Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentința Nr. 2066/2013

Ședința publică de la 01 Martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE T___ P______

Grefier E________ A____ B____

Pe rol judecarea cauzei privind reclamantal Orașul Tg C_________, în calitate de Autoritate Administrativ Teritoriala, prin reprezentant legal - Primar M_____ V_____ în contradictoriu cu pârâtele C_____ de C______ Gorj și C_____ de C______ a României, având ca obiect suspendarea executării Deciziei nr. 1218/2012 emisă de C_____ de C______ a României, C_____ de C______ Gorj și a Procesului-verbal de constatare nr.9982/20.06.2012 până la soluționarea definitivă și irevocabila a prezentei cauze în baza prevederilor art.14 și art.15 alin.(l) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ cu modificările și completările ulterioare; anularea Deciziei nr. 1218/2012 emisă de C_____ de C______ a României, C_____ de C______ Gorj, a Procesului-verbal de constatare nr.9982/20.06.2012 emis de C_____ de C______ Gorj și a Încheierii nr. VI. 175/26.10.2012 , privind respingerea contestației.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, pârâtele fiind reprezentate de consilier juridic B____ L_____.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că prin serviciul registratură arhivă pârâta C_____ de C______ Gorj a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri (fila 31-53), iar reclamanta a depus înscrisurile solicitate la termenul anterior.

Nemaifiind formulate alte cereri, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul a constatat terminată cercetarea judecătorească și a acordat cuvântul.

Consilier juridic B____ L_____, pentru pârâte a solicitat respingerea ca neîntemeiată a capătului de cerere cu privire la suspendare, având în vedere că nu au fost îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește capătul de cerere cu privire la anularea Deciziei nr. 1218/2012 emisă de C_____ de C______ a României a solicitat respingerea ca neîntemeiat a acestuia și menținerea actelor administrative ca fiind temeinice și legale, pentru motivele invocate în întâmpinare.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.11.2012, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantal Orașul Tg C_________, în calitate de Autoritate Administrativ Teritoriala, prin reprezentant legal - Primar M_____ V_____ a chemat în judecată pârâtele C_____ de C______ Gorj și C_____ de C______ a României, solicitând instanței suspendarea executării Deciziei nr. 1218/2012 emisă de C_____ de C______ a României, C_____ de C______ Gorj și a Procesului-verbal de constatare nr.9982/20.06.2012 , până la soluționarea definitivă și irevocabila a cauzei în baza prevederilor art.14 și art.15 alin.(l) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ cu modificările și completările ulterioare; anularea Deciziei nr. 1218/2012 emisă de C_____ de C______ a României, C_____ de C______ Gorj, a Procesului-verbal de constatare nr.9982/20.06.2012 emis de C_____ de C______ Gorj și a Încheierii nr. VI. 175/26.10.2012 privind respingerea contestației.

În fapt, s-a considerat în mod eronat că unitatea administrativ-teritorială, orașul Tg-Cărbunești a acordat necuvenit salariaților numiți membrii în comisiile de fond funciar constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare, spor de dificultate în perioada 2008 - 2011 cu care s-au majorat cheltuielile de personal cu suma totală de xxxxx lei, reprezentând sporul de dificultate acordat salariaților membrii în Comisia Locală de Fond Funciar în perioada 2008-2011.

A fost contestata această decizie iar prin Încheierea nr. VI/19.07.2011 a Comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de C______ a României a fost respinsă contestația formulată.

Ulterior s-a formulat contestație la Tribunalul Gorj ce a făcut obiectul dosarului nr. xxxxx/95/2011 iar prin Sentința din data de 31.10.2012 a fost admisă contestația, a fost anulată Încheierea nr. VI/19.07.2011 a Comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de C______ a României și Decizia nr. 1165/2011 emisă de C_____ de C______ Gorj în baza raportului de audit financiar nr.5581/04.04.2011, cu privire la măsurile spuse la punctul II lit. a si b.

În luna iunie 2012 C_____ de C______ Gorj a efectuat o nouă verificare la unitatea reclamantă pentru a constata modul în care au fost puse în aplicare măsurile stabilite, verificare în urma căreia a fost încheiat Procesul-verbal de Constatare nr.9982/20.06.2012 de C_____ de C______ Gorj si emisă Decizia nr.1218 din 10.07.2012. Aceasta a fost contestată în termenul legal și Contestația a fost respinsă prin Încheierea nr.VI.175/26.10.2012.

Referitor la Capitolul II, litera a, ,,Plăți pentru cheltuieli de personal" reprezentând plata sporului de dificultate pentru membrii Comisiei Locale de Fond Funciar Tg-Cărbunești în perioada 2008 - 2011 considerând că în mod nelegal în Decizia nr. 1218/2012 recuperarea plăților efectuate în perioada 2008 – 2011, reprezentând sporul de dificultate acordat membrilor Comisiei Locale de Fond Funciar pentru următoarele motive :

Potrivit dispozițiilor art. l din Primul Protocol adițional la C.E.D.O., C_____ Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că în conformitate cu art. 14 din Convenția pentru interzicerea discriminării și a art. l din Protocolul 1 la CEDO referitor la protecția proprietății, noțiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie și evident dreptul la salariu, sunt asimilate dreptului de proprietate (cauza Buchen contra Republicii Cehia). Prin Hotărârea din 15 iunie 2010 pronunțată în cauza M_______ împotriva României (cererea .xxxxx/05), C_____ Europeana a Drepturilor omului s-a pronunțat în mod expres în sensul că salariul reprezintă un ,,bun" în înțelesul art. l din Primul Protocol Adițional la C.E.D.O.

Măsurile dispuse prin Decizia nr.1218/2012 vizează o parte din drepturile bănești salariale cuvenite funcționarilor publici membrii în Comisia Locală de Fond Funciar pentru munca prestată de aceștia în realizarea funcției publice a autorității administrative oraș Tg-Cărbunești deci practic bunurile acestora al căror drept de proprietate este garantat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Aceste drepturi salariale imputate de C_____ de C______ au fost prevăzute în execuțiile bugetare ale orașului Tg-Carbunești aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local Tg-Cărbunești pentru anii bugetari la care se referă misiunea de audit financiar desfășurată la entitatea administrativ - teritorială, deci plata acestui spor de dificultate a fost aprobată prin Hotărâri ale Consiliului Local Tg-Carbunești odată cu aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al orașului Tg-Carbunești, astfel cum prevede art. l lit. b) din Legea nr.84/2012 privind unele masuri referitoare la veniturile de natura salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Așadar potrivit art.2 alin. l) din Legea nr.84/2012 sumele de natură salarială, reprezentând sporul de dificultate sunt exonerate de la plăți astfel măsura stabilită de C_____ de C______ Gorj încetându-și efectele.

Așa cum a fost stabilit și în practica judiciară a instanțelor din România dreptul membrilor comisiei derivă din dispozițiile Legii nr.263/2006 și O.U.G. nr.209/2005 cu modificările ulterioare, care prevede că salariații instituțiilor publice implicați in mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constitute în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate în cuantum de pana la 50% din salariul de încadrare până când nu vor mai face parte din Comisia Locală de Fond Funciar.

De asemenea stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului ce se acorda se face anual de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare fapt ce s-a și realizat prin dispozițiile anuale care au fost emise de primarul orașului Tg-Carbunești.

Mai mult în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin H.G. nr.890/2005 membrii comisiilor locale sunt stabilite prin Ordinul Prefectului și emiterea acestuia dovedește că activitatea comisiei nu a încetat drept pentru care membrii acesteia vor beneficia de acordarea sporului de dificultate.

Astfel așa cum au stabilit instanțele judecătorești voința legiuitorului a fost aceea de a acorda acest spor de dificultate anual până la definitivarea totală a reconstituirii dreptului de proprietate asupra fondului funciar la nivelul unității administrativ-teritoriale, reconstituire care la nivelul orașului Tg-Carbunești nu a fost încheiata până în prezent.

Mai mult cu privire la acordarea acestui spor și la recuperarea plăților aferente, considerate nelegale, C_____ de C______ a României a sesizat instanța de contencios administrativ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX al Tribunalului Gorj, sesizare ce a fost respinsă prin Sentința civilă nr.1612 din 02.09.2008 care a rămas definitivă și irevocabilă. Astfel, cu privire la acest spor există autoritate de lucru judecat și pentru aceste motive solicită anularea parțială, a actelor administrative contestate cu privire la primul punct care vizează plata acestuia.

În drept, a invocat dispozițiile Legii nr.263/2006 și O.U.G. nr.209/2005 cu modificările ulterioare, art. 12 din Legea nr.18/1991 republicata, cu modificările și completările ulterioare, jurisprudența instanțelor de judecată respectiv sentința nr.3071/2010 a Tribunalului Gorj rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia 995/2011 a Curții de Apel C______; Sentința nr.405/2008; Sentința nr.2254/2010 și Sentința civila nr.1612 din 02.09.2008 definitive și irevocabile ale Tribunalului Gorj; Sentința civile nr.4984/09.12.2010 a Tribunalului Gorj rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia 2317/07.04.2011 a Curții de Apel C______ și multe alte sentințe ale instanțelor din întreaga țară.

În concluzie, având în vedere toate aceste considerente solicită suspendarea executării actelor administrative contestate, iar pe fondul cauzei anularea Deciziei nr. 1218/2012 emisă de C_____ de C______ a României, C_____ de C______ Gorj, a Procesului-verbal de constatare nr.9982/20.06.2012 emis de C_____ de C______ Gorj și a Încheierii nr. VI,175/26.10.2012

Legal citată, pârâta C_____ de C______ a României a formulat întâmpinare prin care a solicitat următoarele:

Pe cererea de suspendare a executării deciziei contestate: respingerea ca neîntemeiată a cererii de suspendare a executării masurilor dispuse la pct. II a) din Decizia nr. 1218/2012 emisă de C_____ de C______ Gorj;

Pe fondul cauzei a solicitat: respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a măsurilor dispuse la pct.II.a) din Decizia nr. 1218/2012 emisă de C_____ de C______ Gorj, precum și a Încheierii nr. VI/175/26.10.2012 a Comisiei de Soluționare a Contestațiilor și, pe cale de consecință, menținerea acestor acte administrative ca fiind temeinice și legale, pentru următoarele motive:

Auditorii publici externi din cadrul Camerei de C______ Prahova au desfășurat acțiunea privind "verificarea îndeplinirii măsurilor dispuse prin Decizia nr.2259/20.12.2011 la Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Tg - Cărbunești și a încheiat Procesul verbal de constatare nr. 9982/20.06.2012.

Examinând abaterile de la legalitate și regularitate consemnate în acest act de control, a fost emisă Decizia nr. 1218/2012 prin care la punctul II a) a fost dispusă următoarea măsură:

pct. II. a) " Dispunerea măsurilor prevăzute de lege pentru recuperarea plăților nelegale efectuate în perioada 2008-2011 (inclusiv a foloaselor nerealizate), reprezentând spor de dificultate, precum și luarea măsurilor pentru regularizarea cu bugetele a contribuțiilor datorate de salariați și angajator".

Împotriva măsurilor din decizie, entitatea verificată a formulat Contestație, înregistrată la C_____ de C______ Gorj, contestație ce a fost respinsă prin Încheierea nr. Vl.175/26.10.2012 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor, menținând măsurile dispuse prin Decizia nr.1218/2012.

În ceea ce privește cererea de suspendare a executării măsurilor din decizie, a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, pentru considerentele de mai jos:

Este cunoscut faptul că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, neexecutarea lui fiind contrară unei bune ordini juridice într-un stat de drept și o democrație constituțională.

A nu executa actele administrative care sunt emise în baza legii echivalează cu a nu executa legea - ceea ce într-un stat de drept este de neconceput.

În consecință, suspendarea actului administrativ ca operate juridică de întrerupere vremelnică a efectului acestuia apare ca o situație de excepție de la regula executării din oficiu (executio ex officio).

Prin reglementarea actuală a contenciosului administrativ, respectiv art. 14 alin. (1) din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea producerii unei pagube iminente, persoana vătămată poate cere instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond.

Din conținutul art.14 alin.(l) din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că pentru soluționarea favorabila a cererii de suspendare trebuie îndeplinite două condiții:

A cazul să fie bine justificat;

B paguba să fie iminentă.

Consideră că susținerile reclamantei nu sunt împrejurări de natură să argumenteze că este vorba despre un „ caz bine justificat”. După cum se constată este vorba de măsuri prin care se urmărește înlăturarea unor nereguli de către entitatea controlată, care nu pot justifica o acțiune de suspendare.

Că reclamanta nu motivează îndeplinirea acestei condiții, ba mai mult nu motivează cererea de suspendare a actului administrativ emis de C_____ de C______ Gorj, fără a demonstra cazul bine justificat sau care este paguba ce îi este produsă.

Simpla referire la faptul că „se solicită suspendarea executării actului administrativ, respectiv a deciziei contestate până la soluționarea definitivă a litigiului de către instanța de judecată” nu se circumscrie noțiunii de „caz bine justificat”, astfel cum este aceasta definită de art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004.

Dacă, în mod ipotetic, s-ar admite cererea de suspendare a reclamantei, absolut nemotivată, ar însemna că toate măsurile cuprinse în deciziile emise de C_____ de C______ și care au fost atacate la instanțele de judecată , vor trebui, în mod obligatoriu, să fie suspendate de instanțele de judecată până la soluționarea irevocabilă a cauzei, în caz contrar producându-se o pagubă iminentă entității controlate.

O astfel de interpretare ar duce chiar la blocarea activității curții de C______ care nu și-ar mai putea pune în aplicare măsurile dispuse în exercitarea atribuțiilor specifice reglementate expres de dispozițiile legii nr. 94/1992, precum și cele cuprinse în regulament.

Conform art. 43 din legea nr. 94/1992, coroborate cu pct. 174 din regulament, decizia se emite pentru valorificarea constatărilor din actul de control și cuprinde măsurile prin care se pot dispune:

1. suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil și fiscal;
2. blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală ori ineficientă a acestora;
3. înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată.

Reclamanta ar fi trebuit sa demonstreze instanței de judecată că există o îndoială serioasa cu privire la legalitatea actului administrativ, ceea ce nu s-a întâmplat în speța de față.

Mai mult chiar, nelegalitatea actului administrativ trebuie să fie atât de evidentă încât instanța de judecată să o poată constata fără a intra pe fondul cauzei. Motivele de nelegalitate trebuie sa apară de la prima vedere ca fiind temeinice, sa creeze de la început o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ contestat.

Cât privește noțiunea de "pagubă iminentă” învederează instanței de judecată faptul că reclamanta nu demonstrează iminența producerii unei pagube importante, în sensul art.2 lit. ș) din Legea contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

După cum a arătat la punctul anterior, decizia atacată a fost emisă în urma efectuării unui control prin care s-au propus masuri în vederea înlăturării abaterilor de la legalitate și regularitate săvârșite de la reclamantă, în calitate de entitate controlata.

Obligația conducerii entității verificate de a lua măsurile dispuse de instituția pârâtă și de a remedia neregulile constatate își are izvorul în lege, iar neaducerea lor la îndeplinire semnifică nerespectarea principiului supremației legi (regimul sancționator aplicabil este prevăzut, de asemenea, de lege).

Or, exista principiul de drept potrivit căruia „ nemo auditur propriam turpitudinem allegans" - nimeni nu poate invoca propria culpa pentru apărarea vreunui drept.

Entitatea reclamanta, reprezentata prin organele sale de conducere, a săvârșit abaterile constatate de echipa de audit din cadrul Camerei de C______ Gorj, instaurarea legalității impunând luarea măsurilor dispuse prin Decizia nr. 1218/2012.

Dacă s-ar proceda la suspendare, aceasta ar însemna întreruperea procedurii de luare a măsurilor dispuse de C_____ de C______ a României și de executare efectivă a acestor măsuri, un timp nedeterminat, inclusiv nerecuperarea banilor publici cheltuiți nelegal o perioadă nedeterminata, dar îndelungată de timp.

În acest fel, starea de legalitate în general și legalitatea cheltuirii banului public, în particular, ar fi grav afectate, consecință pe care nici C_____ de C______ a României și speram, nici instanța de judecată nu și-o pot asuma.

Pentru aceste considerente, a rugat să se cântărească cu maximă responsabilitate argumentele pe care noi le aducem în prezenta cauza astfel încât să contribuim împreuna la întărirea stării de legalitate și a stării de drept.

A proceda altfel, înseamnă a încuraja cheltuirea iresponsabila a banului public, ceea ce indiferent de motivele prin care s-ar justifica, nu poate fi tolerată.

A solicitat respingere ca neîntemeiată a cererii de anulare parțială a celor două acte administrative Decizia 1218/2012 și încheierea nr. VI.175/26.10.2012, pentru considerentele expuse mai jos:

Cu privire la măsura dispusă la punctul II. a) prin Decizia nr. 1218/2012, astfel cum a fost menținută prin Încheierea nr. 175/26.10.2012, a arătat următoarele:

Principala problema juridica pusă în speța de față este aceea a acordării unor sporuri de natură salarială de către o autoritate publică în afara cadrului legal.

De esența regimului juridic al drepturilor salariale ale personalului bugetar este faptul ca ele se stabilesc exclusiv prin lege.

Este atributul legiuitorului să stabilească atât categoria de drepturi salariale, partea fixa și partea variabilă a salariului dar și cuantumul acestuia, impunând după caz, condiții, limite și restricții în acordarea acestora.

În conformitate cu prevederile art. 157 alin.(2) din Legea nr.53/2003- Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, devenit art. 162 alin.(3), sistemul de salarizare pentru personalul din cadrul instituțiilor și autorităților publice se stabilește prin lege.

De altfel, aceste lucruri au fost tranșate și de C_____ Constituționala, în ceea ce privește atributul exclusiv al legiuitorului de a adopta reglementari privind stabilirea drepturilor salariale (Deciziile nr.818 - 820/2008 și Decizia nr.838/2009).

Aceasta este și rațiunea pentru care legiuitorul a adoptat legile privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, respectiv Legea - cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, Legea nr.285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Intra în categoria personalului din sectorul bugetar căruia îi sunt aplicabile aceste legi. personalul încadrat pe baza contractului individual de munca, personalul care ocupa funcții de demnitate publica si asimilat acestuia, precum si personalul care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcționarii publici.

La data de 01.01.2010 au intrat în vigoare prevederile Legii cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice.

Conform art. I alin(2) din aceasta lege "începând cu data intrării în vigoare, in tot sau in parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin (1) sunt si rămân in mod exclusiv cele prevăzute in prezenta lege."

Principiul supremației legii consacrat de art.3 lit. b) din acest act normativ stipulează expressis verbis că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii.

Acest principiu este consacrat și de art.3 lit. b) din Legea cadru nr.284/2010 și a personalului plătit din fonduri publice

După cum a arătat, se va observa ca entitatea controlata a majorat nelegal cheltuielile de personal, prin acordarea fără bază legală de sporuri constând în sporul de dificultate.

Astfel, în baza Dispoziției nr.9 din 01.07.2008, Dispoziției nr.2274 din 20.11.2008, Dispoziției nr.924 din 06.07.2009, Dispoziției nr.395 din 19.03.2010, Dispoziției nr.798/23.07.2010, Dispoziției nr.978 din 23.09 2010 și Dispoziției nr.1225/18.10.2010, U.A.T. Oras Targu Carbunești a procedat la acordarea sporului de dificultate salariaților membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, deși acest spor se acordă pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a Legii nr. 263 din 27 iunie 2006, privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății, publicată în Monitorul Oficial nr. 572 din 3 iulie 2006.

În conformitate cu prevederile titlului VI, pct. 4 al articolului unic, alin. (2) al art. 1103 din Legea nr. 18 / 1991, republicată, modificat și completat prin pct. 10 din Legea nr. 263 / 27 iunie 2006 (M.O. nr. 572 / 3 iulie 2006):

alin.(l): salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, beneficiază de un spor de dificultate de până la 50 % din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Din conținutul prevederilor legale invocate, rezultă, fără nici un dubiu că, indemnizațiile respective puteau fi plătite din bugetul unității administrativ teritoriale în care funcționează comisia, numai în perioada 1 iulie 2006 - 30 iunie 2007.

În concluzie sporul de dificultate acordat în baza Dispozițiilor primarului, a fost plătit după expirarea termenului legal de aplicabilitate al Legii nr. 263 /2006.

Acordarea nelegală a sporului de dificultate, după expirarea termenului de aplicabilitate prevăzut de Legea nr. 263/ 2006, s-a făcut cu nerespectarea prevederile pct. 10, alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/ 2006 și ale art. 14, alin. (3) din Legea nr. 273 / 2006 privind finanțele publice locale potrivit căruia” Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1, alin. (2) si nici nu poate fi angajată si efectuată din aceste bugete dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuiala".

Cu privire la susținerile reclamantei privind faptul ca drepturile solicitate constituie "un bun" în sensul art. l din Protocolul nr. l la CEDO, nu pot fi reținute atâta timp cât acțiunile reclamanților se afla "pendinte" pe rolul jurisdicțiilor interne, fără a se naște un drept de creanță, ci numai eventualitatea dobândirii unei asemenea creanțe.

Astfel s-a stabilit că o creanță nu poate fi considerată „ bun „ în sensul art. 1 din Protocolul , decât dacă ea a fost constatată sau stabilită printr-o decizie judiciară trecută în puterea lucrului judecat.

A apreciat că în ceea ce privește legalitatea actelor administrative emise de C_____ de C______ Gorj , aceasta nu poate fi apreciată în raport de prevederile art. 1 din protocolul 1 la CEDO.

Pentru cele arătate a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de suspendare a executării măsurilor dispuse la pct. II a), precum și anularea măsurilor specificate.

Instanța .

Analizând cererea reclamantei U.A.T. Oras Targu Carbunești și actele depuse la dosarul cauzei se reține că au fost investite instanțele de către reclamantă , cu soluționarea raportului juridic litigios , ce a apărut între părți , ca urmare a emiterii de către C_____ de C______ Gorj a deciziei nr. 1218/10.07.2012 și de către C_____ de C______ a României a Încheierii nr. VI.175/26.10.2012.

Starea de fapt.

În baza Dispoziției nr. 9 din 01.07.2008, Dispoziției nr.2274 din 20.11.2008, Dispoziției nr.924 din 06.07.2009, Dispoziției nr.395 din 19.03.2010, Dispoziției nr.798/23.07.2010, Dispoziției nr.978 din 23.09 2010 și Dispoziției nr.1225/18.10.2010, U.A.T. Oras Targu Carbunești a procedat la acordarea sporului de dificultate salariaților membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Acest spor de dificultate s-a acordat în baza Legii nr. 263 din 27 iunie 2006, privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2005, pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății, publicată în Monitorul Oficial nr. 572 din 3 iulie 2006 și O.U.G. nr. 136/22.12.2006 .

Conform prevederilor titlului VI, pct. 4 al articolului unic, alin. (2) al art. 1103 din Legea nr. 18 / 1991, republicată, modificat și completat prin pct. 10 din Legea nr. 263 / 27 iunie 2006 (M.O. nr. 572 / 3 iulie 2006) , alin.(l): „salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, beneficiază de un spor de dificultate de până la 50 % din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Auditorii publici externi din cadrul Camerei de C______ Prahova au desfășurat acțiunea privind , verificarea îndeplinirii măsurilor dispuse prin Decizia nr.2259/20.12.2011 la Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Tg - Cărbunești și a încheiat Procesul verbal de constatare nr. 9982/20.06.2012.

C_____ de C______ Gorj , examinând abaterile de la legalitate și regularitate consemnate în acest act de control, a emis Decizia nr. 1218/2012 prin care la punctul II. a) a fost dispusă măsură : " pentru recuperarea plăților nelegale efectuate în perioada 2008-2011 (inclusiv a foloaselor nerealizate), reprezentând spor de dificultate, precum și luarea măsurilor pentru regularizarea cu bugetele a contribuțiilor datorate de salariați și angajator".

Contestația împotriva măsurii de la punctul II a) din Decizia nr. 1218/2012 , a fost respinsă prin Încheierea Curții de C______ a României nr. Vl.175/26.10.2012 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor, menținându-se măsurile dispuse prin Decizia nr.1218/2012 a Camerei de C______ Gorj .

Dispozițiile legale aplicabile în cauză.

În ce privește suspendarea actului administrativ contestat de reclamantă.

Prevederile art. 14 și art. 15 din Legea 554/2004.

În art.14 din Legea 554/2004, se prevede că : „ Suspendarea executării actului. (1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nici o formalitate. (2) Instanța soluționează cererea de suspendare, de urgență și cu precădere, cu citarea părților. (3) Când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcționarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă și de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător. (4) Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare. (5) În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept. În acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilă. (6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleași motive. (7) Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.”

În art. 15 din Legea 554/2004, se prevede că : „ Solicitarea suspendării prin acțiunea principală. (1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o dată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond. (1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond.”

Recomandarea R (89) 8 adoptată de Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei.

Recomandarea R (89) 8 adoptată de Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei, „instanța, în calitate de autoritate jurisdicțională chemată să decidă măsura de protecție provizorie, trebuie să țină cont de ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente și să acorde asemenea măsuri atunci când executarea actului administrativ este de natură a crea pagube grave, dificil de reparat și când există un argument juridic aparent valabil față de nelegalitatea lui” .

Cu referire la fondul cauzei.

Dispozițiile O.U.G. nr. 136/22.12.2006 , publicată în Monitorul Oficial nr. 104/28.12.2006 și ale Legii nr. 263/27 iunie 2006, privind aprobarea O.U.G. nr. 209/2005 , pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății.

Art. 14, alin. (3) din Legea nr. 273 / 2006, privind finanțele publice locale potrivit căruia ” Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1, alin. (2) si nici nu poate fi angajată si efectuată din aceste bugete dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuiala".

Instanța.

Din conținutul cererii de chemare în judecată se reține că reclamanta a investit instanțele cu o acțiune în anulare a măsurii de la punctul II a) din Decizia nr. 1218/2012 , având în vedere că a fost respinsă contestația acesteia prin Încheierea Curții de C______ a României nr. Vl.175/26.10.2012 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor, menținându-se măsurile dispuse prin Decizia nr.1218/2012 a Camerei de C______ Gorj .

Privitor la suspendarea executării măsurii dispuse la punctul II lit. a din Decizia 1218/10.07.2012 , emisă de C_____ de C______ Gorj , până la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței.

Potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ.

Necesitatea asigurării unei protecții jurisdicționale provizorii persoanelor ale căror drepturi pot fi lezate prin emiterea unor acte administrative este recunoscută și în plan european, prin Recomandarea R (89) 8 adoptată de Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei, potrivit căreia „instanța, în calitate de autoritate jurisdicțională chemată să decidă măsura de protecție provizorie, trebuie să țină cont de ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente și să acorde asemenea măsuri atunci când executarea actului administrativ este de natură a crea pagube grave, dificil de reparat și când există un argument juridic aparent valabil față de nelegalitatea lui” .

Este întemeiată măsura de suspendare a executării actului administrativ până la pronunțarea instanțelor învestite cu acțiunea , în situația în care, raportat la circumstanțele cauzei și din actele dosarului rezultă existența unor îndoieli asupra legalității actului contestat în ceea ce privește drepturile salariale ale personalului reclamantei cu atribuțiuni în realizarea funcției publice ale reclamantei,, fiind lezat dreptul la un bun prevăzut în primul articol din primul protocol adițional la CEDO.

Se consideră că suspendarea executării actului administrativ contestat de reclamantă este necesară pentru prevenirea unor pagube iminente personalului reclamantei.

Emiterea dispoziției contestate are drept consecință diminuarea veniturilor salariale efective ale personalului reclamantei cu atribuțiuni în realizarea funcției publice ale reclamantei .

Este un caz bine justificat, întrucât sunt lezate drepturile personalului reclamantei , ca interese legitime, iar pe de altă parte există indicii temeinice cu privire la nelegalitatea actului administrativ a cărui suspendare se solicită.

Punerea în executare a dispoziției contestate are drept consecință lezarea drepturilor salariale viitoare ale personalului reclamantei ca urmare a diminuării veniturilor salariale .

Cu referire la fondul cauzei.

Având în vedere prevederile legale aplicabile în cauză , respectiv dispozițiile O.U.G. nr. 136/22.12.2006 și ale Legii nr. 263/27 iunie 2006, privind aprobarea O.U.G. nr. 209/2005 , pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății, tribunalul constată că măsura dispusă la punctul II lit. a din Decizia nr. 1218/10.07.2012, emisă de C_____ de C______ Gorj și Încheierea nr. VI.175/26.10.2012 a Curții de C______ a României , sunt nelegale.

Sporul lunar de dificultate în procent de 50% din salariul de încadrare, cuvenit membrilor comisiei privind stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care sunt salariații primăriei, s-a acordat în baza prevederilor Legii nr. 263/2006 , privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 209/2005 , pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății.

Conform art. II (l) din Legea nr. 263/2006 - salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în temeiul art. 12 Legii nr. 18/91/R, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50 % din salariul de încadrare, pe o perioadă de 1 an calculată de la data intrării în vigoare a acestei legi.

Dispoziția susmenționată este regăsită în art. III pct. 1 din O.U.G. nr. 136/2006, potrivit cu care, prin derogare de la prevederile Legii nr. 154/1998 , privind sistemul de stabilire a salariilor din sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, alese sau numite din administrația publică centrală și locală, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50 %, în ipoteza implicării în aplicarea Legii nr. 10/2001, Legii nr.18/91/R.

Dispozițiile finale ale art. II din O.U.G. nr. 136/22.12.2006 , prevăd în mod expres că sporul de dificultate se asigură din bugetele administrației publice centrale sau locale și se acordă pe o perioadă de un an, calculată cu începere de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.

Termenul de un an prevăzut de art. II din O.U.G. nr. 136/2006 se aplică doar persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite și cărora sporul de dificultate le-a fost acordat prin art. I al acestui act normativ , ce a introdus art. III în cuprinsul Legii nr. 263/2006.

Dispozițiile art. 35 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali și art. 57 alin. 5 din Lege nr. 215/2001 , prohibesc expres acordarea altor sporuri prevăzute de lege acestora, în afara celor care au o reglementare expresă și derogatorie pentru aleșii locali.

Normele legale aplicabile în cauză justificată , așa cum s-a arătat mai sus , acordarea pe o perioadă de un an a sporului de dificultate pentru aleșii locali .

Nu poate fi extinsă interpretarea acordării sporului de dificultate pe o perioadă de un an și la salariații instituțiilor publice, ce sunt implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar , situația acestora fiind reglementată prin art. II alin. 1 din Legea nr. 263/2006.

Potrivit acestei dispoziții legale, salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului sporului ce se acordă se face anual de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.

Prin urmare, așa cum rezultă din interpretarea art. II alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 263/2006 , ce face referire la o acordare anuală a sporului în litigiu, aceasta nu este limitată la termenul de un an de la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2006, singurele condiții pentru acordarea sporului în litigiu, fiind aceea ca salariații care beneficiază de acest drept să fie stabiliți anual de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare, iar acordarea să se facă în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.

Analizându-se coroborat dispozițiile art. II alin. 1 din Legea nr. 263/2006 , se constată că dispozițiile art. II alin. 1 din Legea nr. 263/2006 nu prevăd expres un termen pentru care se acordă sporul de dificultate salariaților instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar , singura diferențiere dintre teza I a art. II alin. 1 din Legea nr. 263/2006 și teza II a aceleiași dispoziții legale , fiind aceea că în primul an de la _____________________ legii sporul se acordă prin efectul legii (ope legis), iar pentru anii ulteriori , stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului sporului se face de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale , privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.

Aceeași concluzie rezultă și din analiza comparativă a art. II alin. 1 din Legea nr. 263/2006 cu art. III din Legea nr. 263/2006, introdus prin O.U.G. nr. 136/2006, avându-se în vedere termenele prevăzute de acestea.

Susținerile din întâmpinare ale Curții de C______ a României pot fi privite ca neîntemeiate .

Este imposibil să se concluzioneze că sporul de dificultate s-ar acorda salariaților numai până la 06.07.2007 (un an de la _____________________ acestei legi), iar pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite până la finele anului 2007, în condițiile problematicii complexe generate de drepturile reale imobiliare , ce se referă la terenuri ca fonduri dominante .

Pentru sporurile acordate persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite există norme mult mai restrictive instituite prin art. 35 din Legea nr. 393/2004 , privind statutul aleșilor locali și art. 57 alin. 5 din Legea nr. 215/2001.

În această materie mai întâi a fost reglementat sporul de dificultate pentru salariați prin art. II alin. 1 din Legea nr. 263/2006 și numai ulterior, pe cale de excepție s-a acordat acest spor și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite, însă numai limitat la termenul de un an prevăzut de art. II din O.U.G. nr. 136/2006.

În consecință în privința salariaților instituțiilor publice implicați, în mod direct, în aplicarea legilor fondului funciar nu se poate reține argumentarea pârâtei că sporul în litigiu este limitat la durata de un an de la _____________________ Legii nr. 263/2006.

Pentru considerentele expuse se va admite acțiunea și se va anula măsura dispusă la punctul II lit. a din Decizia nr. 1218/10.07.2012, emisă de C_____ de C______ Gorj și Încheierea nr. VI.175/26.10.2012 a Curții de C______ a României , suspendându-se executarea măsurii dispuse la punctul II lit. a din Decizia 1218/10.07.2012 emisă de C_____ de C______ Gorj până la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamanta Orașul Tg C_________, în calitate de Unitate Administrativ Teritoriala, prin reprezentantul legal - Primar M_____ V_____, cu sediul în Tg-Cărbunești, __________________________, județul Gorj în contradictoriu cu pârâtele C_____ de C______ Gorj cu sediul în Tg-J__, _____________________________. 9 A, județul Gorj și C_____ de C______ a României cu sediul în București, ____________________. 22-24, sector 1.

Anulează măsura dispusă la punctul II lit. a din Decizia nr. 1218/10.07.2012, emisă de C_____ de C______ Gorj și Încheierea nr. VI.175/26.10.2012 a Curții de C______ a României.

Suspendă executarea măsurii dispuse la punctul II lit. a din Decizia 1218/10.07.2012 emisă de C_____ de C______ Gorj până la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 01 martie 2013 la Tribunalul Gorj.

	Președinte, T___ P______
	Grefier, E________ A____ B____

Red. T.P./tehn. E.B.

5 ex./11 Martie 2013.