R O M Â N I A

TRIBUNALUL C____-S______

R E Ș I Ț A

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA PENALĂ NR.45

Ședința publică din 16 octombrie 2014

PREȘEDINTE : B_______ R_____

GREFIER : B____ L______

S-a luat în examinare cauza penală privind pe inculpații M___ I___, T_____ S________ și S______ I____, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.290 al.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 (pentru inculpatul M___ I___), art.289 al.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/xxxxx (pentru inculpatul T_____ S________) și art.48 al.1 Cod penal raportat la art.290 al.1 Cod penal coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000 și art.48 al.1 Cod penal raportat la art.289 al.1 Cod penal coroborat cu art.6 și 7 lit.a din Legea nr.78/2000, totul cu aplicarea art.38 al.2 Cod penal (pentru inculpatul S______ I____).

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depuse la dosar, în două exemplare (și prin fax), concluzii scrise formulate de inculpatul T_____ S________, prin avocat D_______ A____, la care se află atașate, cu titlu de practică judiciară în materie, hotărârea nr.1314/2014 din 14.04.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și hotărârea nr.429/2014 din 02.10.2014 a Curții de Apel B_____, precum și un extras din volumul „Principiile procesului penal în Noul Cod de procedură penală” de C________ G_______, editat de Universul Juridic.

De asemenea, se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților sunt consemnate în încheierea din 8 octombrie 2014, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată:

Prin rechizitoriul, emis la data de 16.04.2014, în dosarul nr.104/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații M___ I___, T_____ S________ și S______ I____, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.290 al.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 (pentru inculpatul M___ I___), art.289 al.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/xxxxx (pentru inculpatul T_____ S________) și art.48 al.1 Cod penal raportat la art.290 al.1 Cod penal coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000 și art.48 al.1 Cod penal raportat la art.289 al.1 Cod penal coroborat cu art.6 și 7 lit.a din Legea nr.78/2000, totul cu aplicarea art.38 al.2 Cod penal (pentru inculpatul S______ I____).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului C____-S______ la data de 22.04.2014 sub nr.XXXXXXXXXXXXX.

În cauză a fost acvirat dosarul nr.104/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției și s-a administrat probe cu înscrisuri, respectiv s-au depus la dosar copia demisiei formulată de acesta și adresată Senatului României la data de 08.04.2014, caracterizare întocmită de către senatorul PNL de Hunedoara Păran D____ la data de 02.06.2014, scrisoare de recomandare întocmită de către președintele Consiliului Județean C____-S______ – F__________ S____ la data de 26.08.2014, caracterizare întocmită de numita Volcovinsci M____, caracterizare întocmită de președintele Colegiului Medicilor C____-S______ - medicul Soran G_____ la data de 28.05.2014, „Pledoarie pentru domnul doctor S______” întocmită de către Prof. Univ. Dr. Ț____ D______, copia adresei nr.VIII/B/D.G./xxxxx/96 din 1.07.1996 emisă de Ministerul Sănătății – Direcția Resurse Umane, Formare Profesională și Relații Internaționale, în două exemplare copia adeverinței nr.VIII B 6976 din 13.10.1998 emisă de Ministerul Sănătății – Direcția Resurse Umane, adeverința nr.xxxxx/28.05.2014 emisă de Casa Națională de Asigurări de Sănătate –Casa de Asigurări de Sănătate a Județului C____-S______, adeverința nr.4613/27.05.2014 emisă de Spitalul Județean de Urgență Reșița, adeverința nr.2482 din 26.05.2014 emisă de Ministerul Sănătății – Direcția de Sănătate Publică C____-S______, copia diplomei nr.xxxxx din 1980 emisă de Institutul de Medicină din Timișoara – Facultatea de Medicină, copia diplomei de doctor _______ nr.xxxxxxx din 22.09.2006 emisă de Ministerul Educației și Cercetării – Universitatea de Medicină și Farmacie „V_____ B____” din Timișoara, copia certificatului doveditor al alegerii senatorului emisă de Circumscripția Electorală nr.11 Județul C____-S______, Colegiul Uninominal nr.2, la alegerile din ziua de 9 decembrie 2012, copia adeverinței nr.XXXV/784 din 25.02.2009 emisă de Parlamentul României – Senat, adeverința nr.7189/27.05.2014 emisă de Președintele Consiliului Județean C____-S______, copia cărții de identitate ________ nr.xxxxxx, copia cărții de muncă ________. Nr.xxxxxxx, copia autorizației de liberă practică nr. 3462 emisă de Ministerul Sănătății –Direcția de Sănătate Publică a Județului C____-S______ sub nr.5379 din 16.09.2004, copia mandatului nr.617 – A/2010 emis de P______ Română – Episcopia Caransebeșului la data de 15.05.2010, biografia personală, extras de pe portalul Tribunalului M______ București privind dosarul nr.XXXXXXXXXXX avându-l ca inculpat pe numitul M_____ A. I____, precum și un extras de știri privindu-l pe același inculpat M_____ A. I____.

Prin încheierea camerei de consiliu din data de 12 iunie 2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății, încheiere ce a rămas definitivă prin încheierea penală nr.70/CP/CO din 13.08.2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.

La termenul de judecată din 08.10.2014, inculpații T_____ S________, S______ I____ și M___ I___, asistați de apărătorii lor, au declarat, pe rând, că înțeleg să uzeze de dispozițiile art.374 al.4 Cod procedură penală, cele declarate fiind consemnate în procesele verbale ce au fost atașate la dosarul cauzei.

Inculpații au recunoscut, deci, în totalitate starea de fapt reținută prin rechizitoriu solicitând ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, conform art.374 al.4 Cod procedură penală.

Această stare de fapt este cuprinzător și corect expusă în rechizitoriu și este temeinică, fiind conformă cu probatoriul administrat în cauză. Este și recunoscută de către toți inculpații, în totalitate. Acestea sunt motivele pentru care instanța va proceda la redarea stării de fapt așa cum apare în rechizitoriu, însușindu-și-o. Desigur, instanța va proceda la efectuarea corectivelor necesare acolo unde nu împărtășește punctul de vedere al Ministerului Public, pentru considerente de fapt și de drept pe care le va expune.

Din analiza actelor și lucrărilor din dosar, instanța reține următoarea stare de fapt:

În data de 09.01.2014, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-au sesizat ex-officio cu privire la săvârșirea de către doctorul T_____ S________, dar și de către alte cadre medicale din județul C____-S______, a infracțiunilor de luare de mită, complicitate la înșelăciune și fals intelectual.

Cauza a fost preluată ca atare prin actul rezolutiv nr. 119/C/2014 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind înregistrat sub nr. 12/P/2014 la Secția de Urmărire penală și criminalistică.

Prin ordonanța nr. 12/P/2014 din data de 04.02.2014, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul presupusei săvârșiri a infracțiunilor corelative/bilaterale de dare și luare de mită prevăzute de art. 289 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 290 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În esență, s-a reținut faptul că medicul specialist al Serviciului de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă din cadrul Casei Județene de Pensii C____-S______, doctorul S________ T_____, și alți medici specialiști în medicina muncii de la cabinetele de expertiză medicală din orașele Caransebeș și M______ Nouă, respectiv doctor D____-I___ U____ și O_______ I. Cenda, încadrează nejustificat persoanele solicitante în grade de invaliditate în contrapartidă cu obținerea de beneficii materiale.

Având aceste date și informații, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au solicitat Tribunalului București autorizarea interceptării, localizării și înregistrării convorbirilor /comunicărilor efectuate de la/sau către posturile telefonice utilizate de S________ T_____, D____ I. U____, O_______ I. Cenda ș.a., autorizarea interceptării și înregistrării audio-video, localizării sau urmăririi prin GPS ori prin alte mijoace electronice de supraveghere a convorbirilor și activităților desfășurate în mediul ambiental, precum și înregistrarea de imagini realizate cu făptuitorul S________ T_____ în relaționare cu alte persoane în cauză în cabinetul său situat în Reșița, _________________________, ________________ și 128, din cadrul Policlinicii Reșița, pe o durată de 30 de zile, în perioada 23.01.xxxxxxxxxxxxx14.

Cererea a fost admisă prin încheierea nr. 68/AI/2014 din data de 22.01.2014, fiind emise autorizațiile cu numerele 68/AI/2014, prelungite prin încheierea nr. XXXXXXXXXXX, pentru care s-au emis, potrivit noului Cod penal, mandatele de supraveghere tehnică nr. 416-423/UP/2014.

Potrivit înregistrărilor ambientale obținute în cadrul cabinetului medical din Reșița, _________________________, ________________, a rezultat că S________ T_____ – medic specialist al Serviciului de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă din cadrul Casei Județene de Pensii C____-S______, a primit, la data de 21.02.2014, de la inculpatul I___ M___, un plic conținând o sumă de bani (ce s-a dovedit ulterior a fi 200 euro). Participant penal în calitate de complice a fost inculpatul I____ S______, la data faptei senator, membru al Comisiei pentru Sănătate Publică din cadrul Senatului României.

Aflat în șomaj și cu șanse reduse de a mai găsi un loc de muncă (și ca urmare a unor afecțiuni medicale de natură cardiacă), inculpatul I___ M___, la începutul acestui an, a luat hotărârea de a se pensiona medical.

În atare situație, interesându-se de modul cum se poate pensiona medical, inculpatul I___ M___ a luat legătura cu martorul T_____ R___ (o cunoștință mai veche) întrebându-l dacă cunoaște pe cineva ce-l poate ajuta cu rezolvarea problemei sale.

Martorul T_____ R___ i l-a recomandat pe inculpatul I____ S______, medic în cadrul Secției de urologie a Spitaluiui Județean din Reșița, persoană care la acea dată avea și calitatea de senator în Parlamentul României.

Ca atare, inculpatul I___ M___ s-a deplasat în municipiul Reșița, la Spitalul Județean – Secția urologie, unde s-a întâlnit cu inculpatul I____ S______, împrejurare în care l-a întrebat dacă-l poate ajuta în legătură cu problema pensionării sale medicale.

Cu acea ocazie, inculpatul I____ S______ i-a zis că trebuie să-și completeze dosarul medical, după care să revină în Reșița, urmând ca împreună să se deplaseze la cabinetul medicului specialist S________ T_____ – persoană cu atribuții în întocmirea dosarelor privind pensionarea medicală.

După completarea dosarului medical, inculpatul I___ M___, purtând discuții și cu alte persoane care au mai trecut prin situația sa și având știință despre faptul că rezolvarea pensionării sale medicale „costă”, a împrumutat suma de 1000 lei de la vecinul său M___ M___ și, în data de 21.02.2014, a revenit în Reșița, căutându-l la locul de muncă (Spitalul Județean –Secția urologie) pe inculpatul I____ S______.

Întrucât avea de rezolvat o intervenție chirurgicală, inculpatul I____ S______ i-a zis că trebuie să-l mai aștepte, dar, totodată, i-a precizat că pentru soluționarea pensionării sale medicale va trebui să dea medicului S________ T_____ suma de 200 euro, pe care să o introducă într-un plic.

Ca atare, în timpul în care inculpatul I____ S______ a efectuat intervenția chirurgicală, inculpatul I___ M___ s-a deplasat în oraș și a schimbat suma din lei în valută, respectiv 2 bancnote de 50 euro și 1 bancnotă de 100 euro, pe care le-a introdus într-un plic, cumpărat dintr-o librărie.

A revenit la Spitalul Județean și, undeva în jurul orelor 11:00-11:30, după ieșirea din blocul operator, inculpatul I____ S______ cu autoturismul proprietate personală, însoțit fiind de I___ M___, s-a depasat spre cabinetul medical al inculpatului S________ T_____, situat în cadrul Policlinicii Reșița, ________________________, ________________.

În timpul deplasării, inculpatul I___ M___ l-a informat pe inculpatul I____ S______ că totul este în regulă, în sensul că a schimbat suma în valută, respectiv 200 euro.

Ajungând la cabinetul medical al inculpatului S________ T_____, I___ M___ a așteptat afară, pe hol, înăuntru pătrunzând doar inculpatul I____ S______.

După câteva discuții irelevante, de natură personală, inculpatul I____ S______ l-a informat pe inculpatul S________ T_____ că, la rugămintea martorului T_____ R___, a venit cu inculpatul I___ M___ pentru a-l ajuta în legătură cu pensionarea sa medicală.

Inculpatul S________ T_____ i-a spus să-l invite înăuntru pe inculpatul M___ I___, astfel că la momentul intrării sale în cabinet cel din urmă avea asupra sa o sacoșă cu inscripția Lidl în care se afla dosarul medical.

Cei doi inculpați au purtat un dialog,în prezența inculpatului I____ S______, inculpatul S________ T_____ interesându-se de vârsta inculpatului I___ M___, împrejurarea în care aflând că are 53 de ani, i-a precizat că sunt probleme cu cei „de la București întrucât se fac verificări în cazul a 400 de dosare privind pensionarea medicală”

Ulterior, inculpatul I___ M___ a fost invitat să părăsească incinta cabinetului și să aștepte afară, nu înainte de a lăsa pe biroul inculpatului S________ T_____ dosarul său medical între ale cărui coperte era și plicul, conținând suma de 200 euro.

După circa 30 minute, inculpatul I___ M___ a fost din nou invitat în biroul inculpatului S________ T_____ și i s-a adus la cunoștință faptul că problema pensionării sale medicale se rezolvă, însă în situația în care va fi chemat la București și se vor face verificări amănunțite există posibilitatea compromiterii pensionării sale pe caz de boală.

Ulterior, inculpatul M___ I___ a fost invitat din nou să părăsească biroul și să aștepte afară pe hol, însă după circa 15 minute, a fost chemat în anticameră de secretara inculpatului S________ T_____, martorul D_____ A_____, care în prezența sa a completat niște documente, rugându-l să se ducă cu ele la Casa Județeană de Pensii C____-S______.

Între timp, în cabinetul inculpatului S________ T_____, inculpatul I____ S______ a verificat plicul conținând cei 200 de euro, aflat pe masa de lucru și, după ce a constatat că totul este în regulă, i-a făcut un semn cu degetul opozabil al mâinii drepte (n.n.: în sensul că suma în valută este în plic) interlocutorului său, după care cei doi au mai purtat câteva discuții, și, în cele din urmă, inculpatul I____ S______ a prăsit biroul.

După ce inculpatul I____ S______ a plecat din birou, inculpatul S________ T_____, rămânând singur, a luat plicul cu cei 200 euro primiți de la I___ M___ și l-a pus undeva în partea stângă a mesei de lucru.

După alte câteva minute, a primit în biroul său dosarul medical al solicitantului I___ M___, de la martorul D_____ A_____, și constatând că formalitățile au fost îndeplinite de către aceasta, inculpatul S________ T_____ a semnat și parafat decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 571/21.02.2014 și raportul de expertiză a capacității de muncă a aceluiași pacient, acte pe care le-a înapoiat martorului în vederea transmiterii lor către inculpatul I___ M___, cel din urmă fiind astfel încadrat în gradul 3 de invaliditate.

Examinarea probațiunii administrate în cauză relevă că inculpatul T_____ S________, în calitate de medic specialist, nu și-a îndeplinit cu probitate îndatorirea care-i revenea, respectiv aceea de a contribui prin exercițiul funcției sale la o pensionare medicală a inculpatului I___ M___, fără a trage un folos din acest lucru (primirea sumei de 200 euro). În acest demers infracțional, inculpatul a fost ajutat de inculpatul I____ S______.

Faptele se probează prin conținutul înregistrării ambientale a discuțiilor purtate de către cei trei în biroul inculpatului S________ T_____, probă care se coroborează cu depozițiile inculpatului I___ M___ (mituitorul), care a declarat împrejurările și modalitatea în care a remis, cu ajutorul inculpatului I____ S______ (senator), cei 200 euro inculpatului T_____ S________.

Este temeinică și legală alegația acuzării potrivit căreia „luarea și darea de mită constituie infracțiuni distincte care se pot realiza atât nemijlocit, cât și mediat, prin intermediar, astfel că, în speța supusă analizei de față, fapta inculpatului I____ S______ care a ajutat, în sensul art. 48 Cod penal, atât la darea cât și la primirea sumei de 200 euro de către inculpatul S________ T_____, realizează, în concurs formal prevăzut de art. 38 alin.2 Cod penal, conținutul constitutiv atât al infracțiunii de complicitate la dare de mită, cât și pe cel al complicității la luare de mită, iar, nicidecum, o infracțiune unică în formă continuată. (învederăm în acest sens decizia nr. 849/1999 a Curții Supreme de Justiție –Secția Penală, în prezent Înalta Curte de Casație și Justiție)”.

Inculpatul I___ M___ a declarat că inculpatul I____ S______ este cel de la care a aflat ce sumă de bani trebuie să-i ofere inculpatului S________ T_____ pentru a obține ceea ce își dorea, respectiv pentru ca acesta să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu privind pensionarea medicală a inculpatului M___ I___.

Tot inculpatul I____ S______ s-a deplasat personal cu inculpatul I___ M___ la cabinetul medical al inculpatului S________ T_____ și l-a sprijinit sub raport moral, asistând personal la oferirea sumei de 200 euro în vederea rezolvării pensionării medicale a inculpatului I___ M___.

Este relevant și faptul că însuși inculpatul S______ I____ afirmă, în înregistrările audio-video, în discuția purtată cu inculpatul T_____ S________: ,,că nici nu-mi asum eu de astea, dar am niște presiuni câteodată ……..prieteni de ăștia, știi, care…….de-ai noștri, primari sau ăștia vin cu câte unu sau………cum e T_____ R___, mi-e prieten bun și vine………..”. Deci, inculpatul S______ I____ a acționat conștient în direcția sprijinirii inculpatului M___ I___ pentru ca acesta să fie pensionat medical, sens în care nu numai că 1-a sprijinit pe M___ I___ fizic și moral, după cum s-a arătat anterior, dar a și intervenit la inculpatul T_____ S________, persoana care putea să rezolve problema inculpatului M___ I___, fapt ce rezultă din coroborarea probelor admininstrate în faza urmăririi penale - înregistrări și declarația de coinculpat a lui M___ I___. Și această intervenție este, în sine, o complicitate la fapta de dare de mită săvârșită de inculpatul M___ I___. Sprijinul coinculpatului S______ I____ a facilitat săvârșirea infracțiunii de dare de mită de către coinculpatul I___ M___, căruia i-a fost întărită convingerea că implicarea inculpatului S______ I____ - medic reputat, persoană cunoscută în lumea medicală și în comunitatea locală, ca și pe plan național - va duce la o certă soluționare a problemei sale, la obținerea documentației medicale necesare acordării unei pensii pe caz de boală.

Acțiunile inculpatului I____ S______ realizează, în același timp, și elementele constitutive ale complicității la luare de mită, întrucât a asistat când inculpatul I___ M___ a oferit plicul conținând suma de 200 euro, plic pus în dosarul cu acte medicale, și a a verificat personal dacă în plic este chiar suma de 200 euro, confirmându-i acest lucru inculpatului T_____ S________ prin gestul degetului opozabil al mâinii drepte îndreptat în sus .

Sunt deosebit de concludente pentru a dovedi intențiile, mobilurile și reprezentările celor trei inculpați referitoare la acțiunile lor câteva pasaje din conținutul discuțiilor purtate la data de 21.02.2014 între cei trei inculpați:

S______ I____ : „Deci este un tip care este ……. care mie mi l-a dat R___, T_____ R___ …. ăsta este……fost pădurar.”

T_____ S________: „Am înțeles………….”

………………………………………………………………………

I___ M___: „Să trăiți” (n.n. introdus fiind în birou de către inculpatul I____ S______)

T_____ S________: „Auzi, stai să-ți spun ………..”

I____ S______: „Omul acela din fața noastră e om serios, deci …………și vorbeam………….chestiunea este că i-or cerut acum de la București să trimită pentru verificările de la București 400 de cazuri noi ”

………………………………………………………………………

T_____ S________: „Săptămânal raportez la București tot…………Câți ani ai?”

I___ M___ : „Poftim ? 53”

T_____ S________: „Mulți înainte ……….auzi, în același fel, sau te mai duci la Cenda (n.n. celălalt medic implicat în reteaua pensionărilor medicale ilegale) și îi spui că ai fost la noi ți-a recondat peședintele ”

I___ M___: „Da, da”

………………………………………………………………………

I____ S______: „Te duci la D___ Cenda”

T_____ S________: „Dacă chiar ……….e un risc asumat dar să fie constient de lucrul ăsta”

I____ S______: „Deci ai auzit ce-a zis ?”

I___ M___: „Hm”

I____ S______: „Că……adică te face (n.n. îți rezolvă pensionarea), dar dacă te duci la București și te ………; ăia ……. și or lăsa să te atace pe ăstilalți sau peste noi, cum vrei”

………………………………………………………………………

I___ M___: „Probleme eu am ………probleme cu inima, deci nu………”

T_____ S________: „Așteaptă un pic afară să………..”

………………………………………………………………………

T_____ S________: „Așa este atmosfera că…….nu prea merită să-ți asumi riscul”

I____ S______: „Nu, nu, că nici nu-mi asum eu de astea, dar am niște presiuni câteodată ……..prieteni de ăștia, știi, care…….de-ai noștri, primari sau ăștia vin cu câte unu sau………cum e T_____ R___, mi-e prieten bun și vine………..”

T_____ S________: „Îl facem, dar să știe de riscul asumat”

I____ S______:” Da, da, îl facem la …………”

………………………………………………………………………………

T_____ S________: „Fii atent facem în felul următor: se poate! Dacă te chemaă la București tu nu te duci și ești conștient de lucrul acesta (?)”

M___ I___: „Ihm!”

I____ S______: „Și atât”

T_____ S________: „Dacă te duci la București tu faci infarct acolo!”

………………………………………………………………………………

M___ I___: „Nu, nu.”

I____ S______: „Scapi, scapi ……zici: domne, mi-o fost rău, dar acum iacă-tă mai bine, ce să fac!”

……………………………………………………………………………….

T_____ S________: „Deci mergem pe varianta asta”

Se relevă faptul că toți inculpații aveau reprezentarea și consecințele acțiunilor lor infracționale.

Astfel, inculpatul T_____ S________ i-a prevenit pe conculpați că există un mare risc ca pensia obținută în baza actelor emise de el să fie pierdută în urma unui control efectuat la București.

Toți coinculpații cunosc faptul că pensionarea medicală a inculpatului M___ I___ va fi una ,,forțată”, care nu ar rezista unei verificări a organelor în drept de la București, verificare care ar scoate la iveală caracterul ei necuvenit. Își imaginează, plănuiesc cum ar trebui să procedeze inculpatul M___ I___ dacă o asemenea verificare ar avea loc-fie să nu se prezinte la o expertizare la București în eventualitatea chemării, fie să afirme că i-a fost mai rău decât îi este când e verificată.

Din cuprinsul procesului-verbal din 18.03.2014, filele 142-151 d.u.p, de redare a înregistrărilor ambientale din 21.02.2014 de la Cabinetul menționat, rezultă toate aspectele de mai sus, precum și că inculpatul T_____ S________ a văzut și a înțeles că în dosarul de pensionare al lui M___ I___ există un plic alb, plic ce a fost manevrat de către inculpatul T_____ S________ în sensul înlăturării sale din dosar, a fost verificat de către inculpatul S______ I____, care a confirmat că e ,,ok” prin gestică, în fine, plic care a fost reținut de către inculpat înainte de a da dosarul secretarei.

Inculpatul T_____ S________ a recunoscut primirea de bani în modalitatea descrisă anterior, prin însăși recunoașterea faptelor expuse în rechizitoriu și a materialului probator strâns în cursul urmăririi penale. Deopotrivă, și în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei înaintea pronunțării sentinței se face act de recunoaștere a primirii de bani de către acest inculpat, de la inculpatul M___ I___.

Inculpatul M___ I___ a fost încadrat în gradul III de invaliditate, prin Decizia Medicală Asupra Capacității de muncă cu nr. 571/21.02.2014 eliberată de Casa teritorială de Pensii a Județului C____-S______, Cabinetul de expertiză medicală Reșița II, de către medicul expert al asigurărilor sociale Dr. T_____ S________ - fila 71 d.u.p. Data eliberării deciziei e aceeași cu aceea când s-au petrecut faptele descrise anterior.

A susținut, însă, apărarea că inculpatul T_____ S________ nu este funcționar public în accepțiunea art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art 175 alin. 1 Cod Penal.

Legislația aplicabilă speței este următoarea:

Codul Penal

CAPITOLUL I -

Infracțiuni de corupție

ART. 289

Luarea de mită

(1) Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.

(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

ART. 290

Darea de mită

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condițiile arătate în art. 289, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracțiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.

(3) Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunțul prevăzut în alin. (3).

(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

ART. 175

Funcționar public

(1) Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație:

a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești;

b) exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură;

c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

(2) De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

ART. 176

Public

Prin termenul public se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică.

Inculpatul T_____ S________ îndeplinea, la data sâvârșirii faptelor, funcția de medic specialist la Serviciul de expertiză medicală din cadrul Casei județene de Pensii C____-S______.

Activitatea de expertiză medicală a capacității de muncă se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, precum si cu dispozițiile Regulamentului de organizare și funcționare a Institutului Național de Expertiza Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă, aprobat prin HG.nr.1229/2005, modificat și completat prin HG.nr.1057/2011.

Aceasta activitate, parte integrantă a asistenței medico-sociale, se desfășoară în cadrul cabinetelor teritoriale de expertiză medicală și serviciilor (oficiilor) de expertiză medicală județene, precum și în cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Munca, denumit în continuare INEMRCM.

Potrivit HG nr. 1229/2005

CAP. 3

Serviciile teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă

ART. 12

(1) Serviciile teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă sunt unități fără personalitate juridică, aflate în subordinea administrativă a caselor teritoriale de pensii, coordonate din punct de vedere științific și metodologic de către INEMRCM.

(2) Serviciile teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă au în structura lor cabinete teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă, cu sedii în centre medicale, ambulatorii de specialitate sau în spitale, în vederea realizării unui circuit optim al pacienților și al documentelor medicale.

ART. 13

(1) Structura organizatorică a serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă se aprobă, prin decizie a președintelui CNPAS, la propunerea directorului general al INEMRCM.

(2) În vederea realizării atribuțiilor specifice, INEMRCM și serviciile teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă colaborează cu CNPAS și cu structurile sale teritoriale, cu Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și alte instituții publice, după caz.

ART. 14

(1) La propunerea medicului șef al serviciului teritorial de expertiză medicală a capacității de muncă, prin decizie a directorului executiv al casei teritoriale de pensii, se stabilește arondarea teritorială a tuturor medicilor experți ai asigurărilor sociale din cadrul serviciului.

(2) Expertiza medicală a capacității de muncă se realizează de către medicii experți ai asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii în a căror rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana expertizată.

(3) Contestațiile la deciziile medicale emise la nivelul cabinetelor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă se soluționează de către medicul șef al serviciului de expertiză medicală a capacității de muncă.

(4) Deciziile medicale emise de medicul șef al serviciului de expertiză medicală a capacității de muncă pot fi contestate la instanța competentă, potrivit legii.

Potrivit art. 131 din Legea pensiilor

(1) CNPP este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administrației publice centrale care administrează sistemul public de pensii.

(2) CNPP se află sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

(3) Sediul CNPP este în municipiul București.

(4) Casa de pensii a municipiului București și casele județene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.

(5) CNPP are în subordine Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, denumit în continuare I.N.E.M.R.C.M., care este instituție publică cu personalitate juridică și autonomie științifică. În subordinea I.N.E.M.R.C.M. se înființează centre regionale de expertiză medicală a capacității de muncă.

(6) Statutul și structura organizatorică ale I.N.E.M.R.C.M. se stabilesc prin hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al I.N.E.M.R.C.M. și al serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă.

Inculpatul are o fișă a postului ocupat, aflată la filele 248-251 dosar u.p., în fotocopie, rezultând că el funcționa într-o structură aflată în subordinea și coordonarea a două instituții publice, INEMRCM și CJP CS. Aceste instituții sunt definite ca „publice” de însăși legea.

Funcția exercitată de inculpat în serviciul salariat al CJP CS nu poate fi calificată decât ca o funcție publică, întrucât e o funcție exercitată în structurile unor instituții publice. Funcția sa privea activitatea unor instituții publice, fiind, așadar, și ea publică - conform art. 176 Cod penal.

În consecință, inculpatul exercita o „funcție publică de orice natură”, potrivit art.175 alin. 1 lit. b teza a doua Cod penal.

Inculpatul nu poate fi privit, așadar, ca un funcționar public asimilat în sensul dispozițiilor art 175 alin. 2 Cod penal, pentru că el a funcționat în mod direct, nemijlocit, în structura unei instituții publice, nefiind doar o persoană investită de autoritățile publice să exercite un serviciu de interes public sau care e supus controlului sau supravegherii autorităților publice relativ la îndeplinirea acelui serviciu. Ca să fie aplicabil art.175 alin. 2 Cod penal, apreciem că ar fi necesară și obligatorie cerința ca persoana respectivă să exercite un serviciu al cărui obiect de activitate nu este o prerogativă intrinsecă a instutuției publice, ci numai o activitate de interes public prin obiectul său.

Trebuie observat și reținut că art. 175 alin. 1 Cod penal statuează in terminis că este funcționar public în sensul legii penale (sublinierea noastră) persoana care (…) exercită o funcție publică de orice natură.

,,În sensul legii penale” este o sintagmă care obligă la utilizarea definiției legale a funcționarului public dată, definită, prin art. 175 alin. 1 Cod Penal, oriunde se face referire la funcționarul public într-un text al Codului penal sau într-o dispoziție penală dintr-o altă lege. Art. 175 Cod Penal este o dispoziție legală specială în materie penală, și este derogatorie de la oricare alte norme juridice referitoare la definiția funcționarului public. O spune clar și art. 172 Cod penal.

Acesta este motivul pentru care, pentru stabilirea împrejurării dacă inculpatul T_____ S________ exercita sau nu o funcție publică de orice natură, nu se poate face raportarea la art.2 al Legii nr.188/1999 a funcționarilor publici, și, deopotrivă, motivul pentru care dispozițiile art.3 alin 2 al Legii nr.74/1995, privind statutul personalului medical sunt nepertinente în această chestiune. Aceste legi nu pot nici să completeze normele speciale ale Codului penal, fiindcă art. 172 Cod penal coroborat cu art. 175 Cod penal nu permite o asemenea abordare.

Aceasta nu implică interpretarea propusă pe cale de consecință de către apărare, potrivit căreia trebuie privit orice medic ca fiind un funcționar public, dar trebuie calificați ca atare medicii a căror activitate se circumscrie definițiilor formulate de art. 175, 176 Cod penal.

Prin urmare, inculpatul T_____ S________ este subiect activ al infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal deoarece, ca funcționar public, a primit, în mod direct, bani în legătură cu îndeplinirea unui act ce intra în atribuțiile sale de serviciu - eliberarea unui raport asupra capacității de muncă și a Deciziei nr. 571/21.02.2014 eliberată de Casa teritorială de Pensii a Județului C____-S______, Cabinetul de expertiză medicală Reșița II, pentru inculpatul M___ I___.

Nefiind aplicabile dispozițiile art. 289 alin. 2 Cod penal, nu are nici o relevanță dacă actul pentru care inculpatul a primit bani a fost unul conform sau unul contrar atribuțiilor sale de serviciu, art. 289 alin. 1 Cod penal, aplicabil în speță, neprevăzând o asemenea cerință.

Simpla primire a celor 200 de euro de către inculpat, adică ___________________________ bani în circumstanțele date, realizezază, potrivit art. 289 alin. 1 Cod penal, elementul material constitutiv al infracțiunii de luare de mită săvârșită de către inculpat, indiferent dacă i-a pretins sau nu. Legea penală precizează că infracțiunea se realizează dacă funcționarul public „pretinde ori primește” bani în legătură cu îndeplinirea actului ce intră în atribuțiile sale, deci există două modalități alternative de săvârșire a infracțiunii, o modalitate fiind pretinderea, cealaltă fiind primirea.

Cât privește ipoteza potrivit căreia inculpatul M___ I___ l-ar fi gratificat pe inculpatul T_____ S________, și speța potrivit căreia față de un medic s-a pronunțat o soluție de achitare întrucât un pacient înțelesese să-l gratifice pentru faptul că acel medic îi redase sănătatea, e de observat că starea de fapt din speță nu e similară celei din prezenta cauză. Inculpatul T_____ S________, potrivit probatoriului admininstrat, a primit bani de la un pacient în legătură cu îndeplinirea unui act ce-i revenea ca atribuție de serviciu, iar nu ca manifestare a gratitudinii inculpatului I___ M___ pentru îngrijiri deosebit de atente și competente, eventual soldate cu redarea parțială sau totală a sănătății acestuia din urmă. Nu se poate, deci, pronunța în prezenta cauză soluția din acea speță, identitatea de soluții putând fi, exclusiv, rezultatul identității de situații, ceea ce nu e cazul.

Pentru toate aceste considerente, instanța constată că solicitarea apărării de a fi achitat inculpatul T_____ S________ pentru motivele că: nu poate fi subiect activ calificat al infracțiunii de luare de mită; nu este realizată latura obiectivă a infracțiunii de luare de mită, nici latura subiectivă; nu ar putea fi considerat inculpatul decât funcționar asimilat în accepțiunea art. 175 alin. 2 Cod penal, cu încadrarea juridică în art. 289 alin. 2 Cod penal, dar actul efectuat este unul temeinic și legal; darea de bani nu a fost cerută /nu este o mită - este neîntemeiată sub toate aspectele.

Probele din dosarul de urmărire penală contrazic, dealtfel, aserțiunile apărării formulate în concluziile scrise pentru inculpatul T_____ S________, ca si, parțial, a celor formulate pentru inculpatul S______ I____, cât privește actele efectuate de primul inculpat față de inculpatul M___ I___, precum și atitudinea celor doi coinculpați medici față de latura medicală și umană a problemei pensionării lui M___ I___.

Instanța a constatat și reiterează că inculpații au avut reprezentarea unui act incorect cât privește încadrarea în gr III de invaliditate, cu capacitate de muncă pierdută 50%, a lui M___ I___, fapt exprimat verbal chiar de ei înșiși cu prilejul discuțiilor ce au precedat emiterea deciziei date în acest sens. Coinculpatul S______ a creat condițiile ca inculpatul T_____ să fie remunerat de către inculpatul M___ I___ pentru actul său de serviciu, iar amândoi inculpații medici au verificat existența remunerației și primirea ei de către inculpatul T_____.

Inculpatul T_____ S________ a primit banii inculpatului I___ M___ în legătură cu actul de a-l pensiona pe cel din urmă; în aceste condiții conținutul constitutiv al infracțiunilor de corupție constând în darea și luarea de mită s-a realizat, iar „ajutorul” coinculpatului Secăsan I____ dat celor doi reprezintă complicitate la săvârșirea acestor infracțiuni.

E adevărat că există o relație personală de prietenie a inculpatului S______ I____ cu inculpatul T_____ S________, relație dovedită de afirmațiile concordante în acest sens ale celor doi, ca și de dialogul purtat între ei cu ocazia săvârșirii faptelor. Inculpatul S______, pe de altă parte, a afirmat față de inculpatul T_____ S________ că intervine pentru inculpatul I___ M___ la stăruințele unui terț prieten, fapt confirmat de coinculpatul I___ M___.

Aceste fapte fac ca mobilul acțiunilor infracționale ale inculpatului S______ I____ să nu fie unul pecuniar, asemenea, e posibil ca nici mobilul actelor inculpatului T_____ S________ să nu fi fost, exclusiv, unul legat de obținerea de bani necuveniți.

În orice caz, toți coinculpații au avut reprezentarea și discernământul faptelor lor, și a existat intenția ca formă de vinovăție cu care au săvârșit infracțiunile de săvârșirea cărora sunt acuzați, în accepțiunea art. 16 alin. 1, alin. 3 lit. b și alin. 6 prima teză Cod penal. Săvârșind faptele în cauză, inculpații au acceptat că aduc atingere imaginii și funcționării în condiții de strictă legalitate a instituțiilor publice.

Sub raportul conduitei procesuale din timpul urmăririi penale, în ceea ce-l privește pe inculpatul I___ M___, acesta a recunoscut în întregime activitatea sa infracțională, descriind împrejurările săvârșirii faptelor sale și ale coinculpaților, condițiile de timp, de loc și modalitatea în care a remis suma de 200 euro „pentru a-și rezolva” pensionarea medicală.

În ceea ce-l privește pe inculpatul S________ T_____ acesta a avut o atitudine de negare a faptei penale reținute în sarcina sa, nerecunoscând primirea sumei de 200 euro pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției sale în cazul pensionării medicale a inculpatului I___ M___.

Inculpatul I____ S______ a uzat de dreptul de a nu se autoincrimina și nu a dat nici o declarație pe parcursul urmăririi penale.

În data de 08.04.2014, acesta din urmă și-a dat demisia din Senatul României, motivând astfel cererea depusă: „…. sunt inculpat într-un dosar penal și nu doresc ca în continuare să aduc prejudicii de imagine Senatului României precum și pentru a nu periclita actul de justiție.”

În cursul judecății, inculpații au uzat de dispozițiile art. 374 alin. 4 și următoarele ale Codului de Procedură Penală, recunoscând în totalitate faptele.

În drept:

I. Fapta inculpatului M___ I___, constând în aceea că, la data de 21.04.2014, având sprijinul/ajutorul inculpatului S______ I____ – senator în Parlamentul României, a remis suma de 200 euro către inculpatul T_____ S________ - medic specialist asigurări sociale în cadrul Casei Județene de Pensii C____-S______ – C_____________ de Expertiză Medicală Reșița, în vederea îndeplinirii de către acesta din urmă a unor acte a căror emitere intra în atribuțiile sale de serviciu, respectiv redactarea raportului de expertiză a capacității de muncă a inculpatului M___ I___, precum și emiterea unei decizii medicale asupra capacității sale de muncă, cel din urmă fiind astfel încadrat în gradul 3 de invaliditate, act necesar în scopul atribuirii dreptului la pensie, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de dare de mită, faptă prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

II. Fapta inculpatului T_____ S________, constând în aceea că, în data de 21.02.2014, în calitatea sa de medic specialist – asigurări sociale în cadrul Casei Județene de Pensii C____-S______ – C_____________ de Expertiză Medicală Reșița, având sprijinul/ajutorul inculpatului S______ I____ – senator în Parlamentul României, a primit suma de 200 euro, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu, respectiv întocmirea raportului de expertiză medicală a capacității de muncă și emiterea deciziei medicale asupra capacității de muncă cu încadrarea în gradul 3 de invaliditate, acte necesare în scopul atribuirii dreptului la pensie inculpatului M___ I___, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

III. Fapta inculpatului S______ I____, constând în aceea că, în data de 21.02.2014 (dată la care avea calitatea de senator în Parlamentul României) a acordat sprijin/ajutor coinculpaților M___ I___ și T_____ S________, în sensul că s-a interpus și a intermediat asemenea unui terț complice remiterea, respectiv primirea sumei de 200 euro, în legătură cu îndeplinirea și urgentarea unor acte ce intrau în atribuțiile de serviciu ale inculpatului S________ T_____ (medic specialist în cadrul Casei Județene de Pensii C____-S______ –C_____________ de Expertiză Medicală Reșița), mai precis întocmirea de către acesta a raportului de expertiză medicală a capacității de muncă și emiterea deciziei medicale asupra capacității de muncă cu încadrarea în gradul 3 de invaliditate, acte necesare în scopul atribuirii dreptului la pensie inculpatului M___ I___, realizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de complicitate la dare de mită, faptă prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raporta la art. 290 alin. 1 Cod penal și art.6 din Legea nr. 78/2000, și complicitate la luare de mită, faptă prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal, fapte aflate în concurs formal prevăzut de art. 38 alin. 2 Cod penal.

Referirea la art. 7 lit. a din Legea nr.78/2000 și aplicarea circumstanței agravante personale rezultând din calitatea de senator nu se justifică, întrucât cerința legală a agravantei există numai pentru persoana care săvârșește nemijlocit infracțiunea, deci pentru autor – art. 46 Cod penal.

ART. 7 din Legea nr.78/2000

Faptele de luare de mită sau trafic de influență săvârșite de o persoană care:

a) exercită o funcție de demnitate publică;

b) este judecător sau procuror;

c) este organ de cercetare penală sau are atribuții de constatare ori de sancționare a contravențiilor;

d) este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal

se sancționează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime.

Agravanta nu se poate reține pentru un demnitar care are numai calitatea de complice. Acesta din urmă este o persoană care înlesnește sau ajută la săvârșirea faptei prevăzute de legea penală și nu o săvârșește, așa cum cere art. 7 alin. 1 lit. a din Legea nr.78/2000. Săvârșirea faptei e caracteristica exclusivă a autorului. În drept, a se vedea art. 46, 48 Cod penal.

Pe de altă parte, pentru darea de mită agravanta nu este prevăzută nici chiar pentru autor, și a a fortiori nu se poate reține pentru un complice.

Ceilalți inculpați nu au nicio calitate specială în sensul art. 7 al Legii nr.78/2000 și acest text legal nu le e aplicabil.

Infracțiunile reținute în sarcina celor trei inculpați se dovedesc cu următoarele mijloace de probă:

- Proces-verbal întocmit la 10.03.2014 cu ocazia consemnării rezultatelor supravegherii tehnice, din data de 21.02.2014, efectuate în cadrul cabinetului medical utilizat de T_____ S________, la care se află atașată o planșă foto, filele 36-56 d.u.p.

- Fotocopia procesului-verbal încheiat la 19.03.2014, cu ocazia ridicării unor documente de la cabinetul de expertiză medicală M______-Nouă, filele 66-67d.u.p.

- Proces-verbal încheiat la 09.04.2014, cu ocazia fotocopierii și certificării conform cu originalul a documentelor existente în dosarul aferent deciziei medicale asupra capacității de muncă nr. 571 din 21.02.2014 privind pe inc. M___ I___, filele 68-100 d.u.p.

- Proces-verbal întocmit la data de 18.03.2014 cu ocazia consemnării supravegherii tehnice realizate la data de 21.02.2014 în cadrul cabinetului medical utilizat de T_____ S________ , filele 142-151;

- Proces verbal întocmit la data de 11.04.2014 cu ocazia copierii conținutului suporturilor optice conținând înregistrările de imagini și dialoguri realizate în baza autorizației 68/A/I.2014 emisă de Tribunalul București, la data de 22.01.2014, fila 154;

- Declarația suspectului M___ I___, consemnată la data de 26.03.2014, filele nr. 183-187 d.u.p;

- Declarație de inculpat M___ I___, consemnată la data de 04.04.2014, filele 238-241 d.u.p;

- Fotocopia fișei postului ocupat de către inc. T_____ S________, certificată pentru conformitate cu originalul la data de 13.03.2014, filele 248-251 d.u.p;

- Declarație de inculpat T_____ S________, consemnată la data de 08.04.2014, filele 257-262 d.u.p;

- Fotocopia cererii de demisie a inc. S______ I____, adresată Președintelui Senatului României, înregistrată cu nr. I 508 din 08.04.2014, fila 277 d.u.p;

- suportul optic tip CD-R, marca Verbatim, cu ___________^qKO2171003LH , inscripționat ,,D.N.A. Dp.104/P/2014 – 12/P/2014/5 C____ 1”.

- suportul optic tip CD-R, marca Verbatim, cu ___________^qKO2171004LH , inscripționat ,,D.N.A. Dp.104/P/2014 – Fișiere video și fișiere audio - C____ ”.

Criterii de individualizare a pedepselor:

- inculpaților le este aplicabil art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, așadar limitele legale ale pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite de fiecare inculpat în parte se vor reduce cu câte o treime.

Potrivit art. 74 Cod penal,criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt reglementate astfel:

(1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Inculpatul M___ I___ e căsătorit, are studii gimnaziale, nu are loc de muncă, nu are antecedente penale, a acționat spre a se putea pensiona medical injust, necuvenit, a fost sincer pe tot parcursul procesului penal, este suferind, având afecțiuni cardiovasculare documentate medical ce sunt de o gravitate medie.

Inculpatul T_____ S________ e căsătorit, are studii superioare, este medic specialist, nu are antecedente penale, a acționat parțial spre a obține necuvenit bani, parțial spre a servi un coleg și prieten, a fost sincer în faza judecății, este sănătos.

Inculpatul S______ I____ e căsătorit, are studii superioare, este medic specialist, nu are antecedente penale, a acționat pentru a servi un prieten, a fost sincer în faza judecății, este sănătos. E cunoscut ca reputat medic chirurg și urolog, ca bun administrator de secție medicală și de unitate spitalicească, este fost senator, a demisionat din Senat din cauza implicării sale în evenimentele speței de față. E cunoscut în comunitate ca fiind o personalitate remarcabilă în sensul bun al cuvântului, are referințe foarte bune de la personalități marcante ale comunității și ale Senatului, unde a fost activ și apreciat. Fac probă referințele depuse la dosarul cauzei în faza judecății.

Inculpații au avut un bun grad de inserție socială anterior săvârșirii infracțiunilor.

Inculpații nu au justificări de ordin moral pentru faptele lor, deși s-au invocat, nefondat, de către apărătorii lor și astfel de aspecte. Acestea sunt contrazise de materialitatea faptelor așa cum rezultă aceste fapte din probele administrate în cauză.

Urmările socialmente periculoase ale infracțiunilor de corupție s-au produs, în sensul de a fi fost afectată imaginea publică a instituțiilor publice și credibilitatea serviciului public menționate, unde funcționa inculpatul T_____ S________. S-a creat o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite de legea penală - incoruptibilitatea funcției publice și a serviciului public. Această lezare a valorilor menționate nu este una extrem de gravă, dar nici modică. Faptul că nu a fost emisă, finalmente, o decizie de pensionare a inculpatului M___ I___ nu se datorează inculpaților și nu este concludent pentru aprecierea rezultatului/consecințelor infracțiunilor săvârșite de către inculpați.

Circumstanțe atenuante/agravante - nu au fost identificate de către instanță a exista în cauză, prin prisma raportării faptelor și persoanelor inculpaților la dispozițiile art.75 și art. 77 Cod penal.

Instanța nu consideră ca dovedit altruismul inculpatului S______ I____ și nici profesionalismul inculpatului T_____ S________; este posibil ca demisia inculpatului S______ I____ din Parlamentul României să fie una „de onoare” dar ea este, în circumstanțele cauzei, numai un act de normalitate. Instanța nu va lua în considerare aceste aspecte la circumstanțierea pedepselor.

Instituția amânării aplicării pedepsei nu este aplicabilă în cauză niciunui inculpat, întrucât infracțiunile sunt pedepsite de lege cu închisoarea al cărei maxim special e de cel puțin 7 ani și nu sunt îndeplinite cerințele art. 83 alin. 2 Cod penal.

În baza acestor considerente, instanța va proceda la soluționarea problemelor presupuse de încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpați și va aplica inculpaților pedepse principale,complementare și accesorii după cum urmează:

Va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpatul T_____ S________, din infracțiunea de luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea de luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 289 alin. 2 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr.78/2000.

Va admite cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor de complicitate la dare de mită prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 290 alin. 1 Cod Penal și art.6 din Legea 78/2000, și complicitate la luare de mită prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 6 și art. 7 lit. a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod penal, săvârșite de inculpatul S______ I____, și dispune schimbarea încadrării juridice dată ambelor infracțiuni, în sensul înlăturării dispozițiilor privind aplicabilitatea art.7 lit. a din Legea nr.78/2000, pentru ambele infracțiuni.

I. În baza art. 290 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 374 alin. 4, art. 375, art. 396 alin. 10, toate din Codul de procedură penală, va condamna pe inculpatul M___ I___, fiul lui P________ și I___, născut la data de 27.10.1960 în ______________________________-S______, studii gimnaziale, căsătorit, CNP: xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în _______________________________________, jud. C____-S______, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, la pedeapsa de:

- 1 (un) an și 9 (nouă) luni închisoare.

Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, se vor avea în vedere dispozițiile art. 91 Cod penal:

ART. 91

Condițiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere

(1) Instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă sunt întrunite următoarele condiții:

a) pedeapsa aplicată, inclusiv în caz d