Acesta nu este document finalizat

Operator date 3918

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX DECIZIE NR. 1563/R-C___

Ședința publică din 24 Septembrie 2015

Curtea compusă din:

Președinte: I____ B______, judecător

Judecător A___ A______ T_____

Judecător A______ T_____

Grefier I______ P____

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta GREVUȚU E_____ M____, domiciliată în Rm. V_____, _________________________. 8, județul V_____, împotriva sentinței nr. 1275 din 09 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul V_____ - secția a II-a civilă în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimată fiind pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, _____________________, sector 5.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat L___ C______ pentru recurenta-reclamantă, în baza împuternicirii avocațiale de substituire pe care o depune la dosar, însoțită de împuternicirea avocațială a apărătorului ales, lipsă fiind intimata-pârâtă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este legal timbrat, cu taxă de timbru în cuantum de 2,00 lei, achitată conform chitanței nr. xxxxxxxxx/23.09.2015 emisă de Primăria Rm. V_____ și timbru judiciar de 0,15 lei (fila 15).

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin compartimentul registratură, la data de 24.09.2015, întâmpinare formulată de intimata-pârâtă.

Curtea califică întâmpinarea ca fiind concluzii scrise, față de data depunerii la dosar și, nemaifiind cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra acestuia.

Reprezentantul recurentei-reclamante solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

În mod greșit instanța de fond a apreciat că avizul conform al comisarului general al Gărzii Financiare necesar pentru eliberarea reclamantei din funcție se regăsește în referatul întocmit de comisarul general prin care s-a aprobat reorganizarea tuturor secțiilor Gărzii Financiare din țară. Însă avizul pentru eliberarea din funcție este un act nominal, individual și nu poate viza întreaga instituție.

În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 90 și 99 din Legea nr. 188/1999, prin decizia nr. 351/2015 Curtea Constituțională a apreciat asupra modului în care trebuie aplicat art. 99 alin. 5 și 6 și asupra scopului său de aplicare, respectiv asigurarea unui serviciu public stabil. Este clar că în speță art. 99 alin. 5 și 6 nu a fost aplicat corect. Deși reclamanta a fost eliberată din funcție pentru o cauză care nu îi era imputabilă, iar în cadrul instituției din care fusese eliberată din funcție nu mai existau posturi corespunzătoare funcției sale, instituția trebuia să îi pună la dispoziție posturile existente la alte instituții, comunicate de ANFP și să o transfere în interes de serviciu sau la cerere.

Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea cererii în sensul anulării deciziei atacate ca nelegală.

Solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată efectuate la fond.

C U R T E A

Deliberând asupra recursului de față constată că:

Prin acțiunea înregistrată la data de 03.11.2011, reclamanta Grevuțu E_____ M____ a solicitat în contradictoriu cu pârâta G____ Financiară – Comisariatul General București, ca prin sentința ce se va pronunța în cauză să se dispună: anularea preavizului nr.xxxxxx/23.06.2011 emis de G____ Financiară – Secția Teritorială V_____; anularea Deciziei nr.41/22.07.2011; obligarea pârâtului la reintegrarea în funcția publică avută anterior, aceea de expert clasa I grad profesional superior în cadrul Secției Județene V_____ a Gărzii Financiare și să-i achite cu titlul de despăgubire contravaloarea salariilor și a celorlalte drepturi cuvenite actualizate, indexate și majorate de la data de 25.07.2011, până la data reintegrării pe funcția avută anterior, cu plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a arătat că prin HG nr.566/2011 s-a procedat la reorganizarea instituției și crearea unei noi structuri de organizare. Secțiile județene ale Gărzii Financiare au fost subordonate Comisariatului General al Gărzii Financiare, iar numărul de posturi s-a redus de la 1805, la 1092.

A susținut că în art. II din HG nr.566/2011 s-a dispus ca în termen de 45 de zile de la publicare personalul instituției să fie încadrat în noua structură organizatorică iar ANAF a emis Ordinul nr.2253/23.06.2011 prin care s-a stabilit noua structură organizatorică și a aprobat Regulamentul de organizare a concursului de testare profesională pentru funcționarii publici ale căror funcții au fost reorganizate, Ordin ce nu a fost publicat în Monitorul Oficial.

Secțiile teritoriale ale Gărzii Financiare au emis preavize pentru funcționarii publici, inițial pentru toți funcționarii publici, iar ulterior unele preavize au fost revocate și au fost omise de la concurs anumite posturi, anumiți funcționari fiind numiți în noua structură direct, fără concurs.

A mai arătat că, deși Ordinul nr.2253/2011 era suspendat prin Decizia nr.220/2011 in dosarul nr.867/2011 al Curții de Apel G_____, G____ Financiară a continuat procedura de reorganizare și a emis decizii de eliberare din funcție.

Totodată, a susținut că preavizul este emis și semnat de Secția Județeană a Gărzii Financiare deși potrivit art. III alin.2 din HG nr.566/2011 de la data intrării în vigoare a HG nr.566/2011 toate procedurile vor fi desfășurate de Comisariatul General al Gărzii Financiare. Prin urmare, a susținut că preavizul este emis de organul administrativ care nu are competență să facă acest lucru.

De asemenea, a susținut că Legea nr.188/1999 face distincție între cele două forme de reorganizare a instituțiilor publice, respectiv reorganizarea activității prin reducerea posturilor fără crearea unei noi structuri, situație ce este reglementată de art.99 alin.1 lit. b și art.100 alin. 4 și 5 din Legea nr.188/1999 și reorganizarea instituției prin crearea unei noi structuri organizatorice reglementată prin art.100 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.188/1999 ce nu conduce direct la încetarea raporturilor de serviciu. Aceasta deoarece, întâi se procedează la numirea funcționarilor în noua structură organizatorică fie direct fie prin concurs dacă sunt mai mulți funcționari decât funcții în noua structură și abia, după încadrarea personalului în noua structură, se va proceda la încetarea raporturilor de serviciu pentru cei ce nu au putut fi numiți în noua structură.

În contextul dat, a susținut că s-a omis etapa obligatorie a numirii întregului personal în noua structură prin organizarea concursului pentru noua structură acolo unde funcțiile sunt mai puține decât funcționarii existenți. S-a arătat că a optat în mod expres pentru funcția publică din compartimentul administrativ din noua structură a Secției teritoriale V_____ prin cererea nr.xxxxxx/28.06.2011, iar pârâtul a răspuns prin adresa nr.803/384/30.06.2011 că posturile din noua structură nu sunt vacante și că preavizele celorlalți funcționari din acest compartiment au fost emise în mod eronat.

Ca atare, în acest fel s-au încălcat dispoz.art.100 alin.3 din Legea nr.188/1999 care prevăd obligativitatea organizării concursului pentru toate funcțiile noi pentru care există mai multe opțiuni decât posturi.

Faptul că există peste 700 de funcții noi susține a fi urmarea firească a organizării instituției prin crearea unei noi structuri în care personalul trebuie numit în termen de 45 de zile de la _____________________ HG nr.566/2011.

A mai învederat faptul că dacă reorganizarea ar fi fost cea prev. de art. 99 alin .1 lit. b din Legea nr.188/1999 atunci toate cele toate 700 de noi funcții ar fi lovite de nulitate având în vedere interdicția expresă de a înființa posturi similare cu cele reduse timp de un an de zile, punct de vedere ce este confirmat și de Agenția Națională a Funcționarilor Publici în adresa nr.xxxxxx/13.07.2011.

Se susține că Decizia de eliberare din funcție nr.41 a fost emisă de Secția Județeană a Gărzii Financiare deși art. III alin.2 din HG nr.566/2011 prevede că toate procedurile vor fi desfășurate de Comisariatul General al Gărzii Financiare.

De asemenea a arătat că preavizul și decizia de eliberare din funcție sunt nelegale deoarece ele nu pot fi emise de secțiile teritoriale decât cu avizul conform al comisarului general, aviz care lipsește (art.6 alin.1 din HG nr.1324/2011).

În situația sa, la data eliberării din funcție existau funcții publice corespunzătoare vacante în instituția pârâtă, fapt atestat de lista funcțiilor publice vacante comunicate de ANFP sub nr.xxxxxx/21.07.2011, precum și în cadrul altor instituții, reclamanta fiind în continuare funcționar public în cadrul corpului de rezervă, dar nu beneficiază de prev. art.99 alin. 5 și 6 din Legea nr.188/1999.

G____ Financiară – Comisariatul General a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, întrucât susținerea reclamantei este nelegală privind nepublicarea Ordinului 2253/2011 în Monitorul Oficial și lipsa de efecte a acestui Ordin, deoarece Ordinul Președintelui ANAF nr.2253/2011 nu este un act administrativ cu caracter normativ pentru că se adresează unui număr restrâns de subiecți și nu există obligația de a fi publicat în Monitorul Oficial.

Totodată, s-a invocat excepția inadmisibilității acțiunii referitor la anularea preavizului emis de G____ Financiară deoarece preavizul reprezintă o simplă înștiințare care nu produce vreo vătămate și nu există situația prev. de art. 1 alin.1 din Legea nr.554/2004.

De altfel, a susținut că cererea privind anularea preavizului este lipsită de interes pentru că preavizul a fost emis la data de 22.06.2011, urmând ca în termen de 30 de zile, reclamantei să-i înceteze raportul de serviciu, iar ulterior împlinirii termenului de preaviz reclamanta a fost eliberata din funcția publică pe baza deciziei nefiind nici un interes al acesteia in ceea ce privește anularea preavizului.

Or, potrivit art.3 alin.4 din HG nr.1324/2009, forma în vigoare la momentul emiterii preavizului Comisarul General numește, angajează, promovează, sancționează și eliberează din funcție personalul de execuție din comisariatul general nu si personalul de execuție din cadrul secțiilor județene.

A susținut ca netemeinică afirmația reclamantei în sensul că s-a încălcat legea atunci când s-a emis preavizul în temeiul art.99 alin.1 lit.b din Legea nr.188/1999 deoarece în felul acesta s-a omis etapa obligatorie a numirii întregului personal în noua structura prin organizarea concursului pentru noua structura acolo unde funcțiile sunt mai puține decât funcționarii existenți.

A învederat că reclamantei i s-a emis preavizul și s-a prevăzut că putea opta pentru numirea în una din funcțiile vacante corespunzătoare din cadrul Gărzii financiare potrivit noi structuri organizatorice aprobate prin Ordinul nr.2253/2011, iar în situația în care există mai multe opțiuni exprimate în zilele de 11 și 15 iulie 2011 se desfășoară concursul pentru numirea în funcții.

Prin reorganizarea care a avut loc la nivelul Gărzii Financiare nu s-a procedat la reducerea unui post ca urmare a modificărilor aduse atribuțiilor de serviciu și nici nu există vreuna din celelalte situații prev. de art.100 alin.1 din legea nr.188/1999 modificată și completată și a avut loc o reorganizare. Reclamanta nu a optat pentru nici o funcție publică vacantă din cadrul Gărzii Financiare potrivit noii structuri organizatorice deși i s-a adus la cunoștință acest fapt. În condițiile în care numărul de posturi s-a redus este evident ca nu se putea proceda la numirea funcționarilor în noua structură organizatorica așa cum eronat susține reclamanta.

A existat avizul favorabil al Agenției Naționale de Administrare Fiscală transmis prin adresa nr.xxxxxx/23.06.2011 acordat in conformitate cu art.197 din Legea nr.188/1999, astfel efectele deciziei nr.220/2011 se produc numai în ceea ce privește părțile din acea cauză.

Lista funcțiilor publice de execuție vacante pentru care putea opta reclamanta potrivit noii structuri organizatorice a fost publicată pe site-ul Gărzii Financiare și ANAF și afișată la avizierul Comisariatului General și al secțiilor teritoriale ale Gărzii Financiare, iar din simpla lecturare a prev. art. 99 alin.6 din legea nr.188/1999 republicată, numai în ipoteza in care nu existau funcții publice vacante corespunzătoare în cadrul instituției publice aceasta solicita ANFP în perioada de preaviz lista funcțiilor publice vacante. Or, reclamanta putea opta pentru numirea în una din funcțiile publice vacante corespunzătoare din cadrul Gărzii Financiare potrivit noii structuri organizatorice, însă reclamanta nu a înțeles să uzeze de acest drept.

Prin încheierea din data de 24 aprilie 2012 s-a dispus, în temeiul art.244 alin.1 Cod procedură civilă, suspendarea judecării cauzei.

Prin cererea înregistrată la 26.02.2014, reclamanta a solicitat repunerea pe rol a cauzei și prin încheierea din 5 iunie 2014 față de susținerile reclamantei prin reprezentant convențional din 8 mai 2014 și lucrările dosarului s-a menținut starea de suspendare a cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr.XXXXXXXXXXX/a1.1, aflat pe rolul I.C.C:J. ce are ca obiect contestația împotriva Ordinului nr.2253/2011 al Președintelui ANAF, contestație în care reclamanta este intervenient, judecata, fiind reluată la cererea reclamantei înregistrată la 4 mai 2015.

În cauză a fost citată Agenția Națională de Administrare Fiscală , pentru pârâtă ca efect al OUG 74/2013. privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Tribunalul V_____, prin sentința nr.1275/09.06.2015 a respins excepția lipsei de interes invocată de pârâtă și acțiunea formulată de reclamantă.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut, în ceea ce privește inadmisibilitatea capătului de cerere privind anularea preavizului nr. xxxxxx/23.06.2001, că deși preavizul nu reprezintă un act administrativ de sine stătător, în sensul art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea 554/2004, susceptibil prin el însuși de a produce efecte juridice și reprezintă doar un act premergător emiterii deciziei de eliberare din funcție, contestarea acestui act odată cu actul administrativ producător de efecte juridice – decizia de eliberare din funcție nu atrage inadmisibilitatea capătului de cerere privind anularea preavizului, ipoteză ce rezultă si din interpretarea prev. art. 18 alin.2 din lege ce vizează inclusiv analizarea legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății.

Preavizul nr. xxxxxx din 23.06.2011 aducea la cunoștință reclamantei că, față de împrejurarea că funcția publică de execuție în care a fost numită a fost supusă reorganizării, i se acordă un preaviz de 30 zile, potrivit art.99 alin.1 lit.b și alin.3 din legea nr.188/1999, pentru a-și exprima opțiunea pentru numirea în una din funcțiile publice vacante corespunzătoare din cadrul Gărzii Financiare, potrivit noii structuri organizatorice aprobate prin Ordinul nr.2253/2011. De asemenea, i s-a adus la cunoștință că nu se încadrează în situațiile prevăzute la art.100 alin.1 și 2 din lege, iar în cazul în care există și alte opțiuni exprimate, se organizează examen pentru numirea în funcții.

Prin conținutul său, preavizul cuprindea mențiuni prejudiciabile pentru reclamantă și contestarea acestuia împreună cu decizia de eliberare din funcție nu lipsește reclamanta de interes în promovarea acțiunii ce vizează anularea actului administrativ și a operațiunilor ce au stat la baza emiterii acestuia, motiv pentru care excepția lipsei de interes invocată de pârâtă va fi respinsă.

În ceea ce privește fondul cauzei, instanța de fond a reținut că, ulterior preavizului mai sus menționat, a fost emisă decizia nr.41 din 22.07.2011, prin care, începând cu data de 25 iulie 2011, ca urmare a reorganizării Gărzii Financiare, reclamanta a fost eliberată din funcția publică teritorială de execuție de expert clasa I, grad profesional superior, la G____ Financiară – Secția Județeană V_____, conform disp.art.97 lit.c, coroborate cu cele ale art.99 alin.1 lit.b, alin.2, alin.3, alin.5, art.103 și art.106 din Legea nr.188/1999.

După cum s-a observat din preambulul deciziei, aceasta a fost emisă în contextul în care, la nivelul Gărzii Financiare, a avut loc un proces de reorganizare, având ca temei, între altele, Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr.2253/2011 de aprobare a noii structuri pe secții județene, divizii, servicii, compartimente, precum și a numărului total de posturi pe aceste structuri.

Ordinul Președintelui A.N.A.F., în temeiul căruia a fost emisă decizia contestată, a aprobat structura organizatorică a Comisariatului General al Gărzii Financiare și a secțiilor județene pe baza numărului maxim de posturi aprobat prin H.G. nr.1324/2009, astfel cum a fost modificată prin H.G. nr.566/2011.

Referitor la critica privind nerespectarea disp.art.11 alin.1 și 12 din Legea nr.24/2000, vizând publicarea și _____________________ actelor normative, s-a observat că ordinul în discuție, adresându-se unui număr determinat de subiecte de drept, are caracterul unui act administrativ individual, și nu al unui act administrativ normativ, astfel încât nu se impunea publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I, intrând sub incidența disp.art.11 alin.2 lit. b din lege și producându-și efectele juridice din momentul comunicării sale către persoanele cărora se adresează. În consecință, nu sunt aplicabile disp.art.11 alin.1 din Legea nr.24/2000.

De asemenea, așa cum a rezultat din preavizul contestat, bibliografia și Ordinul nr. 2253/2011 puteau fi consultate pe site-ul Gărzii Financiare și al ANAF, la avizierul Comisariatului General și al secțiilor teritoriale, iar reclamanta a luat cunoștință de acest ordin, în situația în care si-a exprimat opțiunea pentru funcția de expert , clasa I , prad profesional principal, conform cererii înregistrată sub nr. xxxxxx din 28.06.2011- fila 9 .

În ceea ce privește efectele sentinței nr.220/13.07.2011 a Curții de Apel G_____, invocată de reclamantă, prin care s-a dispus suspendarea efectelor Ordinului nr.2253/2011, instanța de fond a apreciat că acestea se produc exclusiv față de reclamantul din dosarul nr.XXXXXXXXXXX în care a fost pronunțată și nu se pot produce efecte suspensive de executare în raport cu oricare din funcționarii publici ale căror posturi au fost reduse, dat fiind faptul că, pe de o parte, această suspendare a fost obținută până la soluționarea irevocabilă a contestației formulată de acel participant , iar pe de altă parte, actul administrativ în discuție nu are caracter normativ, nefiind, deci, aplicabile dispozițiile art.23 din Legea nr.554/2004, referitoare la hotărârile judecătorești prin care se anulează în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ.

În consecință, s-a apreciat că sentința nr.220/2011 nu produce efecte și în privința reclamantei, dat fiind principiul relativității efectelor hotărârii judecătorești.

Susținerea referitoare la încălcarea art. III alin.2 din HG nr.566/2011, prin preavizul și decizia contestate, în sensul că, de la data intrării în vigoare a HG nr.566/2011, toate procedurile vor fi desfășurate de Comisariatul General al Gărzii Financiare, și nu de Secțiile Județene a fost apreciată de instanță ca neîntemeiată.

S-a reținut că actele menționate au fost emise de autoritatea competentă, câtă vreme, potrivit art. II din H.G. nr.566/2011, „Încadrarea personalului în limita numărului de posturi și în noua structură organizatorică se face în condițiile legii, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”, iar „până la data expirării termenului prevăzut la alin. (1), activitatea Gărzii Financiare este supusă dispozițiilor cuprinse în actele normative privind organizarea și funcționarea acesteia, în vigoare până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”.

Or, termenul menționat curge de la data intrării în vigoare a H.G. nr.566/2011, publicată în Monitorul Oficial nr.495 din 9 iunie 2011, astfel că până la expirarea acestuia rămân aplicabile prevederile H.G. nr.1324/2009, anterior modificării.

Nu a fost reținută nici critica referitoare la lipsa avizului conform al comisarului general, acest aviz, fiind reprezentat de referatul de aprobare nr.xxxxxx din 22.06.2011, privind noua structură organizatorică a Gărzii Financiare, structură care cuprinde posturile rămase ca urmare a procesului de reorganizare, fiind întocmit de Comisariatul General al Gărzii Financiare, astfel cum se învederează prin adresa de la fila 125 dosar .

Art. 6 alin. 1 din HG 1324/2009 forma în vigoare anterioară emiterii preavizului și deciziei de eliberare din funcție „ prevedea că „ (1) Secțiile județene și Secția Municipiului București sunt conduse fiecare de un director coordonator, care numește, angajează, promovează, sancționează și eliberează din funcție personalul de execuție din subordinea sa, cu avizul conform al comisarului general.”.

Art. II din HG 566/2011 prevedea încadrarea personalului în limita numărului de posturi și în noua structură organizatorică se va face în condițiile legii, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, iar până la data expirării acestui termen activitatea Gărzii Financiare este supusă dispozițiilor cuprinse în actele normative privind organizarea și funcționarea acesteia, în vigoare până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Astfel, decizia de eliberare din funcție a fost emisă de comisarul șef de secție ce avea competenta legală de emitere pentru eliberarea din funcțiile publice teritoriale de execuție.

Nici critica referitoare la nerespectarea disp.art.99 din Legea nr.188/1999 nu a fost reținută, față de aspectul că astfel cum rezultă din textul art.99 alin.6 din Legea nr.188/1999, cu modificările și completările ulterioare, numai în ipoteza în care nu existau funcții publice vacante corespunzătoare în cadrul instituției publice, aceasta solicită ANAF, în perioada de preaviz, lista funcțiilor publice vacante nu a fost reținută.

În speță, prin preavizul ce i-a fost comunicat, i s-a adus la cunoștință reclamantei că poate opta pentru numirea în una din funcțiile publice vacante corespunzătoare din cadrul Gărzii Financiare, potrivit noii structuri organizatorice aprobate prin Ordinul nr.2253/2011, conform art.99 alin.5 și 7 din Legea nr.188/1999.

S-a reținut că a rezultat din înscrisurile de la fila 9 dosar înregistrat sub nr. xxxxxx din 28.06.2011 și fila 12 înregistrat sub nr. xxxxxx din 01.07.2011, faptul că reclamanta a optat pentru funcția publică de expert, clasa I, grad profesional principal din cadrul Gărzii Financiare, potrivit noii structuri organizatorice aprobate prin Ordinul nr.2253/2011, aflate în statul de funcții al Secției Județene V_____, însă această opțiune nu corespundea gradului profesional al funcționarului pentru organizarea concursului cu respectarea criteriilor specifice pentru ocuparea funcției publice privind criteriile de categorie, clasă, grad profesional.

În aceste condiții susținerea reclamantei, în sensul că pârâta trebuia să procedeze la numirea sa în funcția publică vacantă din cadrul Gărzii Financiare Secția Județeană V_____, în condițiile în care în structura sa organizatorică erau incluse două posturi de expert, grad profesional principal diferit ce cel corespunzător gradului profesional al reclamantei a fost apreciată ca lipsită de temei, astfel cum neîntemeiată a fost considerată și susținerea sa referitoare la posibilitatea transferării sale în interes de serviciu pe alte funcții publice vacante, câtă vreme nu erau îndeplinite condițiile impuse de art.90 din Legea nr.188/1999.

Reclamanta a contestat Ordinul nr.2253/2011 al Președintelui A.N.A.F., care stă la baza deciziei contestate, în cadrul dosarului nr.XXXXXXXXXXX/a.1.1, aflat pe rolul ICCJ, în care reclamanta a avut calitatea de intervenient și prin decizia nr. 4557 din 28.11.2014 s-a respins cererea de intervenție ca nefondată, așa cum a rezultat din extrasul Ecris, aflat la fila 217 dosar.

Împotriva acestei sentințe s-a formulat recurs în termen legal de către reclamantă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că avizul conform al Comisariatului General al Gărzii Financiare a personalului de execuție din cadrul Gărzii Financiare nu poate fi substituit de un referat care privește aprobarea unei structuri abstracte de funcționare, ci trebuie să fie un act nominal și individual.

Avizul conform impus de art.6 alin.1 din HG nr.1324/2009, în forma în vigoare la data emiterii acestuia trebuie să se refere în mod explicit la un anume funcționar public și la eliberarea acestuia din funcție aspect neavut în vedere de către instanța de fond.

În contextul dat se susține că avizul conform pentru eliberarea sa din funcție lipsește, iar instanța de fond nu a constatat această împrejurare.

O altă critică privește faptul că instanța de fond a făcut o aplicarea greșită a dispozițiilor art.99 alin.1 lit.b) și alin.6 din Legea nr.188/1999 prin aceea că nu s-a ținut cont de faptul că eliberarea din funcție nu poate avea loc decât după punerea la dispoziție a funcțiilor publice vacante din cadrul instituției sau din alte instituții.

În cazul funcțiilor publice de la alte instituții, funcționarul public va fi transferat pe aceste funcții. Or, eliberarea sa din funcție s-a întemeiat pe o cauză neimputabilă funcționarului public, iar posturile din noua structură a compartimentului administrativ al Secției teritoriale V_____ nu erau vacante, ceea ce impunea în mod evident transferul său în interes de serviciu pe alte funcții publice de la alte instituții, în temeiul art.99 alin.6 din Legea nr.188/1999.

Intimata nu i-a pus la dispoziție funcții publice vacante de la alte instituții, deși, în cadrul acestora, existau funcții publice vacante corespunzătoare, așa cum rezultă din adresa nr.xxxxxx/21.07.2011 a A.N.F.P.

Susține astfel că G____ Financiară a procedat nelegal când a emis decizia și a dispus eliberarea sa din funcție, deși textele de lege enunțate nu permiteau eliberarea din funcție a unui funcționar public pentru motive care nu-i sunt imputabile, cu excepția situației în care nu mai există funcții publice vacante corespunzătoare în instituția publică sau în alte instituții publice.

În argumentarea afirmației sale a făcut referire la Decizia nr.351/2015 a Curții Constituționale, care a analizat dispozițiile art.99 alin.5 și 6 din Legea nr.188/1999 și a admis excepția de neconstituționalitate a OUG nr.82/2013 în ce privește modificarea textelor din Legea nr.188/1999, reținând că art.99 alin.6 din Legea nr.188/1999 este o garanție a dreptului la muncă al funcționarului public, care asigură realizarea scopului legii, garanție reglementată prin norme imperative, nefiind lăsată la aprecierea instituțiilor publice.

În motivarea acestei decizii s-a reținut că în domeniul administrației publice s-a constatat existența unei vădite instabilități legislative, care pune sub semnul întrebării și scopul Legii nr.188/1999, concluzionându-se că OUG nr.92/2013 elimină practic o garanție acordată de lege funcționarului public eliberat din funcție pentru motive neimputabile și anume aceea a reîncadrării sale într-o funcție publică vacantă corespunzătoare pregătirii sale, pentru a nu lăsa funcționarul public la aprecierea discreționară a autorității sau instituției publice, fără opțiunea de a-și valorifica prerogativa pe care legea i-o oferă.

În concluzie a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea cererii sale.

Curtea, examinând recursul prin prisma criticilor aduse, pe care le-a încadrat în temeiul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, reține că acesta este nefondat, pentru cele ce se vor expune în continuare.

Cu privire la prima critică vizând inexistența avizului conform al Comisariatului General al Gărzii Financiare necesar eliberării din funcție a personalului de execuție din cadrul Gărzii Financiare, întemeiată pe art.6 alin.1 din H.G. 1324/2009, Curtea reține că noțiunea avizului conform este specifică operațiunilor procedurale anterioare emiterii actului administrativ și în esență el reprezintă manifestarea unilaterală de voință care condiționează, în cazul acestuia, manifestarea unilaterală de voință a organului administrativ.

Potrivit textului de lege enunțat anterior, în forma în vigoare la data apariției H.G. nr.566/2011, Curtea constată că „(1) Secțiile județene și Secția Municipiului București sunt conduse fiecare de câte un comisar șef de secție. (2) În activitatea de conducere, comisarii șefi de secție sunt ajutați de un comisar șef de secție adjunct și de comisari șefi de divizie. În lipsa comisarului șef de secție, activitatea secției este condusă de comisarul șef de secție adjunct sau de un comisar șef de divizie, după caz, în baza deciziei comisarului general. (3) Secțiile județene și Secția Municipiului București ale Gărzii Financiare sunt subordonate conducerii Comisariatului General al Gărzii Financiare, președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și ministrului finanțelor publice”.

Or, în prezenta cauză ne aflăm în ipoteza eliberării din funcții publice ca urmare a unei proceduri de reorganizare declanșată printr-un act normativ, respectiv H.G. nr.566/2011, prin care s-a stabilit reducerea numărului de posturi la nivelul Gărzii Financiare, act normativ care nu prevede existența unui aviz conform, ca act nominal și individual, cum opinează recurenta din prezenta cauză.

Cu toate acestea, așa cum corect a reținut și instanța de fond, acest aviz a existat, fiind reprezentat de referatul de aprobare nr.xxxxxx/22.06.2011, întocmit de Comisariatul General al Gărzii Financiare, privind noua structură organizatorică a Gărzii Financiare, respectiv posturile rămase vacante ca urmare a procesului de reorganizare, referat, la rândul său, avizat de ANAF prin avizul cu nr.894 633/23.06.2011 (fila 102 și 113 dosar fond).

Totodată, Curtea constată, examinând înscrisul de la filele 16 - 17 dosar fond, că recurenta-reclamantă a fost înștiințată despre conținutul actelor normative în baza cărora urma a se derula procedura de reorganizare a instituției, rezultând astfel că autoritatea publică a respectat dispozițiile legale în vigoare la acel moment.

În ce privește cea de-a doua critică vizând aplicarea greșită a dispozițiilor art.99 alin.1 lit. b) din Legea nr.188/1999, în conformitate cu care persoana care are competența legală de numire în funcția publică va dispune eliberarea din funcția publică prin act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri:(...) b)„autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public”, precum și a dispozițiilor art.99 alin. alin.6 din Legea nr.188/1999, în conformitate cu care „În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) - c) și e), dacă nu există funcții publice vacante corespunzătoare în cadrul autorității sau instituției publice, autoritatea ori instituția publică are obligația de a solicita Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în perioada de preaviz, lista funcțiilor publice vacante. În cazul în care există o funcție publică vacantă corespunzătoare, identificată în perioada de preaviz, funcționarul public va fi transferat în interesul serviciului sau la cerere”, de asemenea, Curtea o apreciază ca nefondată.

În contextul dat, lecturând conținutul acestor dispoziții, Curtea constată că ele se referă în mod expres la ipotezele în care, dacă nu există funcții vacante corespunzătoare în cadrul autorității sau instituției publice, aceasta are obligația de a solicita A.N.F.P., în perioada de preaviz, lista funcțiilor publice vacante.

Or, recurenta din prezenta cauză a fost eliberată din funcția publică pe care o deținea pentru ipoteza prevăzută la art.99 alin.1 lit. b) din Legea nr.188/1999, cu modificările și completările ulterioare, astfel că acesteia i s-au aplicat dispozițiile art.99 alin.3 și 5, în privința procedurii de comunicare a listei funcțiilor publice vacante, potrivit cărora „(3) În cazul eliberării din funcția publică, autoritatea sau instituția publică este obligată să acorde funcționarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice. (…) (5) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), și e), în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorității sau instituției publice există funcții publice vacante corespunzătoare, aceasta are obligația de a le pune la dispoziție funcționarilor publici.”, în privința procedurii de comunicare a listei funcțiilor publice vacante.

În cauză, această listă a fost publicată pe site-ul Gărzii Financiare și A.N.A.F. și afișată la avizierul Comisariatului General și al Secțiilor teritoriale ale Gărzii Financiare.

Mai mult, se constată că instituția publică supusă reorganizării, cu adresa nr.xxxxxx/21.07.2011(f.18 -21 dosar fond)a înaintat, către recurenta-reclamantă lista funcțiilor publice vacante, însoțită de explicațiile solicitate. Recurenta a recunoscut că a optat în mod expres pentru o funcție publică din compartimentul administrativ din noua structură a Secției teritoriale V_____ prin cererea nr.xxxxxx/28.06.2011(f.19, 3-14 dosar fond), diferită de cea corespunzătoare gradului profesional al reclamantei (expert superior) și nicidecum pentru una dintre funcțiile publice vacante. Însă, având în vedere că în structura organizatorică a instituției erau incluse doar două posturi de expert, grad profesional principal, acestea nu au fost supuse reorganizării (f.10, 117 dosar fond). Dacă opțiunea acesteia se referea la una dintre funcțiile publice vacante din lista pusă la dispoziție, reclamanta urma a participa la examenul de testare profesional și a obține un punctaj corespunzător numirii în noua funcție, ceea ce în cauză nu s-a dovedit(f.18-21 dosar fond).

Așadar, Curtea reține că ipoteza invocată de recurentă în privința incidenței în cauză a art.99 alin.6 din Legea nr.188/1999 ar fi fost valabilă numai în ipoteza în care nu există funcții publice vacante corespunzătoare în cadrul instituției publice, sens în care aceasta din urmă trebuia să solicite A.N.F.P., în perioada de preaviz, lista funcțiilor publice vacante. Prevederea textului de lege enunțat se referă numai la opțiunea exprimată în perioada de preaviz pe care reclamanta nu a exercitat-o, deși, așa cum s-a precizat anterior, i s-a adus la cunoștință lista posturilor vacante, astfel că după această perioadă nu mai putea exercita o nouă opțiune cu aceleași consecințe.

Or, așa cum s-a precizat, prin preavizul comunicat recurentei în 23.06.2011 i s-a adus la cunoștință că poate opta pentru numirea în una din funcțiile publice vacante corespunzătoare din cadrul Gărzii Financiare, potrivit noii structuri organizatorice aprobată prin Ordinul nr.2253/2011 conform art.99 alin.5 și 7 din Legea nr.188/1999.

Totodată, Curtea constată că în situația de față a operat o reorganizare prin reducerea numărului de posturi, iar modalitatea legală de a fi numit într-o altă funcție publică o constituia, conform textului de lege, exprimarea opțiunii pentru una din funcțiile publice vacante existente la nivelul instituției supusă reorganizării și de a participa la examenul de testare profesională și obținerea unui punctaj corespunzător, așa cum s-a menționata anterior.

Ca atare recurenta nu se poate prevala de încălcarea art.6 din CEDO privind apărarea drepturilor sale, între care dreptul său la muncă și la o retribuție echivalentă muncii prestate.

Nu poate susține nici că, față de modalitatea în care a ales să-și exprime opțiunea, în raport de situația rezultată ca urmare a intervenirii HG nr.566/2011 - privind reorganizarea Gărzii Financiare -, recurenta în calitate de funcționar public a rămas la dispoziția discreționară a instituției publice, fără posibilitatea de a-și valorifica prerogativa pe care legea i-o conferea, afirmație contrazisă de probatoriul depus chiar de recurentă în susținerea apărărilor sale.

Invocarea deciziei nr.351/2015 a Curții Constituționale nu are relevanță în cauză, întrucât aceasta se referă la o modificare a Legii nr.188/1999, ulterioară emiterii deciziei de eliberare din funcția publică ce face obiectul prezentei cauze.

Nici opinia acesteia privind obligația instituției publice de a opera transferul său în interes de serviciu, motivată pe același temei de drept, față de inexistența unei fapte culpabile generatoare a emiterii preavizului nu este justificată, în raport de modalitatea sub care aceasta s-a realizat, fiind impusă prin dispozițiile HG nr.566/2011

De asemenea, Curtea constată că art.104 și 105 din Legea nr.188/1999, se referă la etapa ulterioară eliberării din funcție și _____________________ rezervă, aceste texte reglementând regimul juridic aplicabil corpului de rezervă format din funcționarii publici ce au fost eliberați din funcția publică în condițiile art.99 alin.1 lit. a), c), e) și g) pentru motive neimputabile lor.

Ceea ce este relevant în cauză este faptul că textul în baza căruia reclamanta a fost eliberată din funcție impune doar obligativitatea pentru autoritatea publică să pună la dispoziție lista posturilor vacante, ceea ce în cauză s-a dovedit ca fiind respectat de către intimata-pârâtă, fapt recunoscut și de recurentă prin corespondența purtată cu instituția publică, în care critică condițiile de formă ale listei ce i s-ar fi comunicat (f.11,14 dosar fond).

În consecință, Curtea apreciază că nu există motive care să conducă la modificarea sau casarea sentinței atacate, astfel că, în temeiul art.312 alin.1 coroborat cu dispozițiile Legii nr.188/1999, urmează să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta GREVUȚU E_____ M____, domiciliată în Rm. V_____, _________________________. 8, județul V_____, împotriva sentinței nr. 1275 din 9 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul V_____ - Secția a II-a civilă în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimată fiind pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, _____________________, sector 5.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 septembrie 2015, la Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Președinte, I____ B______	Judecător, A___ A______ T_____	Judecător, A______ T_____
	Grefier, I______ P____

Red.I.B.

EM/2 ex./29.09.2015

Jud.fond: S.E.D___