Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 17 Septembrie 2015

Președinte - D_____ M______

Judecător I____ E________ B_________

Grefier Ș_______ D____

DECIZIE CIVILĂ Nr. 1082/2015

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelantul I_____ V_____ și pe intimații C_____ V_____, C_____ P_________, având ca obiect obligație de a face.

Dezbaterile în apel au avut loc în ședința publică din data de 10.09.2015, susținerile apărătorului apelantului fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie civilă când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru azi, 17.09.2015, când

T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei H_____ sub nr. XXXXXXXXXXXX din data de 07.05.2013, reclamantul I_____ V_____ a solicitat instantei de judecata sa dispuna obligarea paratilor sa demoleze casa si anexele gospodaresti din ______________________________, jud. Iasi si sa care in afara proprietatii sale a molozul acestor constructii. Ulterior, prin cererea depusa prin serviciul registratura la data de 04.09.2013, reclamantul a solicitat obligarea paratilor la plata de daune in cuantum de 10/zi de la data introducerii actiunii pana la demolarea completa a casei si anexelor gospodaresti din ______________________________, jud. Iasi. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea cererii, reclamantul a aratat, in esenta, faptul ca din sentinta civila nr. 48/2011 pronuntata in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX al Judecatoriei H_____, procesul verbal din data de 12.07.2012 intocmit in cadrul dosarului de executare nr. 310/2012, rezulta faptul ca pe terenul sau din tarlaua C_______ (T 65, ___________________ ______________________________, jud. Iasi se afla o casa si anexele gospodaresti in care locuiesc paratii si fata de care, acestia se pretind a fi proprietari, fara a avea forme legale de proprietate. Desi i-a somat pe parati sa demoleze casa, acestia nu s-au conformat astfel incat la data de 13.03.2013 reclamantul a depus la Unitatea Administrativ Teritoriala a Comunei Cotnari o plangere in acest sens, primind raspuns ca demolarea constructiilor nu se poate face decat in baza unei hotarari judecatoresti. Ulterior, prin cererea depusa prin serviciul registratura la data de 04.09.2013, reclamantul a solicitat obligarea paratilor la plata de daune in cuantum de 10/zi de la data introducerii actiunii pana la demolarea completa a casei si anexelor gospodaresti din ______________________________, jud. Iasi.

Paratii au depus intampinare prin care au solicitat respingerea actiunii reclamantului ca nefondata si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata. In motivarea intampinareii, acestia au aratat, in esenta, faptul ca au construit casa, grajdul si anexele gospodaresti inca din anul 1992, imobile ce sunt amplasate pe o suprafat de 1.000 mp iar in gradina casei au infiintat pe o suprafata de 2.700 mp o plantatie de vie si una de pomi fructiferi. La data ridicarii acestor constructii si plantatii, terenul apartinea numitului C_____ E____, tatal paratului C_____ V_____, acsta fiind ulterior pus in posesie cu aceste suprafete de teren pentru care i s-a emis si titlul de proprietate nr. xxxxx/21.02.2000 si pe care le-a vandut paratilor din prezenta cauza prin contrcatul de vanzare cumparare autentifiat sub nr. 300/18.01.2002. Au mai aratat paratii faptul ca prin sentinta civila nr. 48/18.01.2011, terenul in suprafata de 3.700 mp a trecut in proprietatea reclamantului desi pana atunci ei au platit anual impozitul si taxele aferente. Totodata s-a solicitat suspendarea judecatii prezentei cauze pana la soluitionarea definitiva a actiunii promovate de parati si pentru care s-a constituit dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

In respunsul la intampinare depus prin serviciul registratura la data de 27.06.2013, reclamantul a mai aratat, in esenta ca prin sentinta civila nr. 817 pronuntata in dosarul nr. 802/2003 al Judecatoriei H_____ s-a dispus anularea contractului de vanzare cumparare la care fac referire paratii. S-a solicitat totodata respingerea cererii de suspendare a prezentei cauze, depunadu-se copie dupa sentinta civila nr. 817/25.09.2003 si nr. 594/14.05.2013 ale Judecatoriei H_____.

Prin sentința civilă nr. 63/27.01.2015 Judecătoria H_____ a respins ca nefondate toate capetele de cerere, cu următoarea argumentare:

,,In fapt, se retine ca in anul 1992, C_____ V_____ a construit o casă de locuit și anexe gospodărești pe suprafața de teren situată în T 65, __________________ raza satului Cotnari, cu acordul tatăl său, C_____ E____. Ulterior, paratul C_____ V_____, pe acelasi teren, a înființat și o plantație de pomi fructiferi și o plantație de vie pe terenul situat în grădina casei. Parații s-au căsătorit în anul 1998, continuând să locuiască și în prezent în respectivul imobil.

La data de 29.02.2000, numitului C_____ E____ i s-a eliberat titlul de proprietate nr. xxxxx pentru suprafața de 2,4600 ha. teren situat pe raza _______________________ care făcea parte și T 65, _________________ suprafață de 7400 mp., in baza caruia, la data de 18.01.2002, C_____ E____ a vândut paraților suprafața de 7400 mp. teren extravilan Cotnari, jud. Iași, T 65, ___________________ contractul de vânzare autentificat de BNP E___ Berzentu sub nr. 300. prin sentinta civila nr. 1323/2002 a Judecatoriei H_____, s-a constatat nulitatea absoluta a titlul de proprietate nr. xxxxx/29.02.2000 emis pe numele lui C_____ E____, iar prin sentinta civila nr. 48/18.01.2011 pronuntata de Judecatoria H_____ in dosar nr. 802/2003 s-a constatat si nulitatea absoluta a contrcatul de vanzare cumparare autentifiat sub nr. 300/18.01.2002 la BNP Berzentu E___.

In urma modificarii situatiei juridice a terenului ce a apartinut lui C_____ A________, Comisia Județeană de fond funciar Iași a eliberat titlul de proprietate nr. xxxxx/27.10.2005, în care titulari a fost trecut atat reclamantul din prezenta cauza, I_____ V_____ cat si fratele acestuia C_____ E____, în calitate de moștenitori ai autorului C_____ A________ iar, în urma efectuării partajului judiciar, prin sentinta civila nr. 48/18.01.2011 pronunțată de Judecătoria H_____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXX, astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 2780/2011 pronunțată în recurs de Tribunalul Iași, suprafața de 7400 mp. teren extravilan Cotnari, T 65, P 1302/9 (C_______) a fost atribuită către I_____ V_____ - instanța reținând că se impune ca terenul din intravilan să fie atribuit pârâtului C_____ E____, acesta din urmă având o casă de locuit edificată acolo.

In acest context, reclamantul a promovat impotriva paratilor C_____ V_____ si C_____ P_________, prezenta cerere de chemare in judecata pentru demolarea casei de locuit si anexelor aferente, intemeindu-si pretentiile pe dispozitiile Legii nr. 50/1991.

Potrivit dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 50/1991 „demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parțială sau totală, a construcțiilor și instalațiilor aferente construcțiilor, a instalațiilor și utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcții de susținere a acestora, închiderea de cariere și exploatări de suprafață și subterane, precum și a oricăror amenajări se fac numai pe baza autorizației de desființare obținute în prealabil de la autoritățile prevăzute la art. 4” iar potrivit art. 4, din acelasi act normativ care face trimitere la autoritatile care emit autorizatiile de constructie se precizeaza ca acestea “se emit de președinții consiliilor județene, de primarul general al municipiului București, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului București, ai orașelor și comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3”.

F___ de dispozitiile legale mai sus mentionate se retine faptul ca reclamantul nu putea promova in baza procedurii stabilite prin Legea nr. 50/1991 o actiune de demolare impotriva paratilor ci, eventual, putea solicita, obligarea Unitatii Administrativ Teritoriale a Comunei Cotnari la emiterea unei autorizatii in acest sens. Este adevarat ca aceasta din urma a facut vorbire in raspunsul dat reclamantului inregistrat sub nr. 1890/15.04.2013 despre aplicabilitatea dispozitiilor art. 25 raportat la art. 24 din Legea nr. 50/1991, cu referire la raspunderea penala, insa in masura in care s-ar constata ca faptele paratilor ar avea caracter penal. De altfel, reclamantul a facut si dovada ca a somat in acest sens pe parati asigurandu-i ca ii va actiona in judecata pentru savarsirea infractiunii de tulburare de posesie.

In literatura si practica judiciara, s-a aratat faptul ca instanta are obligatia de a solutiona cererea asa cum a fost formulata chiar daca in cauza sunt incidente mai multe texte de lege, instanta nu are posibilitatea de a schimba temeiul juridic al cererii decat daca se constata ca partea este in eroare, in caz contrar urmand a se ajunge chiar la schimbarea a cauzei juridice a cererii, fara a se intra in contradictie cu dispozitiile art. 22 alin. 4 din Codul de procedura civila, intrucat reclamantul in mod expres a inteles sa sustina actiunea in cadrul procesual stabilit prin cererea introductive. Mai mult decata atat, reclamantul si-a intemeiat cererea de chemare in judecata pe dispozitiile unei legi speciale fata de cele generale, in cauza gasindu-si aplicabilitatea principiul “specialia generalibus derogant”.

Pentru considerentele aratate, instanta va respinge cererea reclamantului I_____ V_____ de obligare a pârâtilor C_____ V_____ si C_____ P_________ sa demoleze casa si anexele gospodaresti din ______________________________, jud. Iasi, ca nefondata

Ca urmare a respingerii capatului principal de cerere, instanta apreciaza ca nefondat si capătul accesoriu de cerere privind obligarea pârâtilor C_____ V_____ si C_____ P_________ sa care in afara proprietatii reclamantului a molozului de la casa si anexele gospodaresti din ______________________________, jud. Iasi.

In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea pârâtilor C_____ V_____ si C_____ P_________ la plata unor daune de 10 lei/zi de la data introducerii actiunii pana la demolarea completa a casei si anexelor gospodaresti din ______________________________, jud. Iasi, instanta retine ca pentru a fi incidente in cauza dispozitiile art. 905 Cod procedura civila, reclamantul trebuie sa fie in posesia unui titlu executoriu care sa vizeze obligatia de a face sau a nu face a debitorilor. Reclamantul din prezenta cauza si-a fundamentat cererea de chemare in judecata pe procesul verbal intocmit de executorul judecatoresc P_______ C____ prin care a fost pus in posesie cu suprafetele de teren atribuite prin sentinta civila nr. 48/18.01.2011 pronunțată de Judecătoria H_____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXX avand ca obiect partaj judiciar, astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 2780/2011 pronunțată în recurs de Tribunalul Iași.

Se constata astfel ca reclamantul nu este in posesia unui titlu executoriu privind obligatia de a face a paratilor de a demola constructiile in discutie astfel incat instanta de judecata urmeaza sa respinga si aceasta cerere a reclamantului ca nefondata’’.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul I_____ V_____ arătând că reclamantul a indicat în cauză ca și temei de drept prevederile Legii 50/1991 după ce a invocat întâi prevederile art. 481 din Codul civil referitoare la protecția dreptului de proprietate, întrucât nu avea reprezentarea juridică a situației de fapt decât la nivel de presupunere, lipsindu-i cunoștințele juridice. Nici o normă din cele precizate de el în cererea de chemare în judecată nu are legătură cu scopul și obiectul cererii sale-demolarea construcțiilor ridicate pe terenul lui de către pârâți. Nefiind o suprapunere de reglementare nu este aplicabilă regula specialia generalibus derogant. În condițiile în care textele de lege invocate de reclamant nu reglementează defel situația de fapt a construcției realizate de un terț pe terenul altuia, având în vedere că obiectul procesului a fost stabilit prin cererea și apărările reclamantului, instanța avea obligația, nicidecum opțiunea, de a califica juridic actele și faptele deduse judecății conform art. 22 alin. 4 Cod procedură civilă.

Printr-o altă cerere de apel formulată de același reclamant s-a arătat că pârâții prin conduita lor au încălcat dispozițiile Legii nr. 50/1991 și ocupă terenul reclamantului cu acele construcții. Prima instanță avea în cauză suficiente argumente care să îi permită să stopeze abuzul pârâților.

Intimații nu au formulat întâmpinare.

În apel nu au fost administrate noi probe.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că apelul nu este fondat urmând a fi respins pentru următoarele motive:

În mod corect prima instanță a analizat temeinicia acțiunii prin prisma temeiurilor de drept indicate de drept indicate de reclamant, în condițiile în care, deși acțiunea nu a fost formulat prin avocat, este clară și fermă voința reclamantului de a supune judecătorului acțiunea întemeind-o pe Legea nr. 50/1991. Instanța are în vedere nu doar indicarea textelor de lege din acest act normativ ci și referirile reclamantului la construirea de către pârâți ,,fără forme legale de proprietate și cu nerespectarea Legii50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții’’. Reclamantul mai face referire în cererea de chemare în judecată și depune și la dosar corespondența purtată cu autoritățile locale tot pe tema autorizării construirii imobilelor, așadar întemeindu-se tot pe nerespectarea dispozițiilor ce reglementează disciplina în construcții, și nicidecum pe o acțiune în revendicare. Reclamantul susține în cerere că în urma corespondenței cu autoritățile legale rezultă că pârâții ,,nu au forme legale pe casă’’, cu referire bineînțeles la lipsa unei autorizații de construcții iar nu la lipsa unui titlu de proprietate.

Așadar instanța apreciază că nu dintr-o eroare reclamantul își întemeiază acțiunea pe Legea nr. 50/1991 ci din voința expresă de a supune judecății petitul (demolarea construcțiilor) întemeindu-se pe nerespectarea de către pârâți a dispozițiilor legale ce reglementează disciplina în construcții.

Or, chiar dacă acțiunea a fost formulată de o persoană fără cunoștințe juridice și fără avocat, judecătorul nu poate schimba însuși fundamentul juridic al cererii, doar în considerarea faptului că temeiul juridic clar și neechivoc invocat era evident departe de a asigura obținerea petitului și că un alt fundament juridic ar fi putut asigura în mod evident admiterea cererii.

Este adevărat că reclamantul a făcut referire în cuprinsul cererii la faptul că a obținut în urma unui partaj terenul pe care sunt construite imobilele a căror demolare o cere, dar acest aspect nu poate fi considerat ca motiv suficient pentru instanță a aborda cauza prin prisma unei acțiuni în revendicare.

Simpla referire la art. 481 Cod civil nu este suficientă în condițiile în care reclamantul în cuprinsul acțiunii nu a oferit și datele necesare unei abordări a cauzei prin prisma unei acțiuni în revendicare. Astfel nu a precizat dacă este un proprietar posesor care dorește doar ridicarea de către pârâți a construcțiilor ridicate sau dacă este un proprietar neposesor care dorește eliberarea terenului și ridicarea construcțiilor. Din notificările adresate de reclamant pârâților ar rezulta că pârâții ocupă atât terenul cât și construcțiilor. De asemenea în cuprinsul cererii reclamantul afirmă că pârâții ,,pretind a fi proprietari și locuiesc în ea’’. Or în condițiile în care reclamantul se pretinde un proprietar neposesor și dorește imposedarea și ridicarea construcțiilor prin prisma unei acțiuni în revendicare, trebuia să formuleze un petit corespunzător. Instanța poate califica corect temeiul juridic al cererii dar în nici un caz nu poate schimba petitul (obiectul prestației cerute pârâtului).

Reclamantul nu a făcut referire în cerere la momentul construirii imobilelor, la autorul construirii imobilelor, la buna sau reaua credință a pârâților, elemente care fi fost esențiale pentru ca acțiunea să poată fi definită ca o acțiune în revendicare. În plus obținerea ridicării construcțiilor în cadrul unei acțiuni în revendicare nu este posibilă fără un capăt de cerere principal care să aibă ca obiect revendicarea terenului și compararea eventualelor titluri exhibate de părți.

Așadar în concluzie în mod corect judecătorul de la fond a apreciat ca modalitatea de formulare a cererii de chemare în judecată poate fi interpretată ca o fundamentare a ei pe Legea nr. 50/1991 iar o analiză a cauzei prin prisma unei acțiuni în revendicare ar fi fost imposibilă, în condițiile lipsei unui petit corespunzător.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de I_____ V_____ împotriva sentinței civile nr. 63/27.01.2015 a Judecătoriei H_____, pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 17.09.2015.

Red./tehnored. M.D.

5 ex., 29.09.2015

Judecător fond: V___ C____