, prev. de art. 202 alin. 3 teza finală, pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, se consideră că această condiție este îndeplinită în speță, așa cum s-a arătat mai sus, raportat la necesitatea desfășurării în bune condiții a urmăririi penale, și înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, și anume continuarea săvârșirii infracțiunilor de acest gen. Aceeași situație este valabilă, incontestabil, și cu privire la proporționalitatea măsurii arestării preventive raportat la gravitatea acuzației care i se aduce inculpatului.

Privarea de libertate a inculpatului în Centru de reținere și arestare preventivă a I__ Bistrița-Năsăud pentru o perioadă de două săptămâni este insuficientă pentru a-l determina pe inculpat să conștientizeze dimensiunea consecințelor faptelor sale și să asigure realizarea scopurilor luării măsurilor preventive, buna desfășurarea a procesului penal, împiedicarea inculpatului de a se sustrage de la urmărirea penală ori de la judecată și pentru prevenirea săvârșirii altor infracțiuni de același gen.

Față de cele arătate mai sus, în baza art. 204 Cod procedură penală, s-a solicitat admiterea contestației, casarea în întregime a hotărârii atacate, urmată de respingerea cererii formulată de inculpat prin apărător ales, de înlocuire a măsurii arestării preventive.

Contestația formulată este întemeiată, astfel că va fi admisă.

Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că în cauză nu s-a făcut dovada schimbării temeiurilor ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive, sau a incidenței dispozițiilor art.242 alin. (2) C.proc.pen., potrivit cărora măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură mai ușoară, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. (1) - C.proc.pen.

Astfel, se constată că sunt îndeplinite în continuare condițiile prev. de art. 202 alin. 1 teza I și alin.2 Cod procedură penală, în sensul că există probe și indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile pentru care este cercetat, și că sunt incidente și disp.art. 223 alin.2 Cod procedură penală, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile rutiere fiind de 5 ani închisoare, respectiv mai mare, numărul de infracțiuni comise este mare, chiar dacă una dintre ele este din culpă, iar gravitatea acestora, circumstanțele concrete ale săvârșirii lor, și urmările acestora impun în continuare, și la acest moment procesual, privarea de libertate a inculpatului, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Starea de pericol pentru ordinea publică este reprezentată de existența riscului real ca inculpatul să săvârșească noi fapte ilicite, mai ales pe fondul consumului de alcool – în acest sens este de observat faptul că conduita sa ilicită anterioară de încălcare a normelor legale rutiere a fost adoptată tot pe fondul consumului de alcool, conduită similară celei ce constituie obiectul prezentului dosar, iar problemele de ordin psihologic pe care le are inculpatul, consecutiv violului comis asupra soției sale, le-a gestionat de asemenea prin consumul de alcool (ceea ce ar fi determinat, conform propriilor afirmații, evenimentele suspuse analizei), în aceste condiții apreciindu-se în plus că o măsură preventivă alternativă nu este suficientă în cauză.

Măsura arestării preventive este justificată de asemenea la acest moment procesual pentru a se înlătura starea de neîncredere în fermitatea organelor judiciare, în condițiile în care accidentele rutiere au luat amploare, dar și pentru buna desfășurare a procesului penal, apreciindu-se în continuare că este proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatului.

Este de observat de asemenea faptul că prin Încheierea penală nr.602/14 august 2014, i s-a acordat inculpatului permisiunea de a părăsi imobilul din municipiul Bistrița, cartier Viișoara, ____________, ____________________ Năsăud, în data de 17 august 2014 între orele 11,00-24,00, pentru un eveniment special din familie, în cadrul căruia inculpatul nu a creat probleme, permisiune acordată însă anterior datei de 19.08.2014, când s-a luat măsura arestării preventive.

Faptul că inculpatul nu a creat probleme în perioada restrânsă de timp în care a fost arestat la domiciliu nu este un element suficient pentru a se aprecia că va adopta o conduită dezirabilă în mod permanent, ca dovadă fiind, așa cum s-a menționat, faptul că a mai fost cercetat în dosarul nr.2070/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, pentru comiterea de infracțiuni similare (conducere fără permis și sub influența băuturilor alcoolice), și a suferit o condamnare, împrejurare raportat la care, deși a fost reabilitat, se poate trage concluzia că nu conștientizează cele întâmplate, iar procesul de responsabilizare și de adoptare a unei conduite dezirabile nu este finalizat.

Nu se poate susține că ecoul evenimentelor al căror autor se pretinde că a fost inculpatul s-a diminuat, sau este privit cu mai multă toleranță de către cei implicați, sau de către societate, date fiind împrejurările și modul de comitere a faptelor (ce au determinat accidentarea minorului prin proiectarea acestuia la 15-16 m de trecerea de pietoni, în condițiile în care aceasta era angajată regulamentar în traversarea străzii, și au creat o stare de pericol pentru celelalte persoane aflate în zonă), precum și creșterea incidenței accidentelor rutiere datorate conduitei culpabile a conducătorilor auto.

Pentru aceste considerente, în baza art.425/1 alin.7 pct.2 lit.a Cod procedură penală rap. la art.242 al.2 Cod procedură penală va fi admisă contestația formulată de către P________ de pe lângă Judecătoria Bistrița împotriva încheierii penale nr. 606/JDL/2014 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX, ce va fi desființată, și soluționând cauza, va fi respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau măsura arestului la domiciliu, formulată de petentul I_____ R_____ M____, aflat în Arestul I__ Bistrița, ca fiind neîntemeiată.

Consecutiv soluției pronunțate, contestatorul va fi obligat să plătească statului suma de 30 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, la fond.

Conform art.275 al.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în contestație vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Admite contestația formulată de către P________ de pe lângă Judecătoria Bistrița împotriva încheierii penale nr. 606/JDL/2014 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care o desființează, și soluționând cauza:

Respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau măsura arestului la domiciliu, formulată de petentul I_____ R_____ M____, aflat în Arestul I__ Bistrița, ca fiind neîntemeiată.

Obligă pe contestator să plătească statului suma de 30 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, la fond.

Cheltuielile judiciare în contestație rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în camera de consiliu, azi, 09.09.2014.

JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI, GREFIER,

G______ ADINAMUREȘAN D___

Red/dact

G.A./M.D.

7.10.2014

Jud. fond N____ D.M.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

COPIA DISPOZITIVULUI ÎNCHEIERII PENALE NR.249/2014

Admite contestația formulată de către P________ de pe lângă Judecătoria Bistrița împotriva încheierii penale nr. 606/JDL/2014 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care o desființează, și soluționând cauza:

Respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau măsura arestului la domiciliu, formulată de petentul I_____ R_____ M____, aflat în Arestul I__ Bistrița, ca fiind neîntemeiată.

Obligă pe contestator să plătească statului suma de 30 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare , la fond.

Cheltuielile judiciare în contestație rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în camera de consiliu, azi, 09.09.2014.

JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI,GREFIER,

G______ ADINAMUREȘAN D___

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

MINUTA ÎNCHEIERII PENALE NR.249/2014

Admite contestația formulată de către P________ de pe lângă Judecătoria Bistrița împotriva încheierii penale nr. 606/JDL/2014 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care o desființează, și soluționând cauza:

Respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau măsura arestului la domiciliu, formulată de petentul I_____ R_____ M____, aflat în Arestul I__ Bistrița, ca fiind neîntemeiată.

Obligă pe contestator să plătească statului suma de 30 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare , la fond.

Cheltuielile judiciare în contestație rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în camera de consiliu, azi, 09.09.2014.

JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI,

G______ A____