Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G_____

SECTIE I CIVILA

DECIZIA CIVILĂ Nr. 139/2014

Ședința publică de la 21 Martie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE D_____ G_____ N_______

Judecător L_______ B______

Grefier A____ P_______

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de apelanta C_________ Z_____ G_____ PRIN AV. A_______ R___ în contradictoriu cu intimata C_________ G_____, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/13.11.2013 pronunțate de Judecătoria G_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX având ca obiect obligație de a face .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, când Tribunalul a avut nevoie de timp pentru deliberare și a amânat pronunțarea cauzei la data de 21.03.2014.

INSTANȚA

Asupra apelului civil de față

Examinând actele și lucrările dosarului , constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G_____, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, reclamanta C_________ Z_____ G_____, societate în insolvență, în contradictoriu cu pârâta C_________ G_____, a solicitat ca pe cale de ordonanță președințială să fie obligată pârâta să-i permită accesul în spațiul situat în mun. G_____, ______________________, compus din teren – curte, salon de festivități și magazie – 174 mp, magazie – 8 mp, etaj 2, bucătărie – 28 mp, vestiar – 7,75 mp, hol, wc (spații comune) – 62,60 mp, mobilier, obiecte de inventar conform listei de inventar, precum și să-i asigure furnizarea serviciilor aferente acestui spațiu, respectiv: electricitate, apă, gaze și căldură, sub sancțiunea plății de penalități pe fiecare zi de întârziere, până la executarea efectivă a obligației.

În fapt reclamanta a arătat că între părți a intervenit, la data de 01.01.2010, contractul de închiriere nr. 68, prin care a închiriat de la pârâtă spațiul și dotările salonului de festivități și anexe, contract încheiat pe durată determinată de 12 luni de zile, însă înainte de expirarea acestui termen, reclamanta a intrat în insolvență. Ulterior expirării termenului de locațiune, a solicitat pârâtei încheierea unui contract de comodat pentru spațiul menționat, întrucât în acest fel s-ar compensa folosința Magazinului Mixt Șendreni de care a beneficiat pârâta. Pârâta a acceptat prezența reclamantei în spațiu și după expirarea termenului contractual, întrucât contractul se găsește în planul de reorganizare votat de creditori și aprobat de judecătorul sindic. În cursul lunii octombrie 2013 pârâta i-a solicitat să elibereze pentru scurt timp spațiul, în vederea efectuării unor lucrări de montare a centralei termice, iar când a revenit în spațiu a observat că aceasta a schimbat încuietoarea de la ușa de acces în camera cu destinație casierie și a blocat accesul la toalete prin angajarea unor bodyguarzi care stau permanent în holul imobilului, făcând imposibilă desfășurarea activității de către reclamantă.

Reclamanta susține că aceste măsuri au fost luate de pârâtă în mod abuziv, fără a aștepta soluționarea dosarului nr. xxxxx/233/2011* aflat pe rolul Judecătoriei G_____, având ca obiect ”evacuare”, acțiune promovată de pârâtă.

În opinia reclamantei, planul de reorganizare are valoare de titlu executoriu, atât pentru debitoare, cât și pentru creditori. Mai mult, deși există divergențe între părți asupra modului de plată a sumelor reprezentând chirie și utilități (pârâta a formulat cerere de deschidere a procedurii falimentului pentru neplata acestor datorii, în care reclamanta a invocat compensarea datoriilor, apărare reținută de Curtea de Apel G_____ ca fondată, în dosarul nr. xxxxx/121/2010*), dreptul de folosință pe care reclamanta îl are este cert, fiind îndeplinită astfel cerința legii referitoare la aparența în drept. Dispoziția instanței urmează a-și produce efectele până la soluționarea în mod irevocabili a cererii având ca obiect ”evacuare”, hotărârea urmând a avea caracter vremelnic.

În drept, a invocat dispozițiile art. 996, art. 998 alin. 2 N.C.proc.civ.

În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri.

Pârâta C_________ G_____ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale.

A arătat că este proprietara imobilului din mun. G_____, ______________________, iar prin contractul nr. 7/15.09.2005, a închiriat reclamantei mai multe spații existente la etajul 1, contractul fiind prelungit până la data de 31.12.2008. Ulterior, prin contractul nr. 43/01.01.2008, i-a închiriat reclamantei o cameră cu acces la grupul sanitar situat la etajul 1, termenul final al închirierii fiind 31.12.2009. La data de 01.01.2010, pârâta a încheiat cu reclamanta contractele de închiriere nr. 67 și 68, ce urmau să expire la 31.12.2010. La data de 08.10.2012, sesizând că reclamanta este supusă procedurii reorganizării judiciare și falimentului în cadrul dosarului nr. xxxxx/121/2010* a Tribunalului G_____, pârâta s-a înscris la masa credală pentru o creanță de 96.606 lei, reprezentând chiria și cheltuielile de întreținere pentru spațiile închiriate.

A menționat că nu a interzis folosirea spațiilor de către reclamantă și nici nu a întrerupt furnizarea serviciilor aferente, de electricitate, apă, gaze și căldură, cu toate că reclamanta folosește spațiile menționate fără să existe un contract de închiriere sau să existe îndeplinită în cauză tacita relocațiune.

A precizat că spațiul ocupat de reclamantă fără drept în imobilul proprietatea sa, după data expirării contractelor de închiriere nr. 67 și 68 din 01.01.2010, nu figurează în niciuna din prevederile planului de reorganizare ca fiind o componentă indispensabilă a realizării planului de reorganizare, fiind doar o mențiune în plan, conform căreia reclamanta a amenajat în spațiul închiriat un salon de nunți, în timp ce singura componentă esențială a realizării planului de reorganizare pe care reclamanta trebuie să o îndeplinească este desfășurarea de activități productive, specifice cooperației de consum.

În drept, a invocat art. 205 N.C.proc.civ.

Prin sentința civilă nr. xxxxx/13.11.2013, Judecătoria G_____ a respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a pronunța astfel a reținut următoarele:

La data de 01.01.2010, între pârâta C_________ G_____, în calitate de proprietar - locator, și reclamanta C_________ Z_____ G_____ în calitate de locatar, s-a încheiat contractul de închiriere nr. 68, având ca obiect spațiul situat în mun. G_____, ______________________, compus din teren – curte, salon de festivități și magazie – 174 mp, magazie – 8 mp, etaj 2, bucătărie – 28 mp, vestiar – 7,75 mp, hol, grup sanitar (spații comune) – 62,60 mp, mobilier, obiecte de inventar conform listei de inventar – pentru desfășurarea activității de alimentație publică. Termenul de închiriere, prevăzut la art. 4 din contract, este de la data de 01.01.2010 până la data de 31.12.2010.

Prin adresa nr. 2525/22.11.2010, pârâta a informat-o pe reclamantă că locațiunea cu nr. 68/01.01.2010 nu va mai fi prelungită, la fel ca și contractul de închiriere nr. 67/01.01.2010 (având ca obiect o cameră cu acces la grupul sanitar, în suprafață de 90 mp, situată în mun. G_____, ______________________, etaj 1 - pentru desfășurarea activității de birou), acestea urmând să înceteze de drept la data de 31.12.2010, sens în care a solicitat eliberarea spațiilor închiriate în termen de 24 de ore de la expirarea contractelor de închiriere.

Totodată, pârâta a notificat reclamanta, prin intermediul executorului judecătoresc, prin adresa nr. 2962/17.02.2011, să elibereze spațiul din _____________________ A.

Întrucât reclamanta nu a părăsit spațiul ce face obiectul contractelor de închiriere nr. 67/01.01.2010 și nr. 68/01.01.2010, pârâta a formulat cerere de evacuare a acesteia, cerere ce face obiectul dosarului nr. xxxxx/233/2011* aflat pe rolul Judecătoriei G_____.

Reclamanta a formulat prezenta acțiune, solicitând obligarea pârâtei să-i permită accesul în spațiile ce fac obiectul contractului de închiriere nr. 68/2010, până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile în dosarul nr. xxxxx/233/2011* al Judecătoriei G_____.

În drept, potrivit art. 996 alin. 1 N.C.proc.civ., instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Ca urmare, pe lângă condițiile generale de exercițiu a unei acțiuni civile, admisibilitatea ordonanței președințiale presupune și îndeplinirea anumitor condiții speciale, respectiv aparența dreptului în favoarea reclamantului, urgența, neprejudecarea fondului și caracterul vremelnic al măsurii solicitate, aceste ultime două condiții fiind în mod expres stipulate la art. 996 alin. 5 N.C.proc.civ.

Reținând că în procedura ordonanței președințiale, instanța este îndreptățită să „pipăie fondul”, instanța de fond a constatat următoarele:

Contractul de închiriere nr. 68/01.01.2010 este expirat, durata acestuia fiind de la data de 01.01.2010 la data de 31.12.2010, potrivit art. 4 din contract.

Pe rolul Judecătoriei G_____ este înregistrat dosarul nr. xxxxx/233/2011*, având ca obiect evacuarea reclamantei C_________ Z_____ G_____, din spațiile proprietatea pârâtei C_________ G_____.

Prin decizia civilă nr. 468/19.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel G_____ în dosarul nr. xxxxx/121/2010*/a1, instanța a constatat că nu se poate reține intervenirea tacitei relocațiuni, întrucât în speță, aplicarea art. 1438 și art. 1452 V.C.civ. se opun tacitei relocațiuni în cazul manifestării de voință de încetare a contractului.

Față de puterea de lucru judecat a acestei hotărâri, instanța a reținut că dezlegarea dată de Curtea de Apel G_____, nu mai poate fi contrazisă printr-o altă hotărâre judecătorească.

Potrivit art. 555 alin.1 N.C.civ., proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.

În aplicarea acestor dispoziții legale, rezultă că folosința exclusivă a bunului revine proprietarei - pârâte, astfel încât numai aceasta este în măsură să confere un drept locativ reclamantei.

Or, în măsura în care reclamanta nu mai este de acord ca pârâții să folosească imobilul – spațiile închiriate, iar, potrivit hotărârii Curții de Apel G_____, reclamanta nu deține la acest moment un drept locativ pe care să îl poată opune proprietarei, prezența ei în imobil constituie o îngrădire nejustificată a dreptului de proprietate al pârâtei, cu încălcarea art. 555 alin.1 Cod Civil.

În consecință, cererea reclamantei a fost respinsă ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr.xxxxx/13.11.2013, pronunțată de Judecătoria G_____, a declarat apel reclamanta C_________ Z_____ G_____.

Prin motivele de apel, în esență, a susținut următoarele:

Instanța și-a depășit limitele învestirii și a pronunțat o soluție prin care a dispus evacuarea reclamantei în propria acțiune, sens în care deși a solicitat obligarea pârâtei să-i permită accesul în imobilul din G_____, ____________________ A, precum și obligarea pârâtei să asigure furnizarea serviciilor aferente acestui spațiu, instanța a efectuat o analiză a titlului locativ, străină de petitul cererii de chemare în judecată, a prejudecat fondul, deoarece a analizat condițiile tacitei relocațiuni deși nu a solicitat să se constate acest lucru și nici nu a cerut o reintegrare în spațiu.

A solicitat să se constate că instanța de fond a invocat putea de lucru judecat a unei decizii, fără ca acest lucru să fie pus în discuția părților, încălcând astfel principiul dreptului la apărare și al contradictorialității și dând eficiență unor texte abrogate(166 V.C.proc.civ. și 1200 pct.4 V.C.civ.).

Instanța nu a recunoscut valoarea juridică a planului de reorganizare depus de reclamantă la dosar, fiind încălcate disp. art. 101 alin.2 pct.4 și 103 din Legea 85/2006, fapt care compromite planul de redresare al apelantei, deoarece utilizarea acestui spațiu(sală de festivități unde se organizează diferite evenimente) conduce la îmbunătățirea situației financiare a reclamantei.

În opinia sa, planul de reorganizare are valoare de titlu executoriu în raport de pârâtă, aspect pe care instanța de fond nu l-a luat în seamă.

A solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare, dar cu ocazia dezbaterilor a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu motivarea că instanța s-a dezinvestit pe ceea ce s-a cerut și nu avea cum să pronunțe o sentință contrară deciziei nr. 468/2013 a Curții de Apel G_____.

Analizând actele și lucrările dosarului, constată că apelul este nefondat pentru următoarele motive:

a) Pe scurt, situația de fapt dintre părți este următoarea:

Între reclamantă și pârâtă s-a încheiat contractul de locațiune nr.68/01.01.2010, pentru spațiul din mun. G_____, _______________________ A, cu termen de închiriere 01.01.xxxxxxxxxxxxx10.

Prin adresa nr. 2525/22.11.2010, pârâta a informat-o pe reclamantă că locațiunea cu nr. 68/01.01.2010 nu va mai fi prelungită, sens în care a solicitat eliberarea spațiilor închiriate în termen de 24 de ore de la expirarea contractelor de închiriere.

Totodată, pârâta a notificat reclamanta, prin intermediul executorului judecătoresc, prin adresa nr. 2962/17.02.2011, să elibereze spațiul din _____________________ A.

La data de 17.12.2010, reclamanta a intrat în procedura insolvenței, prin sentința nr.577/CC/2010 pronunțată de Tribunalul G_____ și a continuat să folosească spațiul închiriat.

În septembrie 2011, s-a întocmit un plan de reorganizare al reclamantei, în care este inclus și eventualul profit obținut din exploatarea spațiului din G_____, ____________________ A.

În cursul lunii octombrie 2013, sub pretextul unor lucrări care cad în sarcina proprietarului, pârâta nu a mai permis accesul reclamantei în acest spațiu, motiv pentru care a aceasta a promovat prezenta acțiune, pe cale de ordonanță președințială, prin care solicită obligarea pârâtei să-i permită accesul în imobilul din G_____, ____________________ A, precum și obligarea pârâtei să asigure furnizarea serviciilor aferente acestui spațiu.

b) Soluționarea cererii de obligare a pârâtei de a permite accesul reclamantei în imobilul din G_____, ____________________ A, precum și de obligare a pârâtei să asigure furnizarea serviciilor aferente acestui spațiu, chiar și în procedura ordonanței președințiale, presupune o analiză sumară a drepturilor invocate de părți(dacă reclamanta are vreun drept de proprietate, de locațiune sau orice alt drept care i-ar permite folosirea imobilului, dacă pârâta s-a angajat în vreun raport juridic care o obligă față de reclamantă).

În aceste condiții, față de situația de fapt existentă între părți, instanța era îndreptățită să analizeze condițiile de aplicare a contractului de locațiune, termenul locațiunii, inclusiv efectele unei eventuale tacite relocațiuni.

Instanța nu putea acorda o soluție reclamantei în absența acestei analize, deoarece era obligată ca prin soluția dată să analizeze și condițiile în care pârâta a înțeles să-și transfere dreptul de folosință.

Pentru a pronunța o soluție, instanța avea de analizat și de protejat în procedura sumară a ordonanței președințiale, atât dreptul de locațiune al reclamantei cât și dreptul de proprietate al pârâtei.

În consecință, în mod greșit apelanta susține că instanța a procedat la evacuarea reclamantei în propria ordonanță președințială, deoarece instanța s-a limitat la a analiza dacă obligația de a face solicitată de reclamantă este sau nu întemeiată în raport de situația actuală a contractului de locațiune.

Analiza titlului locativ, nu este străină de petitul cererii de chemare în judecată și nu prejudecă fondul, chiar și în procedura ordonanței președințiale.

Totodată analiza tacitei relocațiuni era subînțeleasă în cauză, chiar dacă reclamanta nu a solicitat acest lucru și chiar dacă nu a cerut o reintegrare în spațiu.

O soluție contrară ar echivala cu o nesoluționare a cauzei și cu pronunțarea unei soluții nemotivate.

Ca urmare, acest motiv de apel este nefondat.

c) În referire la încălcarea principiului dreptului la apărare și al contradictorialității, la aplicarea unor texte abrogate(166 V.C.proc.civ. și 1200 pct.4 V.C.civ.), la faptul că instanța de fond s-a prevalat de puterea de lucru judecat a unei decizii, fără ca acest lucru să fie pus în discuția părților, se constată următoarele:

Decizia civilă nr. 468/19.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel G_____ în dosarul nr. xxxxx/121/2010*/a1, a fost depusă la dosar de reclamantă, deoarece prin motivele de fapt ale acțiunii a înțeles să se prevaleze de unele aspecte dezlegate de Curte și care îi erau favorabile.

Ca urmare, reclamanta era în cunoștință de cauză și cu privire la concluziile Curții în ceea ce privește intervenirea tacitei relocațiuni.

Ar fi inechitabil ca aspectele reținute de Curte să fie reținute și aplicate diferit față de părți.

Era evident și previzibil că instanța va aplica unitar efectele acestei decizii.

Pe de altă parte, între excepția autorității de lucru judecat și excepția puterii de lucru judecat există diferențe semnificative, deoarece puterea de lucru judecat implică pronunțarea unei soluții pe fond.

Concluzionând, reclamanta era în cunoștință cu privire la considerentele deciziei civile nr. 468/19.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel G_____, aspect în raport de care nu poate susține că a fost luată prin surprindere, respectiv că nu a avut posibilitatea să se apere.

Pe de altă parte, o eventuală încălcare a acestor principii se poate remedia în calea de atac a apelului. Prin motivele de apel, reclamanta nu combătut însă aceste considerente ale Curții.

Ca urmare, nici această critică aduse sentinței apelate nu se confirmă.

În referire la aplicarea unor texte de lege abrogate se constată următoarele:

Art. 166 V.C.proc.civ. este preluat în art. 432 N.C.proc.civ.

În condițiile în care legiuitorul nu înlăturat în totalitate instituția puterii de lucru judecat, ci a înțeles să preia această instituție dar prin texte care au o altă numerotare, nu se poate susține că instanța a pronunțat o soluție pe baza unor texte de lege abrogate. În realitate a existat o simplă eroare în ceea ce privește numărul articolului care reglementează această instituție.

Pentru aceste motive și față de considerentele deciziei civile nr. 468/19.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel G_____(referitoare la tacita relocațiune care ar putea interveni între părți) se constată că soluția instanței de fond nu este supusă reformării.

d)Apelanta a susținut că instanța nu a recunoscut valoarea juridică a planului de reorganizare depus de reclamantă la dosar, fiind încălcate disp. art. 101 alin.2 pct.4 și 103 din Legea 85/2006, deoarece în opinia sa, planul de reorganizare are valoare de titlu executoriu în raport de pârâtă.

Potrivit art. 101 alin.2 pct.4 din Legea 85/2006, confirmarea unui plan de reorganizare împiedică propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricărui alt plan.

Conform art. 103 din aceiași Lege, în urma confirmării unui plan de reorganizare, debitorul își va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar și în conformitate cu planul confirmat, până când judecătorul-sindic va dispune, motivat, fie încheierea procedurii insolvenței și luarea tuturor măsurilor pentru reinserția debitorului în activitatea comercială, fie încetarea reorganizării și trecerea la faliment, în condițiile art. 107 și următoarele. Pe parcursul reorganizării, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Acționarii, asociații și membrii cu răspundere limitată nu au dreptul de a interveni în conducerea activității ori în administrarea averii debitorului, cu excepția și în limita cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege și în planul de reorganizare. Debitorul va fi obligat să îndeplinească, fără întârziere, schimbările de structură prevăzute în plan.

După cum rezultă din textele menționate, planul de reorganizare și redresare cuprinde dispoziții care vizează desfășurarea pe viitor a activității reclamantei-debitoare. Propunerea administratorului judiciar de a menține contractul de locațiune, nu poate produce efecte decât în limitele acceptate de părțile semnatare și nu peste voința acestora.

Ca urmare, acest plan poate avea caracter executoriu în condițiile în care este confirmat prin hotărârea judecătorului sindic dar numai în raport de organizarea activității debitorului.

O interpretare contrară ar încălca principiul libertății contractuale cu consecințe negative asupra dreptului de proprietate.

d) Concluzionând, față de mențiunile contractului de locațiune în ceea ce privește termenul locațiunii, față de conduita proprietarului cu privire la posibilitatea prelungirii acestui contract, se constată că reclamanta nu mai justifică vreun drept de folosință, motiv pentru care aceasta nu poate obține obligarea pârâtei să-i permită accesul în imobilul din G_____, ____________________ A. Totodată, pârâta nu poate fi obligată să-i asigure furnizarea serviciilor aferente acestui spațiu. O soluție contrară ar încălca principiul libertății contractuale și garanțiile acordate dreptului de proprietate.

e) Pentru aceste considerente, văzând dis. art.551 N.C.civ. în ref. la art. 996, 998 și 480 N.C.proc.civ. va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta C_________ Z_____ G_____, cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat „A_______ R___” situat în G_____, _____________________, _____________, în contradictoriu cu intimata C_________ G_____, cu sediul în G_____, ____________________, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/13.11.2013 pronunțate de Judecătoria G_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX având ca obiect obligație de a face .

Definitivă și executorie.

Pronunțată în ședință publică azi, 21 Martie 2014.

Președinte, D_____ G_____ N_______		Judecător, L_______ B______
	Grefier, A____ P_______

Red. L.B../12.05.2014

Tehn. P.A./ 4 ex./12.05.2014

Fond: G.N.C______