Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CÂMPULUNG

JUDEȚUL ARGEȘ

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2143/2015

Ședința publică de la 05 Noiembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE E____ A____ A________

Grefier M______ B____

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta R____ N. S____ și pe pârâta M____ I_____, având ca obiect partaj judiciar acțiune în constatare- accesiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile în fond asupra cauzei de față au avut loc în ședința publică din data de 22.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 29.10.2015, respectiv 05.11.2015, când a dat următoarea hotărâre:

INSTANȚA

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe la 26 ianuarie 2015 reclamanta R____ N. S____ CNP xxxxxxxxxxxxx domiciliata în corn. Aninoasa __________________________, prin avocat R____ I____ ales convențional conform contractului de asistenta juridica nr. xxxxxx/2014 a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâta M____ I_____ domiciliată în comuna Aninoasa, ______________________ pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că: reclamanta R____ N. S____ de bună credință a refăcut în totalitate imobilul compus din două camere și beci în suprafața de 30,10 mp situat in corn. Aninoasa ______________________ aflată pe terenul proprietatea exclusivă a reclamantei R____ N. S____; să se dispună partajul imobilului situat în comuna Aninoasa ______________________ compus din doua camere, beci și sală comună edificat pe terenul aflat în proprietatea exclusivă a reclamantei R____ N. S____, prin atribuirea întregului imobil construcție către aceasta; în caz contrar să se constatate dobândirea dreptului de proprietate prin accesiunea imobiliară a imobilului construcție compus din fundație de piatră, pereți din piatră la beci și pereți din lemn ce intră în compunerea lotului format din două camere, beci, casă scară și sală închisă situat în comuna Aninoasa ______________________, construcție edificată pe terenul aflat în proprietatea exclusiva reclamantei; în cazul în care nu se va reține accesiunea imobiliară solicită reclamanta partajul imobilului situat în comuna Aninoasa ______________________ pe terenul aflat în proprietatea exclusivă a reclamantei, compus din două camere, beci și sală comună prin atribuirea întregului imobil reclamantei; în ambele situații să se dispună plata unei sume de 5335 lei către pârâta ce reprezintă contravaloarea materialelor ce compun fundația de piatra, pereți din piatra la beci și pereți din lemn cu titlu de sultă.

În motivarea acțiunii reclamanta arată că prin sentința civilă nr. 665/2014 pronunțata în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX* s-a atribuit pârâtei imobilul situat în comuna Aninoasa ______________________ compus din două camere, beci și sală comună ca urmare a moștenirii și că pentru a se ajunge la această soluție s-a dispus efectuarea unor expertize de identificare și prețuire a imobilului în cauză, expertul desemnat în cauză concluzionând că imobilul în cauză este de fapt un imobil nou având în vedere faptul că reclamanta R____ S____ a refăcut în totalitate acest imobil.

Reclamanta mai arată că expertul desemnat în cauză a evaluat construcția moștenită și a prețuit-o la suma de 5335 lei, sentința a rămas irevocabilă prin respingerea recursurilor declarate de părți.

Imobilul moștenit de pârâta se afla pe terenul aflat în proprietatea exclusivă a reclamantei R____ N S____, imobilul construcție a fost folosit de reclamantă ca un bun proprietar de mai bine de 30 de ani având convingerea că aceasta construcție este în proprietatea sa.

În toată acesta perioadă imobilul a fost efectiv reconstruit de reclamanta întrucât a considerat că este pe deplin în proprietatea sa.

Față de acestea solicită reclamanta să se dispună partajul imobilului prin atribuirea acestuia către reclamantă și obligarea la plata sumei de 5335 lei către pârâtă.

În caz contrar, în care reclamanta este proprietara exclusivă a terenului de sub imobil iar imobilul este reconstruit în întregime de reclamanta sunt îndeplinite condițiile privind accesiunea imobiliară prevăzută de art. 577 și următoarele din Codul civil - 581, al. 1 lit. b.

In drept art. 194 cod de procedura civila, art. 577 si următoarele codul civil, art. 667, 669 si următoarele cod civil.

Probe: înscrisuri, martori - B_______ N______, comuna Aninoasa, _________________________, expertiza judiciară în cazul în care nu se recunoaște expertiza efectuată în dosarul XXXXXXXXXXXX. Probele solicitate sunt pertinente și concludente pentru soluționarea cauzei. Proba cu martori dovedește refacerea în totalitate a construcției iar martorul propus este persoana care a lucrat în mod nemijlocit la refacerea construcției, proba cu expertiza judiciară pentru prețuire și identificarea construcțiilor este utilă în cauză.

Întâmpinarea și cererea reconvențională

La 17 februarie 2015 pârâta M____ I_____, domiciliată în __________________________________________, identificată cu CI ________ nr. xxxxxx și CNP xxxxxxxxxxxxx, pârâta în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Câmpulung, prin reprezentat convențional Av.A____ A____, cu sediul profesional la C__.Ind.Av. A____ A____, din Câmpulung, __________________________.5, __________, _____________________ Argeș, adresa e-mail xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, telefon xxxxxxxxxxxx, în termen legal a formulat întâmpinare și cerere reconvențională.

Sub aspectul întâmpinării solicită pârâta să se rețină autoritatea de lucru judecat cu privire la capetele A, B, D ( „D", având obiect similar cu „B"), în raport de sentința civilă nr. 665/2014 a Judecătoriei Câmpulung, pronunțată în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX* și decizia civilă nr. 2546/11.11.2014 a Tribunalului Argeș, pronunțată în același dosar nr. XXXXXXXXXXXXX*, urmând a constata că imobilul asupra căruia s-a solicitat partajarea prin capetele de cerere B si D, nu poate fi supus partajării, el este bunul propriu al pârâtei obținut de la autoarea, R____ E____, conform certificatului de moștenitor nr. 347/1987 din care rezultă că singura moștenitoare a acesteia era mama sa R______ E____, de la care bunurile s-au trimis prin retransmitere.

Așadar, imobilul cu două camere, beci și sală comună, este cel reținut in certificatul de moștenitor nr. 347/1978 ( și în mod irevocabil s-a respins cererea reclamantei de anulare a certificatului de moștenitor), iar reclamanta nu are nici o calitate să solicite partajarea acestui imobil-motiv pentru care înțelege a invoca și lipsa calității procesual active și interesului pe aceste capete de cerere.

Pentru primul capăt de acțiune, pârâta înțelege să invoce efectul pozitiv al puterii de lucru judecat în raport de considerentele soluțiilor judecătorești pe care le-a invocat deja, ca pronunțate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX* pentru că deși nu s-a formulat o cerere expresă în sensul constatării unui drept de creanță „dacă aceasta este cererea reclamantei, apărarea sa constantă ce a fost supusă controlului judecătoresc a fost aceea că imobilul cu două camere beci și hol comun a fost demolat în întregime ( deci nu a rămas în succesiunea lui R____ E____-în opinia reclamantei, pârâta în acel dosar) și reedificat integral de prezenta reclamantei R____ S____ și soțul ei R____ I__.

Instanța de fond, a analizat aceste apărări și a reținut în pagina 6 a sentinței nr. 665/2014 că nici un martor audiat în cauză nu a putut să declare in ce au constat așa zisele îmbunătățiri și că potrivit depoziției unui singur martor se confirmă că a fost demolat și reedificat grajdul în întregime însă acest imobil nu face obiectul acțiunii.

Așadar, situația de fapt învederată de reclamantă în petitul prim al acțiunii este absolut identică cu apărarea formulată de aceasta în dosarul precedent, a făcut obiectul administrării de probe și cercetării judecătorești motiv pentru care soluția pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX* cu privire la această situație de fapt, se impune sub aspectul efectului pozitiv al puterii lucrului judecat ( art. 1200 pct. 4 Vechiul cod civil).

Solicită pârâta să se observe că argumente de natura celor învederate în acțiune prin raportare la primul capăt de cerere au fost învederate și în recursul formulat de R____ S____ în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX* și după o analiză atentă Tribunalul Argeș a reținut recursul acesteia este nefondat.

Ultimul capăt de cerere este inadmisibil în opinia pârâtei, în sensul că „sulta, este o măsura compensatorie instituită de legiuitor pentru compensarea valorică a unor loturi, ea este de natura partajului și în condițiile în care s-a reținut cu autoritate de lucru judecat că imobilul în litigiu este proprietatea sa exclusivă, sulta la care se obligă reclamanta este lipsită de temeinicie, însă dovedește acest capăt de cerere, o dată în plus că imobilul în litigiu este proprietatea acesteia.

Cererea de accesiune imobiliară, este fără putință de tăgadă, nefondată odată pentru că nu suntem în situația în care am edificat pe terenul altuia ci dimpotrivă, din conținutul certificatului de moștenitor nr. 347/1978, rezultă că bunul a rămas mamei sale, alături de terenul aferent pe care era edificat însă în condițiile Legii 58/1974 și Legii 59/1974.

Împrejurarea că ulterior decesului autoarei R____ E____, reclamanta și-a reconstituit dreptul de proprietate în nume propriu pentru acest teren, nu este de natură a determina admisibilitatea acțiunii în accesiune imobiliară, nefiind întrunite disp. art. 492-494 Vechiul cod civil.

II. Sub aspectul cererii reconvenționale, solicită pârâta ca în contradictoriu cu reclamanta:

a)- să se constate în favoarea proprietății acesteia ( imobilul casa de locuit cu 2 camere, beci si sala ________________________________ civilă nr. 664/2014 irevocabilă prin decizia tribunalului nr. 2546/11.11.2014 un drept de superficie asupra terenului proprietatea acesteia;

b)- să se dispună crearea în favoarea proprietății pârâtei un drum de acces din ulița de acces prin proprietatea reclamantei astfel încât să aibă acces și la beciul imobilului, pe calea cea mai scurtă și mai puțin împovărătoare pentru reclamanta;

c) să fie obligată reclamanta să permită folosirea nestingherită a căii de acces comună (niciuna din drumul public la terenul proprietatea sa), în sensul de a se obține de la orice acte de natură să stânjenească aceasta cale de trecere.

Considerentele cererii reconvenționale sunt similare întâmpinării formulate fiind evident că imobilul construcție, după emiterea titlului de proprietate pe numele reclamantei este situat în întregime pe proprietatea sa și are caracterul de loc înfundat, fiind nevoită să treacă prin terenul reclamantei pentru ajunge la casă și beci, în plus argumentul pentru care a formulat și punctul „c", al acțiunii este acela ca reclamanta în numeroase rânduri a încercat să monteze o poartă care să închidă calea de acces comună de la drumul public la terenul său și să le solicite rudelor acesteia să parcheze automobilul exact în perimetrul acestei căi, obturând folosința ei.

În drept, disp. art. 205 si urm. din Codul de procedură civilă.

În dovedirea motivelor din cerere pârâta a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriul, acte, martori si expertiza tehnică.

Răspunsul la întâmpinare

La 27 februarie 2015 reclamanta R____ N. S____ a formulat răspuns la întâmpinare prin care arată că pentru a fi admisă autoritatea de lucru judecat se presupune existenta unei triple identități de elemente prevăzute de art. 431 cod de procedura civilă între părții trebuie să existe o judecată cu aceiași calitate, cauză și obiect.

Așadar evocarea sentinței judecătorești nr. 665/2014 nu conduce la admiterea excepției privind autorității lucrului judecat întrucât în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX* s-a soluționat cererea pârâtei M____ I_____ privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate asupra terenului aflat exclusiv în proprietatea reclamantei R____ S____, constatarea calității paratei M____ I_____ de unic moștenitor și atribuirea masei succesorale.

Reclamanta R____ S____ a formulat o cerere reconvențională privind anularea certificatului de moștenitor evocat de M____ I_____.

Întrucât între părți nu s-a discutat partajul bunului aflat pe terenul reclamatei și nici nu s-a dezbătut pretențiile reclamatei privind consolidarea și reconstruirea imobilului pe parcursului timpului excepția nu poate fi primită.

Se mai arată că pârâta revine in cuprinsul întâmpinării și arată că de fapt invocă efectul pozitiv al puterii lucrului judecat adică o prezumție .

În acest fel pârâta indică pag. 6 din considerentele sentinței civile nr. 665/2014 precum și împrejurarea că nici un martor nu a putut să declare cu exactitate în ce au constat aceste îmbunătățiri, toate acestea in contradicție cu soluția dată de Tribunalul Argeș privind respingerea recursului declarat împotriva sentinței sus amintite.

Precizează reclamanta că Tribunalul Argeș prin decizia 2546/2014 se pronunță în sensul respingerii recursului întrucât parata R____ S____ nu a formulat o cerere în acordarea despăgubirilor pentru îmbunătățirile efectuate, astfel că față de aceste considerente solicită a se respinge pe de o parte excepția autorității lucrului judecat și să fie înlăturate apărările invocate privind prezumția puterii lucrului judecat.

În ce privește lipsa calității procesuale active si a interesului invocată de către pârâtă reclamanta arată că și aceste excepții se impun a fi respinse ca nefondate pentru următoarele:

Reclamanta, așa cum s-a dovedit, este proprietara exclusivă a terenului pe care s-a edificat imobilul construcție.

Situația creată de pârâtă este aceea de a cere atribuirea unui imobil care se află pe terenul altui proprietar.

Codul civil prevede în mod expres faptul că revin proprietarului acelui imobilului construcțiile situate pe terenul său, dacă nu se prevede altfel.

Calitatea procesuală activă este determinată pe de o parte din titlul de proprietate asupra terenului dar și din starea de indiviziune creată prin atribuirea imobilului către pârâtă.

Menționează reclamanta că _____________________ face prin holul comun conform expertizei din dosar, iar excepțiile invocate sunt nefondate și vădit tendențios formulate de pârâta.

În ce privește cererea reconvențională formulată de pârâta solicită reclamanta a fi respinsă întrucât nu cuprinde elementele prevăzute la art. 209 cod de procedura civilă, că pârâta a depus un înscris ce nu arată părțile, valoarea și nu este motivat în drept

Susține reclamanta că dreptul de superficie se poate institui atunci când proprietarul renunță la dreptul de a invoca accesiunea imobiliară conform art. 693 al. 4 din codul civil și că proprietarul imobilului reclamat în prezenta cauză a cerut în mod expres constatarea accesiunii imobiliare.

Ca atare, nu sunt îndeplinite condițiile cerute expres de lege pentru instituirea dreptului de superficie iar petitul privitor la servitutea de trecere rămâne fără obiect.

În dovedirea motivelor din acțiune reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba testimonială și expertiza judiciară specialitatea construcții

La rândul său pârâta reclamantă a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu luat reclamantei, expertiza judiciară specialitatea topo-cadastrală și proba testimonială în cadrul căreia să fie audiat un martor.

Considerând probele utile, pertinente și concludente soluționării cauzei, instanța le-a încuviințat, astfel că au fost încuviința pentru reclamantă probele solicitate, și anume proba cu înscrisuri, proba testimonială în cadrul căreia să fie audiat un martor, respectiv B_______ N______, domiciliat în __________________________________________, ce va fi adus în fața instanței pentru următorul termen de judecată necitat și expertiza judiciară specialitatea construcții.

De asemenea au fost încuviințate pentru pârâtă probele solicitate, proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu luat reclamantei, ce va fi citată pentru următorul termen de judecată cu mențiunea „personal la interogatoriu”, expertiza judiciară specialitatea topo-cadastrală și proba testimonială în cadrul căreia să fie audiat un martor, respectiv R______ E____, domiciliată în comuna Aninoasa, _________________________, ce va fi adus în fața instanței pentru următorul termen de judecată necitat.

În temeiul dispozițiilor art. 330 Cod procedură civilă va încuviința proba cu expertiză, specialitatea construcții, fiind numit prin extragere la sorți expert ing. V________ S_____, cu un onorariu provizoriu de 500 lei în sarcina reclamantei care va fi achitat în termen de 5 zile, potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 331(3) Cod procedură civilă, expertiză ce va avea următoarele obiective: identificarea și măsurarea pentru prețuirea și identificarea construcțiilor; să identifice imobilul ce se solicită a fi partajat; să evalueze imobilul făcând totodată referire la judecata anterioară; să precizeze dacă imobilul a făcut obiectul judecății din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX*.

În temeiul dispozițiilor art. 330 Cod procedură civilă a fost încuviințată proba cu expertiză, specialitatea topo-cadastrală, fiind numit prin extragere la sorți expert ing. G__________ D_____ R_____, cu un onorariu provizoriu de 600 lei în sarcina pârâtei care va fi achitat în termen de 5 zile, potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 331(3) Cod procedură civilă, expertiză ce va avea următoarele obiective: să identifice imobilul casă de locuit ce face obiectul judecății; să identifice terenul reclamantei; să menționeze dacă se impune instituirea unui drept de superficie raportat la actele dosarului în favoarea proprietății reclamantei, dacă da, care ar fi suprafața afectată de superficie cu calcularea corespunzătoare a despăgubirilor cuvenite; să se stabilească dacă este nevoie de un drum de acces în favoarea proprietății pârâtei, stabilind calea cea mai scurtă și mai puțin împovărătoare.

În ședința publică din data de 18 iunie 2015 a fost încuviințată cererea de înlocuire formulată de expertul G__________ D_____ R_____, fiind numit expert inginer I______ G_______.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual active și interesului reclamantei în formularea acțiunii, instanța urmează a le respinge întrucât reclamanta are atât calitate procesuală activă, cât și interes în promovarea prezentei acțiuni.

Analizând întregul material probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 664/2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, rămasă definitivă prin decizia nr. 2546/11.11.2014 pronunțată de Tribunalul Argeș s-a dispus ieșirea din indiviziune a reclamantei și a pârâtei( cu calități inversate în acel proces) asupra imobilului casă situat în comuna Aninoasa, _________________________ potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de inginer expert C____ C_______ astfel: corpul A va fi preluat de reclamanta M____ (fostă R______) Gh. I_____, iar corpul B va fi preluat de pârâta R____ N. S____, urmând ca sala să fie folosită în comun, conform schiței anexe raportului de expertiză.

Prin aceiași sentință a fost respins capătul de acțiune privind nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. xxxxx/1995 și a actelor premergătoare acestuia, pentru terenul în suprafață de 800 mp, din pct. "Acasă".

De asemenea, a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâta R____ N. S____ prin care aceasta solicita constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 347/1978, emis de Notariatul de Stat Local Câmpulung, în ceea ce privește conținutul masei succesorale, întrucât s-au înregistrat în acte terenul primit ca zestre de soțul său și casa construită de pârâtă cu acesta.

Prin cererea de față reclamanta solicită în esență să se constate că a refăcut în totalitate imobilul compus din două camere și beci în suprafața de 30,10 mp situat în comuna Aninoasa ______________________ aflată pe terenul proprietatea exclusivă a reclamantei R____ N. S____; să se dispună partajul imobilului situat în comuna Aninoasa ______________________ compus din două camere, beci și sală comună edificat pe terenul aflat în proprietatea exclusivă a reclamantei R____ N. S____, prin atribuirea întregului imobil construcție către aceasta; în caz contrar să se constatate dobândirea dreptului de proprietate prin accesiunea imobiliară a imobilului construcție compus din fundație de piatră, pereți din piatră la beci și pereți din lemn ce intră în compunerea lotului format din două camere, beci, casă scară și sală închisă situat în comuna Aninoasa ______________________, construcție edificată pe terenul aflat în proprietatea exclusivă reclamantei; în cazul în care nu se va reține accesiunea imobiliară solicită reclamanta partajul imobilului situat în comuna Aninoasa ______________________ pe terenul aflat în proprietatea exclusivă a reclamantei, compus din două camere, beci și sală comună prin atribuirea întregului imobil reclamantei; în ambele situații să se dispună plata unei sume de 5335 lei către pârâta ce reprezintă contravaloarea materialelor ce compun fundația de piatra, pereți din piatra la beci și pereți din lemn cu titlu de sultă.

În ceea ce privește primul capăt de cerere instanța reține că o cerere similiară nu a fost soluționată între părți, prin decizia nr. 2546 pronunțată la 11 noiembrie 2014 de către Tribunalul Argeș reținându-se că nu s-a solicitat instanței învestită cu soluționarea acțiunii civile ce a făcut obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX* constatarea efectuării unor îmbunătățiri la corpul A ce a aparținut defunctei R____ E____.

În aceste condiții, instanța va analiza temeinicia acestor susțineri, raportat la probatoriul administrat în cauză.

Martorul B_______ N______, audiat în cauză în ședința publică din data de 18 iunie 2015, a arătat că în urmă cu 25 de ani a făcut niște lucrări de îmbunătățiri la imobilul în care locuia reclamanta împreună cu soțul său.

A precizat martorul că la casă a fost menținută temelia, însă la sală a fost refăcută pentru că era putredă, că au fost schimbate bârnele și au fost înlocuiți șipcii, au fost renovați doi pereți exteriori unul aferent sălii și celălalt lateral, au fost îndepărtați șipcii și varul de pe pereți și au fost montați șipci noi, au fost tencuite din nou cele două camere și sala, au fost înlocuite pardoselile.

În ceea ce privește acoperișul martorul a arătat că știe că a fost schimbată învelitoarea la acoperiș și au fost montate plăci de azbociment, dar nu știe cine a efectuat această lucrare pentru că el lucra la altă casă.

Din depoziția acestui martor mai reține instanța că la momentul la care au fost făcute aceste lucrări casa avea 60-70 de ani pentru că lemnul era copt, că după părerea sa, dacă aceste lucrări nu ar fi fost făcute imobilul nu ar mai fi în prezent în ființă, dată fiind împrejurarea că era o casă bătrânească în care căzuseră și pereții și tavanele.

Aceste îmbunătățiri au fost identificate și de către inginerul expert V________ S_____ care a făcut o analiza comparativă a modului în care arăta imobilul preluat de către pârâta prin sus menționata sentință raportat la starea actuală a imobilului.

Rezultă așadar că au fost dovedite pe deplin susținerile reclamantei potrivit cărora a adus o ________ îmbunătățiri imobilului corp A ce a fost atribuit pârâtei M____ I_____ prin sentința civilă nr. 664/2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, rămasă definitivă prin decizia nr. 2546/11.11.2014 pronunțată de Tribunalul Argeș.

În consecință, față de cele arătate, văzând și dispozițiile art. 35 Cod procedură civilă, va fi admis acest capăt de cerere și se va constata că reclamanta a făcut la imobilul ce a fost atribuit pârâtei lucrările de îmbunătățiri mai sus menționate.

În privința punctelor B, C, D din acțiune instanța urmează a le respinge întrucât prin acestea se tinde la schimbarea unei situații juridice ce a fost în mod definitiv stabilită cu puterea lucrului judecat de către instanța de judecată.

Prin toate aceste solicitări reclamanta nu urmărește altceva decât să fie stabilită o situație care să contrazică cele stabilite în mod definitiv prin prin sentința civilă nr. 664/2014 irevocabilă prin decizia tribunalului nr. 2546/11.11.2014 prin intermediul căreia a fost admisă în partea acțiunea civilă, s-a dispus ieșirea părților din indiviziune fiindu-i atribuit pârâtei M____ I_____ corpul A și reclamantei R____ S____ corpul B al imobilului identificat prin raportul de expertiză întocmit de inginer expert C____ C_______, stabilindu-se că sala va fi folosită în comun.

Autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală conform art. 431 al 1 Cod procedură civilă și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți (conform art. 431 alin. (2) Cod procedură civilă.

Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 431 al. 1 Cod procedură civilă (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești.

Cum, potrivit dispozițiilor legale în relația dintre părți, această prezumție are caracter absolut, înseamnă că nu se poate introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior.

Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate și nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii.

Prin toate aceste solicitări din cererea sa reclamanta nu urmărește altceva decât să fie stabilită o ală situație, contrară celei stabilite deja prin sentința civilă nr. 664/2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, rămasă definitivă prin decizia nr. 2546/11.11.2014 pronunțată de Tribunalul Argeș, însă acestor solicitări li se opune puterea lucrului judecat.

Este irelevant că nu au fost formulate aceste cereri în materialitate lor, atâta vreme cât prin intermediul lor reclamanta urmărește să preia dreptul de proprietate asupra corpului A de clădire care a fost atribuit pârâtei - reclamante.

Aceiași este situația și în cazul solicitării reclamantei de a fi obligată să plătească pârâtei suma de 5335 lei reprezentând contravaloarea materialelor ce compun fundația de piatră, pereți de piatră la beci și pereți din lemn cu titlul de sultă întrucât prin această solicitare nu se urmărește decât despăgubirea pârâtei reclamante pentru construcția ce i-a fost atribuită prin sentința de partaj.

În ceea ce privește cererea reconvențională, instanța reține că aceasta este fondată pentru motivele ce succed:

Prin sentința civilă nr. 664/2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, rămasă definitivă prin decizia nr. 2546/11.11.2014 pronunțată de Tribunalul Argeș pârâtei reclamante i-a fost atribuit corpul A de clădire situat pe terenul pentru care reclamantei i-a fost eliberat titlul de proprietate nr. nr. xxxxx/1995, identificat prin raportul de expertiză specialitatea topografie întocmit de inginer expert I______ G_______.

Se constată că imobilul construcție ce a fost atribuit pârâtei este situat pe un teren pentru care s-a recunoscut dreptul de proprietate la un moment ulterior construirii, astfel că se impune instituirea unui drept de superficie pe toată durata existenței construcției, cu privire la suprafața afectată de construcție, respectiv 36 mp. identificată pe schița de plan anexă la raportul de expertiză întocmit de inginer expert I______ G_______ drept C-A.

În ceea ce privește servitutea de trecere instanța reține că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 617 Cod procedură civilă potrivit cărora “Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.

Trecerea trebuie să se facă în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puține prejudicii.”

În cazul dedus judecății calea de trecere propusă de inginerul expert corespunde exigențelor legii, motiv pentru care urmează a se institui în favoarea imobilului construcție deținut de către pârâta reclamantă a unui drept de servitute de trecere pe suprafața de 11 mp, între reperele 1-A-B-D-14-1, identificată pe aceiași schiță.

Totodată, instanța urmează a o obligă pe reclamantă să permită pârâtei accesul nestingherit pe calea de acces pentru care a fost instituit dreptul de servitute.

În conformitate cu dispozițiile art. 453 al. 2 teza a II a Cod procedură civilă instanța va dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei calității procesual active și interesului reclamantei în formularea acțiunii, excepții invocate de pârâta M____ I_____.

Admite în parte acțiunea introdusă de reclamanta R____ N. S____ CNP xxxxxxxxxxxxx domiciliata în corn. Aninoasa __________________________, în contradictoriu cu pârâta M____ I_____ CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în comuna Aninoasa, ______________________.

Constată că reclamanta a făcut mai multe lucrări de îmbunătățiri la imobilul proprietatea pârâtei(corpul A al clădirii): a renovat temelia la sală, prin schimbarea bârnelor și înlocuirea șipcilor; a renovat doi pereți exteriori unul aferent sălii și celălalt lateral; a îndepărtat șipcii și varul de pe pereți și a montat șipci noi, tencuind din nou celor două camere și sala; a înlocuit pardoselile; a schimbat învelitoarea la acoperiș montând plăci de azbociment.

Admite cererea reconvențională formulată de pârâtă.

Dispune instituirea unui drept de superficie, pe toată durata existenței construcției, cu privire la suprafața de 36 mp. identificată pe schița de plan anexă la raportul de expertiză întocmit de inginer expert I______ G_______ drept C-A., precum și a unui drept de servitute de trecere pe suprafața de 11 mp, între reperele 1-A-B-D-14-1, identificată pe aceiași schiță.

Obligă pe reclamantă să permită pârâtei accesul nestingherit pe calea de acces pentru care a fost instituit dreptul de servitute.

Compensează cheltuielile de judecată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Câmpulung.

În conformitate cu art. 396 alin. 2 C.pr.civ. pronunțarea hotărârii se face prin punerea soluției la dispoziția părților, astăzi 5 noiembrie 2015, prin mijlocirea grefei instanței.

	Președinte, E____ A____ A________
	Grefier, M______ B____

Red.E.A.A./Tehnored.M.B.

4ex./09.11.2015