Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX Servitute

R O M A N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

D E C I Z I A NR. 1032

Ședința publică din data de 15 aprilie 2013

Instanța constituită din:

Președinte: H_______ L______

Judecător: I___ G_______

Judecător: I____ M_______

Grefier: S____ A__-M____

Pe rol, judecarea recursului formulat de către reclamanții-pârâți M____ O_____ L____ M_____, P.F.A M____ O_____ L____ M_____ și M____ O_____ O___, cu domiciliul în mun. Suceava, ___________________, nr.6, _____________, _______________________ împotriva sentinței civile nr. 2606 pronunțată la data de 29.11.2011 de Judecătoria Fălticeni, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimați fiind reclamantul pârât O____ V___, domiciliat în București, sector 3, ________________________.23, intervenientul în numele altei persoane ___________________________, cu sediul în ______________________, ______________________ și intervenientul în numele altei persoane Asociația F_________ Română-prin președinte O____ V___, cu sediul în București, sector 3, ________________________.23, parter, corp B.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat N______ L_______, pentru reclamanții-pârâți recurenți, avocat B_______ S_____, pentru reclamantul-pârât intimat, avocat D______ V______, pentru intervenientul în nume propriu intimat și avocat R____ S_____, ce substituie pe avocat T____ V_____, pentru intervenienta în numele alte persoane intimată.

Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța constată că la dosar au fost depuse, prin serviciul registratură, de către reclamantul-pârât intimat O____ Vald note de ședință prin care solicită a se lua act de declarația anexată prin care M____ O_____ L____ M_____ și O____ Vald au renunțat la judecarea cauzelor ce fac obiectul dosarelor nr. xxxxx/86/2011* al Judecătoriei Fălticeni și nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Suceava, iar în cazul în care reclamanții-pârâți recurenți nu vor formula cerere de renunțare la judecată, solicită respingerea recursului ca fiind rămas fără obiect vis-a-vis de recurentul M____ O_____ în nume propriu și pentru recurenta PFA M____ O_____ și ca lipsit de interes și de calitate procesuală a recurentei M____ O_____ A__.

Apărătorul reclamanților – pârâți recurenți confirmă că litigiul a fost stins potrivit declarației și memoriului depus la dosar de către reclamantul – pârât intimat O____ V___, reclamanții pârâți renunță la judecată, iar intimații sunt de acord a se lua act de aceasta.

Întrebați fiind, apărătorii părților, luând pe rând cuvântul, confirmă că declarația privește și prezentul dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Instanța pune în discuție cererea de renunțare la judecată.

Avocat N______ L_______, față de voința exprimată prin declarația depusă, la dosar și acordul intimaților, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate în sensul de a se lua act de renunțarea la judecată a reclamanților, fără cheltuieli de judecată.

Avocat B_______ S_____, pentru reclamantul-pârât intimat, solicită a se lua act de renunțarea la judecată, fără cheltuieli de judecată.

Avocat D______ V______, pentru intervenientul în nume propriu intimat, solicită admiterea recursului și a se lua act de renunțarea la judecată, fără cheltuieli de judecată.

Avocat R____ S_____, pentru intervenienta în numele alte persoane intimată, solicită a se lua act de renunțarea la judecată, fără cheltuieli de judecată.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea adresata Judecătoriei Fălticeni și înregistrata sub nr. XXXXXXXXXXXXX reclamanții M____ O_____ L____ M_____, M____ O_____ O___ si P.F.A. M____ O_____ L____ – M_____ au solicitat în contradictoriu cu paratul O____ V___, ca prin hotărârea ce se va pronunta să se stabilească în favoarea lor o servitute de trecere de la drumul public la imobilele proprietatea lor, identice cu corpurile de proprietate 306/ 3- __________________- ______________________ aferent drumului forestier Budacelu- Slatioara, obligarea pârâtului sa-si ridice, pe cheltuiala sa, bariera amplasata pe drumul forestier sus- mentionat cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata.

In motivare au arătat ca prin contractul de vanzare- cumparare autentificat sub nr.269 din 29 septembrie 2005, ei, reclamantii M____ O_____ L____ M_____ și M____ O_____ O___ au dobandit suprafata de 7.200 m.p. teren fanat situata in extravilanul _______________________ _____________________ cadastral de proprietate nr. 306 / 3, suprafata identificata prin planul de amplasament si delimitare receptionat de OCPI Suceava sub nr. 6833 / 26 septembrie 2005.

Ulterior, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 59/ 29 ianuarie 2008 ei, reclamantii au transmis persoanei fizice autorizate M____ O_____ L____ M_____ parte din terenul individualizat anterior, respectiv suprafața de 250 m.p. identica cu _____________________ cadastral de proprietate 1106, divizat din ________________________, care a format obiectul contractului de vânzare- cumparare nr. 269/2005.

Suprafetele de teren astfel dobandite au caracterul unor locuri infundate in intelesul art. 616 cod civil intrucat acestea nu au acces direct la drumul public, așa cum rezulta din planurile de amplasament și delimitare receptionate de OCPI Suceava, precum și din planul cadastral al unitatii amenajistice UP VII Slatioara.

Singura posibilitate de acces la terenurile proprietatea lor o constituie drumul forestier Budacelu- Slatioara, care se învecineaza in mod direct cu parcelele cadastrale 1106 și 306 / 3 (devenita ulterior, dupa dezlipirea parcelei de 250 m.p., ______________________ a fost în permanenta folosit ca și cale de acces la toate terenurile amplasate in UP VII Slatioara.

Conform adresei nr. xxxxx/ 2008 a Directiei Silvice Suceava, drumul forestier Budacelu-Slatioara se afla ca mijloc fix în gestiunea Ocolului S_____ R____, dar terenul aferent acestuia este proprietatea paratului O____ V___ caruia, în temeiul legilor fondului funciar i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafata mai mare ce include și terenul pe care este amplasat drumul forestier.

Cu toate ca Directia S______ Suceava, în a carei gestiune se afla drumul forestier, și-a exprimat explicit acordul pentru folosirea acestuia, recunoscand ca el reprezinta singura posibilitate de acces la terenurile proprietatea lor, paratul, prevalandu-se de calitatea sa de proprietar al terenului aferent drumului, nu le permite utilizarea caii de acces sus-menționate. In acest sens, prin notificarile pe care le-au anexat, paratul le-a interzis trecerea cu piciorul sau cu utilaje si mijloace auto pe drumul forestier, pretinzand fara temei ca utilizarea acestui drum ar fi de natura sa aduca atingere dreptului sau de proprietate asupra fondului forestier ce i-a fost retrocedat.

Avand in vedere faptul ca terenurile proprietatea lor constituie locuri infundate în sensul art. 616 cod civil și ca accesul la calea publica se poate realiza numai pe drumul forestier Budacelu-Slatioara, care este amenajat in acest sens si care a și fost folosit in permanenta ca drum de acces la proprietatile limitrofe, au solicitat admiterea actiunii astfel cum a fost formulata, în sensul stabilirii unei servituti de trecere pe terenul aferent drumului sus-memionat.

De asemenea, dat fiind faptul ca pe terenul destinat servituții se afla o bariera ce impiedica folosirea drumului forestier, în temeiul art. 634 cod civil au solicitat ca paratul sa fie obligat sa ridice, pe cheltuiala sa, bariera respectivă.

Terenul apartinand persoanei fizice autorizate M____ O_____ L____ M_____ a fost scos din circuitul agricol si este destinat realizarii unei constructii turistice cu finantare din partea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, sens in care au fost obtinute toate avizele necesare edificarii constructiei, așa incat atitudinea paratului de a le interzice folosirea drumului forestier pentru accesul la terenul respectiv este de natura sa le produca grave prejudicii, punându-le in imposibilitatea de a exploata terenul, dar si de a obtine finantarea europeana pentru realizarea constructiei.

Totodata, in temeiul art. 274 cod proc. civil, au solicitat si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.

In drept și-au întemeiat actiunea pe disp. art. 616, art. 634 cod civil, art. 274 cod proc. civila.

Pârâtul O____ V___, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii.

In fapt a arătat că realmente, asa cum va dovedi, desi nu o marturiseste prin acțunea lor si actele aflate la dosar, reclamantii l-au dat in judecata spre a obține o servituite de trecere nu numai pe drumul sau privat, Budacelu-Slatioara, drum aflat pe vechiul amplasament al padurii sale din zona satului Slatioara, _______________________ sa treaca si pe drumul din Slatioara, care este tot proprietatea sa in plus, mai doresc sa treaca nestingheriti pe drumul sau, prin padurea proprietatea sa, administrata nu de stat, prin RNP-Romsilva -Directia S______ Suceava -prin O_____ S_____ Rasca, ci de structura silvica privata, __________________________ SRL.

Acest ocol privat a fost constituit legal de catre asociația Forestiera R_____, asociatie nonpropfit, asociație ce cuprinde mai multi proprietari de padure din zona Falticeni, printre care se numară si el si care persoana apara drepturile membrilor sai asa cum se va petrece in cazul cererii reconventionale ce se va depune.

Din actele depuse de el coroborate cu hartile anexate, se observa ca drumul pe care vor sa patrunda reclamantii tece prin padurea sa pe mai mult de 130 ml si nu da in drumul public ca sa fie aplicabile prevederile art.616 cciv., ci drumul privat se continua pana la intersectia tot cu drumul dat lui de catre RNP ______________________ tot proprietatea sa, fiind drum privat deschis circulatiei publice. Faptul ca reclamantii vor o trecere la drumul public de pe prorpietatea lor nu îi indreptateste sa violeze drepturile sale asupra padurii prin care vor sa treaca si sa se ridice bariera pusa pe drumul sau, odata cu semnul de interzicere aferent

Datele prezentate de reclamanti au darul sa induca in eroare instanta, spre a da o judecata ce nu priveste doar obtinerea unui servituti pe un drum forestier, aflat la marginea padurii, ci obtinerea unei treceri care sa le dea dreptul sa treaca prin padurea sa, administrata de ocolul privat amintit realmente, reclamantii doresc, prin intermediul Justitiei, pe care o confuzioneaza cu date eronate și incomplete, sa transforme partea sa de padure, proprietatea sa, aflata pe raza satului Slatioara din ________________________ viitoarei lor pensiuni turistice, ca accesoriu al proprietatii lor, destinate agroturismului.

In plus, și real, reclamantii doresc ca și drumurile sale, destinate administrarii padurii sale in regim silvic, sa devina in loc de trecere spre parcarea acestei pensiuni, parcare pentru masinile ce se vor perinda pe fondul sau forestier, vor poposi acolo, si in loc de trecere pentru turisti, in loc de agrement .

Reclamantii au cumparat imobilul lor, la 29 septembrie 2005, in timp ce el cerea padurea din acel loc plus mijloacele fixe, inca de la 19 august 2005 si apoi la 5 septembrie 2006, întelegand sa-l dobandeasca pe riscul lor .

Deci, reclamantii și-au asumat toate riscurile posibile ce le-ar incumba aceasta cumparare fantezista, ignorand istoricul problemei și situatia de drept actuala, reglementata in prezent și de noul Cod S_____ (lege speciala), de Regulamentul de aplicare a OUG 95/2002 privind circulația pe drumurile publice, și de Codul penal, asa cum a fost modificat de legea 247/2005, și de art 480 si urm c civ.

Deși la 22 06 2006, s-a emis hotarera Comisiei judetene de fond funciar Suceava cu nr. 1880/2006, prin care i s-au validat cererile amintite mai sus, și a fost pus in posesie si asupra suprafețelor de teren respective, cu Procesul verbal nr. 2725/4 09 2005, inregistra la O_____ S_____ Rasca sub nr. 5504/4 09 2006, reclamantii nu numai ca nu s-au limitat sa-si folosesca terenul lor, cu destinatie de islaz, ci au inceput sa foloseasca fara stirea sa, nu numai drumul sau privat, pe care exista o bariera legal montata, au trecut pe acolo cu masini grele, si au napadit si fondul sau de padure din acea zona.

Astfel, au inceput sa construiasca, au lasat pietris, la voia intamplarii pe drumul sau, au murdarit locul de padure ce este proprietatea sa.

A arătar că atat reclamantii, cat si Directia S______ Suceava se inseala asupra calitatii sale de proprietar, asupra drumului compus din suprafata restituită și mijloc fix validate, cat si asupra calitatii de gestionar al acestui drum, cand Directia a emis adresele xxxxx/30.10.2008 si xxxxx/05.07.2007.

Dupa ce a descoperit ca paratii acestea, a contactat parâtele reclamante, prin d-nul M____ O_____, care nu i-a comnicat ca proprietatea cumparata la 2005 era acum proprietatea si a unui PFA .

Astfel dupa ce a fost notificat la randul sau, dar dupa ce a decsoperit ca reclamantii faceau cam tot ce voiau pe proprietatea sa, le-a comunicat refuzul de a mai trece pe unde au trecut, fara voie, de a mai construi in acest chip agresiv, și viclelan, si, mai ales, total neobisnuit pentru linistitele locuri din satul Slatioara, _____________________________> Din acest motiv, a arătat instantei, care este situatia juridica a locului limitrof "Padurea Baia, cea de pe raza satului Slatioara, padure privata ce este conjuncta doar pe 10-15 metri liniari cu proprietatea reclamanților, aceasta proprietatea fiind stabilita initial asupra unui islaz, si folosit ca atare de cca. 140 ani.

In rest, acestia doresc sa treaca nestingheriti, oricand, cu orice mijloace de transport, si sa construiasca si sa ridice și o pensiune turistica, plus sa instituie și un trafic inerent de persoane, de mașini, și sa practice agroturism cel putin pe o parte din fondul sau silvic, si pe drumurile sale private, proprietatea sa, care, in aceasta zona, sunt doua: Budacelul-Slatioara, si drumul axial ce trece prin satul Slatioara, de la locul unde se afla in prezent fundatia unui camin cultural al comunei Rasca, acest drum mergand pana in "Fundul Slatioarei`.

Reclamantii doresc sa obtina o servitute de trecere urbana, desi, inca de la 1864, s-a stabilit prin procesele verbale intocmite atunci, care este partea ramasa (adica a domeniului forestier denumit dupa 1921, "Padurea Baia" cuprinzand padurea propriu-zisa și terenurile limitrofe acesteia, precum și drumurile in padure si alaturi de aceasta, adiacente) si care este partea din domeniu data in posesia satenilor (in cazul de fata. din Slatioara), pentru pasune, fanat si locuri de case. Terenul reclamantilor se afla sub regimul juridic stabilit la 1864, prin procesele verbale incheiate atunci, sub legea de la 1864 (nefiind vorba de vreo expropriere) intre proprietarul de atunci al domeniului, "marchizul" E______ de Betamar si obstea locuitorilor din satul Slatioara. Inca de atunci, nu s-a stabilit vreo servitute, pentru uzul locuitorilor, care sa alba permisiunea de a trece oricum si oricand si de catre oricine pe terenul ramas proprietar. Proprietatea a fost transmisa lui A________ C__________-Pascanu care a vandut partea aflata in zona servituții ce se cere, la 1908, ca la 1921 acesta sa o vanda catre Societatea Forestiera Baia, care a vandut-o catre autorul sau, la 1943. El a fost pus in posesie pe vechiul amplasament in zona in care se afla problema in litigiu. Proprietatea de padure a sa este mult mai mare si inconjoara satul Slatioara, padurea fiind administrata in totalitate de ____________________.

In prezent a intocmit amenajament silvic aprobat de Ministerul Agriculturii si zona in care cer servitute reclamantii trece prin parcelele de padure care vor fi exploatate conform acestui amenajament, zona putandu-se decela cu usurinta din planul anexat.

Drumul Slatioara si drumul Budacelul-Slatioara sunt proprietatea sa conform Hotararii Comisiei Judetene nr.1880 din 22.06.2006 si Procesului Verbal 2725 din 04.09.2006 inregistrat la O_____ S_____ Rasca sub nr.5504 din aceeasi data. Insa, in privinta drumului Slatioara, ce nu e drum public, ci drum forestier, deschis circulatiei publice nu a inteles sa întrerupă vreodata fluxul circulației locuitorilor din zona, care se bucura de fapt, de acest drum de la 1864.

In plus, fața de actele ce le va depune se observa ca Directia S______ Suceava a dat cale de acces in proprietatea sa desi din 4.09.2006 RNP prin O_____ S_____ Rasca incetase orice raporturi juridice cu el, devenit proprietar asupra padurii propriu-zise si asupra parcelei 65D din UP VII Slatioara ca si asupra parcelelor de la 61D-64D.

Mai mult, prin Decizia nr.211/2007 a Curții de Apel Suceava data in Dosar XXXXXXXXXX, definitiva, si data in raport de RNP prin Direcția S______ Suceava, s-a recunoscut ca: în prezent reclamantul deține in fapt posesia asupra acestor terenuri, precum și asupra obiectivelor de inventar indicate in aceste hotarari exercitand astfel prerogativele dreptului de Certificatul de urbanism nr. 3 din 4.02.1008, data catre PFA M____ O_____ cere sa se obtina avizul Romsilva, in mod eronat fata de realitatea de fapt si de drept in care constructia ce s-ar edifica se afla la mai putin de un 1 km de padurea ce nu mai este a Statului ci a sa, el fiind singur in masura sa dea accesul sau nu, pe proprietatea sa, a carei administrare ar suferi din pricina trecerii abuzive .

Notificarile pe care le-a adresat reclamantilor nu sunt decat o încunostiintare a acestora asupra realitatii de fapt si de drept și nu constituie nici un abuz in a-și manifesta dreptul de proprietate.

Actiunea reclamantilor este nelegala si netemeinica întrucat încalcă prevederile art. 480 și următoarele Cod civil, art. 3 , lit. b , art. 4 lit. b, art. 23 din Ordonanta 43/1997, art. 54 si art. 104, 107 din noul Cod S_____ aprobat prin Legea 46/2008, , legea 247 /2005, precum si punctele 1,2,3,6,14,15,28,28,37,40 din anexa la noul Cod silvic denumita „definitii”.

Actiunea este nelegala și fata de art. 1 din Primul Protocol la Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) și fata de art. 17 CEDO.

Nu sunt intrunite, cumulativ, conditiile cerute de art. 616 c civ., drept comun in materia trecerii pe proprietatea altora și robirea proprietatii altuia, de a se stabili o servitute pe proprietatea sa (ce posed fond forestier, nu numai mai multe drumuri private).

Nu poate fi aplicat art. 616 cciv. si celelalte invocate de reclamanti, pentru ca nu exista acces la drumul public, deoarece, atat drumul forestier Budacelul Slatioara, cat si cel folosit de populatie, sunt drumuri de utilitate privata, primul fiind interzis accesului, fiind permisa trecerea doar a celor autorizați, iar al doilea drum este dat in folosinta publica locuitorilor din zona, inclusiv autoritatilor din zona. Insa in condițiile in care se pune problema exercitarii abuzive a dreptului de uz, accesul poate fi restrans, sau chiar interzis anumitor categorii de persoane cum este cazul reclamantilor.

In speta, nu este vorba despre obtinerea de servituti pe un drum ce are doar 7 ml la marginea proprietatii reclamantilor, ci este vorba de o depasire a unor drepturi obtinute prin conventie de catre reclamanti, respectiv prin contractele de vanzare-cumparare, in care se stabilește clar care este dimensiunea drepturilor și obligatiilor lor, care au fost realizate in cunostinta de situația de fapt si de drept, asa cum au inteles reclamantii sa dobandeasca pe riscul lor, bunul. Cum dnul M____ O_____ este si inginer silvic, si lucreaza si la Facultatea de Silvicultura la disciplina "Drumuri forestiere" este un suficient argument ca acesta acționeaza cu rea-credinta si cand a obtinut toate actele de care abuzeaza, certificatul de urbanism, accesul de la RNP, schimbarea categoriei de folosita si probabila finantare din fonduri europene, unde la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, nu s-a depus desigur, nicio dovada privind lipsa acceptului pârâtului de trecere prin padurea sa, si faptul ca reclamantii doresc sa intre in proprietate ce este reglementata strict de Codul S_____, lege speciala, ce se aplica prioritar in acest caz, fata de Codul Civil.

Nimeni nu poate obtine mai multe drepturi decat a avut antecesorul sau, iar familia B____ de la care au cumparat doi dintre reclamanti bunul lor, nici acesta nu a dovedit in contractul de vanzare-cumparare anexat la actiune ca ar fi avut vreun drept mai extins decat cele enuntate in actele lor, în aceste conditii, drepturile sale, in primul rand de proprietate, stabilit conform art. l din Primul Protocol la CEDO sunt incalcate, in flagrante coliziune cu art. l7 din CEDO.

In drept și-a întemeiat întampinarea pe disp. art.115 si urm c. pr.civ. sj textele de lege invocate la Cap.

In cauza a formulat cerere reconventionala pârâtul O____ V___ pentru obligarea reclamantilor-parati M____ O_____ L____-M_____, M____ O_____ O___, P.FA M____ O_____ L____-M_____, sa nu intre fără autorizatia sa in fondul forestier proprietatea sa si pe drumurile proprietatea sa, de pe raza satului Slatioara, ________________________ , nici ei si nici prepusii lor și de a nu construi nici o cladire în vecinatatea pădurii sale.

De asemenea a solicitat a se constata nulitatea absoluta a urmatoarelor acte juridice, depuse de reclamanti :

a) adresa xxxxx din 30.10.2008 a Direcjiei Silvice Suceava (prin care aceasta institutie, cu care nu are nici raport juridic, a permis ilegal accesul pe terenul proprietatea subsemnatului la data emiterii actului respectiv);

b) adresa nr.xxxxx din 5.07.2007 a Directiei Silvice Suceava ( prin care s-a dat aviz favorabil eliberarii autorizatiei de construire a unei pensiuni la mai putin de 1 km de liziera padurii proprietatea privata a sa și nu a statului;

c) Aviz nr. 259/19.09.2007 al OCPI privind scoaterea definitiva din circuitul agricol, si de a constata, pe cale de consecinta, nulitatea absoluta si a

d) deciziei 209/27.09.2007 a DADR si, in caz de respingere a acestui capat de cerere, sa sed constate ineficienta juridica a acestui act juridic, avand in vedere ca deja art.2 si 3 din acesta au fost incalcate cu urmarea aplicarii art 6 din act ce determina incetarea aplicabilitatii prezentei decizii.( constarea nulitatii unui act juridic)

In caz se va respinge capatul al III-lea de cerere, a solicitat a se constata inopozabilitatea data de el a adreselor xxxxx/2008 a DSS, xxxxx/2007 a DSS, emise in favoarea persoanei fizice M____-O_____ Oviu M_____, nu catre PFA M____ O_____.

Aceste acte sunt date fără a fi dat consimtamantul lui, singurul ce are dreptul de dispozitie asupra trecerii prin fondul silvic al carui proprietar este, DSS neavand nicio prerogativa in acest sens , la data emiterii celor 2 acte juridice ,fara cheltuieli.

In motivarea cererii reconventionale a arătat ca, desi reclamantii au cumparat terenul pe riscul lor, stipuland aceasta in mod expres in cele doua acte de vanzare cumparare, pretind de la el si de la alti terti (autoritati publice), mai multe drepturi decat au dobandit de la autorul lor, si acesta de la antecesorul lui: servitute, schimbarea categoriilor de folosintă, obtinerea dreptului de construi in extravilan, de a face ce vor cu terenurile din jurul proprietatii lor si sa afecteze grav viata vegetatiei și faunei proprietatii sale, care este administrata in regim silvic.

Astfel, reclamantii incearca sa convinga instanta ca terenul care pretind ca nu ar avea iesire decat numai prin fondul sau forestier, transformand bunul sau in accesoriul reclamantilor: curtea lor, parcul lor, parcarea lor, locul lor de trecere, locul lor de agrement,

Dupa ce a fost partajat primul teren, de cca. 7200 mp, s-au nascut doua terenuri cu destinatie fanat, in extravilanul comunei Rasca, ______________________ cadastral de proprietate nr. 306/3 si ulterior PFA M____ O_____ L____-M_____, a obtinut _________________, ______________________ cadastral 1106 divizat din ______________________>

F___ a dovedi ca au incercat și alte variante de ieșire, reclamantii au sustinut ca terenul lor are caracterul de loc înfundat, in întelesul art. 616 c.civ. si ca n-ar avea acces la drumul public, și ca ar trebui sa treaca numai si numai prin fondul sau forestier și pe drumul sau forestier, care se invecineaza doar pe 7 ml cu terenul reclamantilor.

Prin cele doua adrese al Directiei Silvice Suceava (DSS), a caror nulitate a cerut-o a fi constatata, paratii au cotropit drumul prin proprietatea sa, și in lipsa sa si in lipsa acordului sau, cu viclenie, reclamantii au deschis bariera pusa la ______________________ din vremea cand DSS era administratoarea padurii și au patruns cu masinile la terenul lor, trecand insa prin padurea sa, transportand pietris și alte materiale de constructii .

Apoi au inceput a construi o fântana, au realizat explorari in terenul lor, aflat in imediata vecinatate a padurii sale, poluând zona, si facand murdarie, nu numai pe drumul sau ci si in zona ce excede proprietatea reclamantilor.

Obtinand un acord ilegal de trecere din partea DSS, reclamantii nu numai ca si-au obtinut in fapt, prin cotopire, servitutea, dar s-au comportat mizerabil in padurea sa dupa bunul lor plac, utilizand-o ca spatiu de agrement pentru ei si construind, explorand subsolul, depozitand materialul si pe drumul sau, si producand premizele unor viitoare alunecari de teren, mai la vale de padurea sa si pe terenul reclamantilor, si spre zonele altor proprietari de pasuni.

Dupa ce 1-a contactat pe primul reclamant, a aflat ca acesta deja se afla ______________________ al obtinerii avizelor de a construi o pensiune agro-turistica si un spatiu de cazare turistic, ridicate cu fonduri europene.

In plus, fara sa arate real situatia, si consecintele, asupra mediului, reclamantii vor sa favorizeze turismul, cu toate activitatile inerente practicarii acestui gen de activitate, dar nu pe bunul lor, ci ajutati de proprietatea sa prin trecere de masini, inerenta turismului, prin activitatea de aprovizionare, de dusul si aducerea turistilor, dezvoltarea unei parcari, ca anexa a pensiunii, pe scurt ceea ce nu era 150 de ani de catre linistitii locuitori ai zonei, vor reclamantii sa realizeze, contra oricarui obicei, traditie si mai ales, nu servindu-se doar de servitutea pe care o cere pe cale judecatoreasca, dar de padurea sa, aceasta constituindu-se __________________ investitiei lor.

In padurea sa exista nu numai exploatarea realizata conform amenajamentului si legilor silvice dar exista si o bogata vegetate si fauna, care trebuie sa fie protejata, nu supusa stresului, poluarii, din cauza constructiilor și a trecerilor frecvente cu masini, si a oamenilor, aflati acolo nu spre a paste vitele, ci sa se foloseasca de un spatiu de recreere, cu carcater comercial, și in dauna proprietatii sale.

Proprietatea reclamantilor a fost folosita de la 1864 doar pentru fanat si nu s-a ridicat nicio cladire in zona, nici dupa 199. în prezent, orice cladire ce s-ar ridica pe terenul reclamantilor, alta decat un șopron pentru animale, sau o construcție agricola, pentru uzul gospodariei celor din _______________________ in altceva decat in loc de fânat, care i-a fost destinata dintotdeauna.

Reclamantii, care nu numai ca doresc o servitute de trecere care nu s-ar constitui ___________________ una urbana, au obtinut mai multe avize de la DSS- de trecere prin padurea sa de schimbare a categoriei de folosinta de la OCPI, din fanat, in teren de constructie de la Consiliul Judetean Suceava au obtinut certificat de urbanism- preambul la Autorizatia de constructie, in care se cere avizare la Romsilva, fiind vorba de construire la mai putin de 1 km de padure.

Reclamantii doresc sa obtina o servitute de trecere urbana, desi, cum a spus, inca de la 1864, s-a stabilit prin procesele verbale intocmite atunci-aflate la dosar, care este partea ramasa proprietatii (adica a domeniului forestier denumit dupa 1921, "Padurea Baia cuprinzand padurea propriu-zisa si terenurile limitrofe acesteia, precum si drumurile in padure și alaturi de aceasta, adiacente) și care este partea din domeniu data in posesia satenilor (in cazul de fata, din satul Slatioara), pentru pasune, fanat și locuri de case (locurile de case sunt in vale, unde se afla deja cladirile oamenilor si gospodariile lor).

Astfel, terenul reclamantilor se afla sub regimul juridic stabilit la 1864, prin procesele verbale încheiate atunci, sub legea de la 1864 nefiind vorba de vreo expropriere) intre proprietarul de atunci al domeniului , "marchizu” E______ de Betamar si obstea locuitorilor din satul Slatioara.

Inca de atunci, nu s-a stabilit vreo servitute, pentru uzul locuitorilor, care sa aiba permisiunea de a trece oricum si oricand si de catre oricine pe terenul ramas "proprietatii".

Proprietatea a fost transmisa lui A________ C__________-Pascanu care a vandut partea aflata in zona servitutii ce se cere, la 1908, ca la 1921 acesta sa o vanda catre Societatea Forestiera Baia, care a vandut-o catre autorul meu, ing. N______ B_______, la 1943.

El a fost pus in posesie pe vechiul amplasament in zona in care se afla problema in litigiu. Proprietatea de padure a sa este mult mai mare si inconjoara satul Slatioara, padurea fiind administrata in totalitate de ____________________.

In prezent, s-a intocmit amenajament silvic pentru pădurea lui, act aprobat de Ministerul Agriculturii și zona in care au cerut servitute reclamantii trece prin parcelele de padure care vor fi exploatate conform acestui amenajament, zona putandu-se decala cu usurinta cu ajutorul planului anexat la întampinare.

Drumul Slatioara - ce trece prin satul Slatioara, si drumul Budacelul- Slatioara - ce trece prin padurea sa, sunt proprietatea sa, conform Hotararii Comisiei Judetene nr.1880 din 22.06.2006 și Procesului Verbal 2725 din 04.09.2006; înregistrat la O_____ S_____ Rasca sub nr.5504 din aceeași data.

Directia S______ Suceava a dat cale de acces in proprietatea sa desi din 4.09.2006 RNP, prin O_____ S_____ Rasca, încetase orice raporturi juridice cu el, devenit proprietar asupra padurii propriu-zise si asupra parcelei 65D din UP VII Slatioara ca si asupra parcelelor de la 61D-64D.

Mai mult, prin Decizia nr.211/2007 a Curtii de Apel Suceava data in Dosar XXXXXXXXXX, definitiva, si data in raport de RNP prin Directia S______ Suceava, s-a recunoscut ca în prezent reclamantul deține in fapt posesia asupra acestor terenuri, precum si asupra obiectivelor de inventar indicate in aceste hotarari exercitand astfel prerogativele dreptului de proprietate ... "

Certificatul de urbanism nr. 3 din 4.02.1008, emis in favoarea lui PFA M____ O_____, cere sa se obtina avizul Romsilva, in mod eronat fata de realitatea de fapt si de drept in care constructia ce s-ar edifica se afla la mai putin de un 1 km de padurea ce nu mai este a Statului, ci a sa, el fiind singur in masura sa dea accesul sau nu, pe proprietatea sa, a carei administrare in regim silvic ar suferi din pricina trecerii abuzive si a construirii cladirii reclamantilor, in timp ce el iși administrează padurea in mod durabil, conform Codului S_____ si celorlalte legi silvice.

Notificarile pe care le-a adresat reclamantilor nu sunt decat o incunostiintare a acestora asupra realitatii de fapt si de drept, si nu constituie un abuz in a-și manifesta dreptul de proprietate nu doar asupra unui drum aflat pe parcelelor 65D si 61D, ci asupra unei paduri (un ecosistem) ce se administreaza conform noului Cod S_____, care este amenajata si in cuprinsul careia exista și acest drum pe care vor reclamantii sa isi constituie servitute.

In plus, partea de drum lipita de proprietatea reclamantilor masoara doar 7m liniari, pe cand restul drumului pe care vor sa iasa acestia masoara peste 130 m liniari, ce trece prin padurea sa, pe care o exploatează conform legilor in vigoare.

Acest drum, dat lui prin ____________________ Comisia Judeteana Suceava si asupra careia este pus in posesie fara nicio rezerva, are regimul drumului privat stabilit de legea drumurilor, de noul Cod S_____, de Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, de art.480 si urm. C.civ., de legea 247/2005 ce a modificat Codul Penal arL44 si art.202 c pen.

Mai mult, construirea unei case de vacanta, a unei pensiuni, sau case de locuit, ar afecta ecositemul proprietatea sa, cu consecinte pe care nu le poate prevedea.

Actele emise de DSS, de OCPI si de DADR sunt nule, deoarece incalca textele imperative ale art. 480 si urm. C.civ si textele din noul Cod S_____ deja invocate mai sus, și ale art. 3 alin 5 din Regulamentul la Ordonanata de guvern privind circulatia pe drumurile publice, text de asemeni citat.

DSS, OCPI, si DADR au emis aceste acte juridice cu incalcarea acestor texte de lege si a dreptului de proprietate al pârâtului, atat asupra padurii, cat si asupra drumurilor, emitand acte nule.

Actele sunt nule, pentru ca, intre el și RNP nu exista niciun raport juridic, inafara celui in care el este proprietar al drumului, deci creditor fata de ceilalti de a face sau a nu face ceva in dauna sa, fiind prorprietar si asupra parcelei 65 D, iar RNP nu mai are niciun drept asupra acestuia. Prin mai multe hotarari ale Comisiei de fond funciar Suceava, si mai multe Procese verbale ale Comisiilor locale, luate in evidența la ocoalele de stat Falticeni si Rasca, i s-a transmis si proprietatea si posesia si a padurii, si a drumurilor, acestea din urma, ca parcele de teren, pentru 3015 ha de padure, din cele 3050 ha aflate la 1948 in proprietatea autorului sau. Decizia CA SV sectia civila, citata mai sus, este clara.

Actele juridice a caror nulitate a cerut-o sunt nule, deoarece atat drumul forestier Budacelul Slatioara, cat si cel folosit de populate, drumul Slatioara, sunt drumuri de utilitate privata, primul fiind interzis accesului public (doar al celor ce vor sa distruga frumusteea Naturii, fiind permisa trecerea doar a celor autorizati, cu pasul cu carutele, iar al doilea drum este dat in folosinta publica locuitorilor din zona, inclusiv autoritatilor din zona, pentru trebuintele acestora .

Actele juridice respective sunt nule si fata de art. 1 din Primul Protocol la CEDO si fata de art. l7 din CEDO, texte imperative de lege, a caror incalcare produce nulitate .

In ce priveste nulitatea deciziei 209/27.09.2007 a DADR , si, in caz ca se va respinge aceasta cerere, constatarea ineficientei juridice a acestui act juridic, avand in vedere ca deja art. 2 si 3 din acesta au fost incalcate, cu urmarea aplicarii art. 6 din act ce determina incetarea aplicabilitatii prezentei decizii.

In ce privește cererea de a se constata inpozabilitatea fata de el a adreselor cu nr. xxxxx/2008 a DSS, xxxxx/2007 a DSS, ce sunt date fara consimtamantul sau, si care nu sunt emise decat in favoarea lui M____ O_____, nu a PFA M____-O_____, nici in favoarea persoanei fizice M____-O____ a arătat ca nu exista niciun raport juridic intre el si DSS, actele de dispozitie privind trecere date de DSS nu poate sa-l oblige la nicio sarcina, de a face sau de a nu face, sau de a da, la fel, nici el nu poate obliga DSS sa faca, sa nu faca sau sa dea ceva legat de administrarea padurii sale, si de trecerea pe drumurile sale.

In plus, aceste 2 acte incalca grav dreptul sau de dispozitie, consacrat de art. 475 si art. 480 si urm. C. civ, si de art .1 din I-ul Protocol la CEDO, fiind și contra art. 17 din aceeasi Conventie.

In final, a arătat ca decizia Curtii Constitutionale nr. 602/2008, ce priveste declararea ca fiind neconstitutional a art. 31 din legea 1/2000, mod cu legea 247/05, este general obligatorie, dar incepand cu data publicarii in M. OF. P. I, iulie 2008, neavand putere decat pentru viitor, potrivit art 147 alin 4 din Constitute.

In aceste conditii, poate sa promoveze orice cerere in calitate de proprietar asupra padurii si accesoriilor ei, și sa formuleze si prezenta, pe care a solicitat a fi admisa așa cum a fost formulata.

Prin raspunsul la întâmpinare si cererea reconventionala, reclamantii M____ O_____ L____ M_____, M____ O_____ O___, PFA M____ O_____ L____ M_____ au arătat ca în mod gresit a sustinut paratul ca cererea de stabilire a servitutii de trecere ar viza nu numai terenul aferent drumului forestier Budacelu - Slatioara, ci si „drumul din zona satului Slatioara", in privinta caruia pretinde fara temei ca i-ar apartine.

In realitate, potrivit petitului expres formulat al cererii de chemare in judecata, a solicitat in mod clar stabilirea servitutii de trecere numai pe terenul aferent drumului forestier Budacelu- Slatioara, de la corpurile de proprietate 306/ 3 si 1106 pana la drumul public judetean (DJ 155 A Praxia-Slatioara).

In ceea ce priveste drumul din „zona satului-Slatioara", la care se refera paratul, acesta nu face parte din patrimoniul sau, ci este identic cu drumul public judetean DJ 155 A, fiind inscris in lista de inventar a domeniului public al jud. Suceava prin hotararea nr. 76/ 2000 a Consiliului Judetean Suceava, anexa 2.

De altfel, imprejurarea daca drumul forestier peste care a solicitat constituirea servitutii se intersecteaza cu un drum privat, cum fara nici un temei a pretins paratul, sau cu un drum public, asa cum rezulta din actele pe care le anexează, nu are nici o relevanta in cauza de fata intrucat nu este de natura sa schimbe cu nimic caracterul de loc infundat al terenului proprietatea lor

Servitutea reclamata de ei vizeaza exclusiv terenul aferent drumului forestier indicat in cererea introductiva, drum care este situat la marginea padurii ce a fost retrocedata paratului, asa cum rezulta din harta ce constituie anexa 10 la întampinare.

Prin urmare, servitutea reclamata nu aduce în nici un mod atingere drepturilor paratului asupra padurii retrocedate.

Caracterul de loc infundat al terenului proprietatea sa nu le este imputabila lor, reclamantilor.

La data la care a dobandit terenul in discutie, acesta nu constituia un loc infundat întrucat accesul de la drumul public se realiza pe drumul forestier si terenul aferent acestuia, aflate in patrimoniul Directiei Silvice Suceava, drum care era deschis circulatiei publice, fiind folosit ca atare.

Terenul proprietatea lor a devenit loc infundat in conditiile în care terenul aferent drumului forestier a fost retrocedat paratului prin hotararea nr. 1880/ 2006 a Comisiei Judetene Suceava.

Invocarea de catre parat a dispozitiilor Codului S_____, Regulamentului de aplicare a OUG 195/ 2002 si a prevederilor codului penal in legatura cu împrejurarile în care ei au cumparat suprafata de 7.200 m.p. nu are nici un suport si nici o justificare, dispozitiile legale invocate nefiind incidente în cauza.

Istoricul terenului cu vegetatie forestieră care a fost retrocedat paratului si care nu formeaza obiectul cauzei de fata este irelevant sub aspectul pretentiei deduse judecatii, dupa cum tot irelevante sunt si aprecierile paratului privind modul în care întelege sa se folosească de terenul proprietatea lor

Ceea ce intereseaza în cauza este daca terenul lor constituie sau nu loc infundat în sensul art. 616 cod civil si daca exista o alta posibilitate de acces mai scurta si mai economica decat drumul forestier indicat în actiune.

Or, cu înscrisurile depuse la dosar, precum si cu probele ce urmeaza a fi administrate, vor demostra ca nu exista o alta cale acces la terenul lor si ca, data fiind configuratia terenurilor limitrofe, nu este posibila nici amenajarea unui alt drum decat cel existent în conditiile cele mai economice si mai putin împovaratoare, asa cum impun disp. art. 616 si urm. cod civil.

Referitor la situatia juridica a drumului pe care au solicitat constituirea servitutii, au reiterat sustinerile din actiune în sensul ca terenul aferent drumului forestier a fost retrocedat paratului, însa drumul, ca mijloc fix, a ramas in gestiunea initiala a O.S. Rasca, fiind apoi transferat la O_____ S_____ Falticeni. In masura în care paratul contesta în continuare aceasta împrejurare, au solicitat instantei a dispune adresa pentru comunicarea de relatii de la Directia S______ Suceava privind regimul jurdic al drumului forestier ca mijloc fix.

Notiunea de „servitute urbana" la care a făcut referire paratul nu are reglementare legala, iar regimul juridic al proprietatilor din anul 1864 nu intereseaza in cauza intrucat ei nu au solicitat recunoasterea unei servituti „urbane" preexistente, ci au pretins stabilirea servitutii in temeiul art. 616 cod civil, ca urmare a faptului ca terenul lor a devenit loc infundat în conditiile sus-aratate.

Este neintemeiata sustinerea paratului in sensul ca Directia S______ Suceava le-ar fi acordat cale de acces pe terenul in litigiu. In realitate, prin adresa depusa la dosar, Direcția S______ Suceava și-a dat acordul pentru folosirea mijlocului fix aflat in gestiunea sa, respectiv drumul forestier auto Budacelu -Slatioara.

Paratul nu a putut dovedi dreptul sau de proprietate asupra drumului forestier ca mijloc fix cu decizia nr. 211/ 2007 a Curtii de Apel Suceava, intrucat dispozitivul hotararii nu cuprinde o recunoastere a acestui drept, iar considerentele sale nu se refera in mod explicit la mijlocul fix in discutie, care figureaza in continuare inscris in patrimoniul Directiei Silvice Suceava.

Existenta si valabilitatea certificatului de urbanism nr. 3/ 2008 nu formeaza obiectul cauzei de fata intrucat aceasta nu vizeaza modul in care ei înteleg sa exploateze terenul ce le apartine și nici destinația actuala sau viitoare a acestuia, ci caracterul sau de loc infundat, indiferent daca pe terenul proprietatea lor va fi edificata sau nu vreo constructie, ceea ce intereseaza in cauza este daca acest teren constituie sau nu loc infundat si care sunt posibilitatile de acces.

Dispozitiile legale invocate de parat la capitolul „în drept" din intampinare nu sunt aplicabile în cauza. Aceste dispozitii se refera la prerogativele dreptului de proprietate, la regimul juridic al fondului forestier si la circulatia pe drumurile publice ori, asa cum au aratat anterior, pretentia lor de stabilire a servitutii nu se refera decat la drumul existent, nu si la padurea limitrofa care aparține paratului.

Cat privește semnalizarea drumului forestier cu panouri și indicatoare, au solicitat a se retine ca potrivit OUG 195/ 2002 si Regulamentului de aplicare a acestui act normativ, pentru o astfel de semnalizare este necesara aprobarea Serviciului de Politie Rutiera. In orice caz insa, disp. art. 3 alin. 5 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/ 2002 nu pot fi considerate ca fiind dispozitii derogatorii de la prevederile dreptului comun privind obligatiile proprietarului fondului aservit de o servitute de trecere, or potrivit art. 634 cod civil „proprietarul fondului supus servitutii nu poate face nimic spre a-i scadea întrebuintarea sau a i-o îngreuna". Raportat la aceasta dispozitie legala, paratul nu se poate prevala de disp. OUG 195/ 2002 pentru a bloca accesul nostru pe drumul forestier în masura in care servitutea solicitata va fi stabilita.

Sustinerea paratului în sensul ca ei nu pot dobandi mai multe drepturi decat antecesorul lor este nefondata.

In realitate, prin contractul de vanzare-cumparare nr. 269/ 2005, antecesorul lor le-a transmis dreptul de proprietate asupra suprafetei de 7.200 m.p. teren care se afla în patrimoniul sau, nu si dreptul de servitute pretins în prezenta cauza, drept care nici nu se nascuse la data încheierii contractului de vanzare-cumparare intrucat la acea data drumul forestier în discutie era deschis circulatiei publice.

Principiul „nemo dat quod non habet", la care s-a referit paratul, vizeaza ipoteza transmiterii unui drept pe care transmitatorul nu il are, or este evident ca acest principiu nu este incident în cauza intrucat ei nu pretind ca au dobandit servitutea reclamata prin conventie încheiata cu fostul proprietar, ci sustine ca dreptul de servitute decurge din situatia terenului lor, care a devenit loc înfundat în anul 2006.

Referitor la cererea reconventionala aceasta este nefondata cererea paratului ca ei sa fie obligati sa nu intre fara autorizatia sa pe fondul sau forestier si pe drumurile aflate in proprietatea sa.

Referitor la fondul forestier al paratului, nu a pretins vreun drept de acces în acest fond si nici în fapt nu a savarsit vreun act de natura sa tulbure linistita folosinta si posesie a padurii paratului.

Așa fiind, cata vreme nu exista din partea lor o încalcare sau contestare a dreptului de proprietate al paratului asupra terenului cu vegetate forestiera ce i-a fost retrocedat, acesta nu justifica un interes nascut și actual în a le pretinde sa se abțină de la acte de tulburare a posesiei.

Referitor la drumul forestier Budacelu- Slatioara, în masura în care pe terenul aferent acestuia va fi stabilita servitutea de trecere reclamata, este evident ca nu li se poate pretinde sa nu - și exercite dreptul de servitute sau sa îl exercite numai cu acordul paratului, aceasta întrucat servitutea urmeaza a fi exercitata în temeiul hotararii judecatoresti ce se va pronunta. fara a mai fi necesara vreo autorizare din partea paratului.

In privinta capetelor de cerere care vizeaza constatarea nulitatii absolute a adreselor xxxxx/ 2008, xxxxx/ 2007 ale Directiei Silvice, avizului nr. 259/ 2007 al OCPI si deciziei nr. 209/ 2007 a DADR, au inteles sa invoce exceptia de necompetenta materiala a Judecatoriei Falticeni, solicitand disjungerea acestor capete de cerere si trimiterea lor spre competentă solutionare Tribunalului Suceava- Sectia de contencios administrativ.

Astfel, adresele și avizele contestate de parat sunt acte administrative în sensul art. 2 lit. c din Legea nr. 554/ 2004, fiind emise de autoritati publice, in regim de putere publica, asa incat persoana care se pretinde vatamata prin astfel de acte poate solicita anularea lor doar prin actiunea adresata instantei de contencios administrativ, conform art. 1 din Legea 554/ 2004.

Deosebit de chestiunea necompetentei materiale a Judecatoriei Falticeni in solutionarea capatului de cerere sus-mentionat, disjungerea acestui capat de cerere se justifica și prin prisma faptului ca cel putin inscrisurile menționate la pct. II lit. b-d din cererea reconventionala nu au legatura cu pretentia formulata prin actiunea principala intrucat adresa și avizele respective se refera la scoaterea din circuitul agricol si eliberarea unei autorizatii de constructie pentru terenul proprietatea lor, ori servitutea de trecere reclamata nu poate fi influentata de categoria de folosinta si destinatia terenului ce constituie loc infundat.

Cat priveste cererea de constatare a inopozabilitatii actelor respective fata de parat, aceasta trebuie calificata ca un mijloc de apărare fata de pretentiile lor, iar nu ca o cerere reconventionala intrucat opozabilitatea sau inopozabilitatea sunt situatii de fapt care, fața de disp. art. III cod proc. civila, nu pot face obiectul unei cereri in constatare.

F___ de exceptia sus-invocata si de corecta calificare a cererii privind constatarea inopozabilitatii unor acte, nu au fost de acord cu introducerea in cauza a paratilor mentionati la pct. 4-6 din cererea reconventionala.

Referitor la fondul cererii reconventionale, in privinta caruia s-a invocat aceleasi argumente ca in intampinare, au solicitat a se avea în vedere apararile formulate anterior, precum si memoriul pe care l-au depus alaturat, prin care au raspuns punctual la toate sustinerile paratului reclamant.

La termenul din 25 martie 2009 pârâtul O____ V___ a depus la dosar o cerere prin care a invocat o ________ exceptii, respectiv lipsa calitatii procesuale active a reclamantilor M____ O_____ L____ M_____ și M____ O_____ O___, motivat de faptul că acestia au vandut prin contractul 59/29.01.2008 catre PFA M____ suprafata în litigiu.

Lipsa calitatii procesuale pasive motivat de faptul că reclamanții au cel puțin trei variante de acces la calea publică.

S-au respins exceptiile prin încheierea din 30 aprilie 2009.

S-a formulat o cerere de interventie în numele altei persoane de catre intervenienta A________ F_________ R_____, cerere care fata de continut a fost apreciata de instanță ca fiind formulată în sprijinul susținerilor pârâtului și pe cale de consecință a avut aceeasi motivare.

Prin sentința civilă nr. 2606 din daa de 29 noiembrie 2011, Judecătoria Fălticeni a respins ca nefondată acțiunea având ca obiect servitute de trecere, formulată de reclamanții M____ O_____ L____ M_____, M____ O_____ O___, P.F. M____ O_____ L____ M_____ , în contradictoriu cu pârâtul O____ V___, intervenient în nume propriu S.C. O_____ S_____ Fălticeni, intervenient în numele altei persoane Asociația F_________ Română, a disjuns cererea reconvențională, a admis cererea de intervenție formulată de intervenient în nume propriu S.C. O_____ S_____ Fălticeni, în contradictoriu cu aceleași părți și a obligat reclamanții, în solidar, să plătească pârâtului O____ V___, suma de 5967 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă timbru, timbru judiciar, onorariu expert), iar intervenientului în nume propriu S.C. O_____ S_____ Fălticeni, suma de 19,30 lei, cu același titlu.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță, examinând întreg materialul probator administrat în cauză, a constatat următoarele:

Potrivit art. 616 Cod civil, prin loc înfundat, al cărui proprietar poate reclama o trecere pe terenul vecinului, se înțelege acel loc care nu are o ieșire la calea publică.

Desigur, în aplicarea acestui text, se are în vedere imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică, precum și cazurile în care ieșirea ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculoasă așa cum rezultă din dispozițiile art. 618 Cod civil, potrivit căruia, trecerea se va face prin locul ce ar pricinui o mai puțină pagubă proprietarului fondului dominant, pe al cărui teren urmează a fi deschisă( chiar dacă aceasta, ar fi compărea ca o încălcare a dispozițiilor art. 617 Cod civil).

De altfel, atât doctrina, cât și practica în materie, au stabilit faptul că, la stabilirea drumului de trecere, trebuie avute în vedere interesele ambilor proprietari( fond dominant, fond aservit), cu alegerea acelei căi, ce produce cele mai puține daune fondului aservit, iar nu să aibă în vedere, în exclusivitate, interesul beneficiarului.

Aceste prevederi sunt destinate, însă, să diminueze paguba provocată fondului aservit, căruia i se impune o sarcină care duce, oricum, la știrbirea dreptului proprietarului, chiar și în condițiile în care aceasta ar fi singura variantă disponibilă, dar care, nu poate fi reținută ca atare.

Prin urmare, nevoia obiectivă a celui care reclamă trecerea, trebuie apreciată în raport de toate aceste împrejurări, să fie naturală și străină de fapta titularului locului sau autorului său, pentru că numai astfel se poate garanta utilizarea netulburată a servituții și respectarea sa de bună voie, evitându-se o stare conflictuală ce s-ar permanentiza între părți.

Dispozițiile art. 616, 618 Cod civil, trebuie coroborate cu dispozițiile de reglementare desprinse din Codul silvic , care impun o reglementare specială derogatorie.

După cum rezultă din dispozițiile art. 54 din Legea nr. 46/ 2008( Codul silvic), ______________________________, presupune acordul ,,…proprietarului sau al administratorului pădurilor proprietatea publică a statului..” În atare situație, acordul primit de reclamanți, de la Direcția Silvică Suceava de a folosi drumul în litigiu, a fost fără eficiență juridică, atâta timp cât această instituție nu s-a regăsit în una din cele două situații impuse de textul de lege sus menționat.

Pe de altă parte, Codul silvic, face o reglementare strictă, fără echivoc, în ceea ce privește servitutea (dispozițiile art. 67, 83) de trecere pe terenul proprietatea altei persoane. În speță, din ansamblul probator administrat în cauză, instanța a apreciat că, nu-și găsesc aplicare dispozițiile art. 616 Cod civil.

Faptul că, terenul proprietatea reclamanților, are ieșire la drumul în litigiu, proprietate pârâtului, nu a constituit un suport suficient pentru crearea servituții de trecere solicitate, acest inconvenient, putând fi altfel înlăturat, chiar dacă implică oarecare cheltuieli din partea reclamanților, care, au cunoscut și asumat acest ,,risc,” la cumpărarea terenului, pârâtul având reconstituit dreptul de proprietate (implicit și pentru drumul forestier în litigiu), conform Hotărârii Comisiei județene de fond funciar Suceava, nr. 1880/ 22.06.2006 și a procesului de punere în posesie nr. 2752/2006( filele nr. 61- 78 dosar).

Raportat la existența sau inexistența altei căi de circulație, în favoarea reclamanților, expertizele întocmite în cauză, au oferit date sumare, neconcludente.

Astfel, cu ocazia cercetării locale, efectuate de completul de judecată, s-a constatat că, la distanță de aproximativ 300 metri liniari, se află un drum paralel cu cel deținut de pârât și care deservește proprietăți particulare.

Așa cum s-a văzut în teren, se poate constitui o cale de acces la terenul reclamaților, prin folosirea acestuia, din următoarele considerente: calea de acces s-ar constitui parțial și pe terenul rămas în proprietatea vânzătorului, care, deține și alte suprafețe de teren, înafara celui vândut, parțial pe alt teren pășune, prin amenajarea unui podeț, evitându-se astfel, împovărarea fondului aservit și care ar impune costuri mult mai mari pentru protejare, evidențiate de O_____ S_____ Suceava (filele 30-37 ; 221-233; 38 dosar) .

Poate nu lipsită de importanță a fost și varianta propusă de pârât (fila 40 dosar), pentru stingerea amiabilă a litigiului, ceea ce a pus în evidență buna credință a pârâtului.

Avand în vedere obiectul de activitate al intervenientei ____________________ Falticeni, susținerile sale, potrivit cererii de intervenție (filele 165-168), a arătat faptul că servitutea solicitată de reclamanți nu poate fi dispusă prin fondul forestier, proprietatea reclamantului și administrat de aceasta, motivat de faptul că efectele negative rezultante, ar fi mult mai mari în raport de compensările pe care le-ar putea primi pârâtul și implicit intervenienta.

Față de cele mai sus explicate, instanța, a respins ca nefondată acțiunea având ca obiect servitute de trecere, formulată de reclamanții M____ O_____ L____ M_____, M____ O_____ O___, P.F. M____ O_____ L____ M_____, în contradictoriu cu pârâtul O____ V___, intervenient în nume propriu S.C. O_____ S_____ Fălticeni, intervenient în numele altei persoane Asociația F_________ Română și, pe cale de consecință, a admis cererea de intervenție formulată de intervenient în nume propriu S.C. O_____ S_____ Fălticeni, în contradictoriu cu aceleași părți.

Cu privire la cererea reconvențională, având în vedere faptul că obiectul acestei cereri este de competența în primă instanță a Tribunalului în temeiul art. 2 coroborat cu art. 158 , alin. 3 din Codul de procedură civilă

Cum cel care cade în pretentii este obligat la plata cheltuielilor de judecata, în temeiul art. 274 Cod procedura civila reclamanții au fost obligați în solidar, să plătească pârâtului O____ V___, suma de 5967 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată ( taxă timbru, timbru judiciar, onorariu expert), iar intervenientului în nume propriu S.C. O_____ S_____ Fălticeni, suma de 19,30 lei, cu același titlu.

Împotriva sentinței au formulat recurs reclamanții, criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare au arătat, în esență, că sub aspectul situației de fapt deduse judecății, fără temei a reținut instanța de fond că terenurile proprietatea lor ar fi devenit locuri înfundate din culpa lor, cu motivarea că la momentul dobândirii dreptului de proprietate ei și-ar fi asumat „riscul” inexistenței unei căi de acces la drumul public.

Sub aspectul dispozițiilor legale incidente în cauză, este neîntemeiată concluzia instanței de fond în sensul că dispozițiile Legii nr. 46/2008 privind codul silvic ar avea caracter special și derogatoriu de la prevederile dreptului comun privind servitutea de trecere (art. 616 și urm. din vechiul cod civil) și că normele speciale sus menționate ar impune condiții diferite pentru stabilirea unei servituți de trecere pe terenuri care fac parte dintr-un fond forestier.

În ceea ce privește posibilitățile de acces la terenul proprietatea lor, motivarea primei instanțe privind existența unei alte variante de acces este infirmată de întregul probatoriu administrat în cauză.

În ceea ce privește cererea de intervenție accesorie formulată de ____________________, aceasta nu se justifica a fi admisă în contextul în care apărările pârâtului, în sprijinul cărora a fost formulată respectiva cerere, se dovedesc a fi nefondate iar întregul probatoriu administrat în cauză confirmă faptul că singura posibilitate reală și practicabilă de acces la terenul proprietatea lor o constituie drumul forestier 65D, pe porțiunea cuprinsă între punctele B și C din planul de situație anexa 1 la expertiza C______ V_____.

In considerarea tuturor aspectelor invocate anterior, au solicitat admiterea recursului și modificarea parțială a sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii, respingerii cererii de intervenție și stabilirii unei servituți de trecere cu lungimea de 275 ml și lățimea de 4,5 ml pe suprafața de 1237,50 mp proprietatea pârâtului, aferentă drumului forestier 65 D și situată între punctele B și C din planul de situație anexa 1 la expertiza topo, cu menținerea dispozițiilor referitoare la disjungerea cererii reconvenționale și cu înlăturarea celor privind obligarea noastră la plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul art. 274 cod procedură civilă, au solicitat obligarea pârâtului și intervenientei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de ei, constând în taxă de timbru, onorariu expert, onorariu avocat.

Intimatul O____ V___ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acestuia, iar în situația în care recursul va fi admis, a solicitat admiterea cererii sale in pretenții, prin care a solicitat recurenților reclamanți sa-i plătească suma de 250 000 RON, solicitata si probata cu acte emise de O_____ S_____ Privat Fălticeni ce administrează pădurea si ____________________ fondul forestier prin care vor sa acceadă recurenții, dar cu încălcarea Codului S_____, a dreptului convențional si al celui comunitar, fără cheltuieli de judecata la fond si in recurs.

In drept au fost invocate dis. art. 115 si urm c. proc. civ.

Prin completările la întâmpinare depuse la dosar intimatul O____ V___ a arătat că recursul este nelegal fata de art.35 si urm. Codul S_____ actual, si ca acțiunea reclamanților este inadmisibila pe Codul civil, art.616 si urm c.civ. si nefondata fata de art. 35 - 37 din Codul S_____, Legea 46/2008.

A solicitat respingerea recursului, menținerea sentinței de la fond, care este legala si in ceea ce privește faptul ca instanța de fond a respectat art. 35 si urm. C.S_____, iar acțiunea reclamanților este inadmisibila fata de Codul civil si nefondata fata de Codul S_____, textele art.35 si urm. C.S_____ si fata de art.1 alin ultim din Primul Protocol la Convenția EDO, așa cum a arătat in întâmpinare.

Intimata intervenientă Asociația F_________ Română a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului recurenților, obligarea acestora ca in varianta care se va admite recursul si acțiunea reclamanților sa se admită și cererea de despăgubire a lui O____ V___ .

A mai invocat pe cale de excepție:

- excepția timbrării insuficiente daca recurenții nu au achitat taxa de timbru, astfel că a solicitat sa se pună în vedere recurenților sa timbreze recursul potrivit art. 3 litera j) raportat la art. 2 alin 1 legea 146/1997 mod cu legea 276/