Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL G_____

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA nr. 1758/2015

Ședința publică din data de 20 octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G_______ L_______ T_____

Judecător L_____ C_______

Judecător C_____ R_____ M______

Grefier D______ M______

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

La ordine fiind soluționarea recursului în contencios administrativ și fiscal având ca obiect „anulare act administrativ” promovat de recurenta pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului B_____, cu sediul în municipiul B_____, Piața Independenței nr. 1, județul B_____, împotriva sentinței civile nr. 303/30.04.2015 pronunțată de Tribunalul B_____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata reclamantă S.C. Veneția C___ SRL, cu sediul în municipiul B_____, ____________________. 50, județul B_____.

La apelul nominal au răspuns pentru recurentul pârât domnul consilier juridic J_____ M____, cu delegație la dosar, iar pentru intimata reclamantă, apărătorul ales al acesteia, doamna avocat N______ M______, din cadrul Baroului B_____, cu împuternicire avocațială la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul că este primul termen de judecată în recurs, acesta fiind scutit de plata taxei de timbru și pentru care s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă. De asemenea se arată că s-a depus întâmpinare din partea intimatei, care a fost și comunicată.

Întrebați fiind participanții procesuali arată, pe rând, că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul recurentei, consilier juridic J_____ M____ arată că dispoziția contestată ce face obiectul prezentei cauze înregistrată sub nr. 4199/04.08.2014 reprezintă actul administrativ de modificare a dispoziției prin care s-a constituit în sarcina intimatei din prezenta cauză în cuantum total de xxxxx lei. Această dispoziție nr. 6064/2013 emisă în termenul de prescripție nu a fost contestată în termenul de 30 de zile prevăzut de lege, având în acest moment caracter definitiv. În cazul în care instanța de recurs va respinge prezenta cale de atac și pe cale de consecință se va respinge și anularea dispoziției de modificare instituția recurentă are o singură posibilitate aceea de a pune în aplicare dispoziția inițială, aceea prin care s-a stabilit în sarcina intimatei o creanță mult mai mare decât cea aplicată prin dispoziția modificatoare. Primarul municipiului B_____, luând act de certificatul constatator emis de ORC la data de 13.05.2011 a înțeles ca intimata după această dată nu a mai desfășurat activități de alimentație publică și nu ar mai fi corect să plătească taxă anulă de viză pentru autorizația nr. 95 ce-i fusese emisă în anul 2008, întrucât începând cu data de 13.05.2011și-a schimbat obiectul de activitate, prin urmare dispoziția contestată este în avantajul acesteia, considerând că instituția recurentă a stabilit o creanță corectă, deoarece în perioada 2008-2011 intimata a desfășurat activități de alimentație publică, iar pentru perioada 2011-2013 nu s-a mai solicitat plata taxei de viză întrucât și-a schimbat obiectul de activitate. Pentru celălalt motiv de recurs s-au formulat concluzii scrise, care s-au depus la dosar, sens în care solicită admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a dispoziției Primarului municipiului B_____ nr. 4199/04.08.2014.

Apărătorul ales al intimatei, avocat N______ M______ solicită respingerea recursului și să se dispună menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de instanța de fond. S-a arătat că motivele de recurs nu sunt făcute pe temei de nelegalitate, ci pe temei de netemeinicie, iar în subsidiar, dacă instanța va considera că motivele de recurs se încadrează pe nelegalitate solicită a se stabili că din punctul de vedere al prescripției corectă este hotărârea instanței de fond, în sensul că pentru anul 2008 este prescrisă creanța, iar pentru perioada 2009-2011nu îi revine intimatei sarcina să plătească taxa pentru că din codurile CAEN rezultă că societatea nu a mai desfășurat activități de alimentație. O perioadă de timp spațiul a fost închiriat altor două societăți care au desfășurat o astfel de activitate, iar începând cu anul 2011 se desfășoară o activitate de asistență medicală specializată. Solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată. Ceea ce s-a prezentat de către reprezentantul recurentei referitor la cealaltă dispoziție a primarului, din punctul său de vedere aceasta nu face obiectul prezentei cauze, nefiind în situație a de pune concluzii sub acest aspect.

Reprezentantul recurentei, în replică, solicită ca instanța de recurs să analizeze contractele de închiriere invocate și să se constate că acestea nu au fost înregistrate la Administrația Financiară, fapt pentru care în opinia sa nu pot produce niciun efect juridic. Dacă societățile comerciale în discuție ar fi efectuat activități de alimentație publică în același spațiu ar fi avut nevoie de autorizație de funcționare, ori din evidențele instituției recurente nu rezultă că aceste societăți n-ar fi avut niciodată autorizație de funcționare.

Apărătorul intimatei, în replică arată că, din evidențele ORC B_____ rezultă că în perioada respectivă societatea intimată nu au mai desfășurat activitate de alimentație publică. Solicită a se avea în vedere cele două coduri CAEN: 6820 – pentru închiriere spațiu și respectiv, 8610 pentru asistență medicală.

Reprezentantul recurentei, în replică arată că nu s-a solicitat aviz de funcționare de la primarul municipiului B_____ pentru aceste două activități. Pentru orice activitate se solicită ori autorizație de funcționare pentru codurile CAEN privind alimentația publică, ori aviz de funcționare pentru celelalte activități.

Apărătorul intimatei, în replică arată că, dacă nu s-ar fi solicitat astfel de autorizații societatea trebuia sancționată, considerând că, dacă s-a încălcat un text de lege și nu s–a aplicat o sancțiune, acest aspect nu se poate discuta pentru prima dată în fața instanței de recurs, acest gen de apărare trebuind discutat pentru prima dată la fond și nu în calea de atac a recursului.

CURTEA

Asupra recursului în contencios de față;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B_____ sub nr. XXXXXXXXXXXXX la data de 19.09.2014, reclamanta VENEȚIA C___ SRL a chemat în judecată pe pârâtul MUNICIPIULUI B_____ prin Primar solicitând anularea Dispoziției nr. 4199/04.08.2014, cu acordarea cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 303/Fca/30.04.2015, pronunțată de Tribunalul B_____, a fost admisă excepția prescripției dreptului de a stabili obligația fiscală privind taxa de viză aferentă anului 2008 în cuantum de 2.700 lei și majorările de întârziere aferente în cuantum de 4.676 lei, a fost respinsă excepția prescripției dreptului de a stabili obligația fiscală privind taxa de viză aferentă anului 2009 și calculată până la 04.08.2009 și majorările de întârziere aferente, a fost admisă cererea formulată de reclamanta VENEȚIA C___ SRL, a fost anulată dispoziția nr. 4199/04.08.2014 emisă de Primarul Municipiului B_____ privind taxa de viză aferentă anilor 2009, 2010 și 2011 și majorările de întârziere aferente, a fost constatat prescris dreptul de a stabili obligația fiscală privind taxa de viză aferentă anului 2008 în cuantum de 2.700 lei și majorările de întârziere aferente în cuantum de 4.676 lei și a fost respinsă cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen legal, pârâtul UAT MUNICIPIULUI B_____, prin Primar, criticând-o ca fiind nelegală.

În motivare, recurentul a arătat că a fost emisă Autorizația de funcționare nr. 95/10.09.2007, in vederea desfășurării activității de alimentație publică de către Veneția C___ S.R.L. B_____ la punctul de lucru situat în B_____, ___________________. 50.

Potrivit art. 268 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, S.C. Veneția C___ S.R.L, avea obligația de a achita taxa de viză anuală pentru autorizația de funcționare ce a fost emisa. Creanța în sumă totală de 39.050,00 lei a fost stabilită, cu respectarea prevederilor Legii nr. 571/2003, O.G. nr. 92/2003, fiind respectate totodată și hotărârile consiliului local.

Taxa aferentă anului 2008 nu este prescrisă, deoarece a fost stabilită inițial prin Dispoziția nr. 6064/25.11.2013 emisă de Primar (obligații totale 39.050 lei), iar prin Dispoziția nr. 4199/04.08.2014 a fost doar modificată dispoziția inițială înlăturându-se anii 2012 și 2013.

A mai arătat că reclamanta avea obligația, în conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 359/2004 de a depune la ORC o nouă declarație – tip pe propria răspundere corespunzătoare modificărilor intervenite față de declarația înregistrată sub nr. xxxxx/03.07.2007.

Reclamanta avea obligația de a achita taxa anuală pentru avizarea Autorizației nr. 95/2007 până la data de 13.05.2011, dată la care a fost emis Certificatul constatator nr. 8596 de către ORC B_____.

Reclamanta nu a adus la cunoștința primăriei încetarea activității sale de alimentație publică și nici încheierea contractelor de închiriere.

În drept, a invocat disp. art. 483-502 C.pr.civ., C.pr.fisc.

În susținere, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Legal citată, intimat a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivare, a arătat că recursul este nul, deoarece nu se încadrează în motivele prev. de art. 488 C.pr.civ.

Pe fond, a arătat că sentința este corectă, deoarece obiectul acțiunii este anularea Dispoziției nr. 4199/04.08.2014, nu a Dispoziției nr. 6064/25.11.2013. În perioada 2009-2011, intimata a desfășurat activități de închiriere spațiu, nu de alimentație publică.

În drept, a invocat disp. art. 488,496,453 C.pr.civ.

În apărare, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Instanța de recurs a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, Curtea de Apel apreciază că recursul este întemeiat și se impune a fi admis, având în vedere următoarele considerente:

În ce privește motivul de recurs aplicabil, Curtea constată că analiza criticilor invocate face posibilă încadrarea lor în motivul de recurs prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.pr.civ., referitor la încălcarea prin hotărâre a normelor de drept material. Susținerile intimatei privind nulitatea recursului sunt, deci, neîntemeiate.

Instanța reține că, în data de 29.11.2007, intimata-reclamantă a încheiat contractul de închiriere nr. 28 cu Mediaprest Production SRL, valabil în perioada 01.12.2007 – 04.02.2009, iar, în data de 04.02.2009, contractul de închiriere nr. 3 cu Centropolis SRL, pentru perioada 04.02.2009 – 04.02.2010.

Înainte de încheierea acestor contracte, intimata figura în evidențele Primăriei ca societate care desfășura activități de alimentație publică, fiindu-i eliberată autorizația de funcționare nr. 95/10.09.2007.

Curtea reține că intimata-reclamantă nu a adus la cunoștința recurentei încetarea activității de alimentație publică pe care o desfășura și încheierea contractelor de închiriere cu cele două societăți.

De abia în data de 13.05.2011, intimata a obținut certificatul constatator ORC, prin care s-a înregistrat declarația sa privind încetarea activităților în spațiul respectiv.

În aceste condiții, Curtea apreciază că intimata este datoare să achite taxele aferente perioadei 2008 – 2011, deoarece nu a notificat existența contractelor de închiriere către unitatea administrativ-teritorială. Față de terți, proprietarul unui bun (mobil sau imobil) răspunde pentru toate sarcinile legate de acel bun, cu atât mai mult cât timp existența contractelor de închiriere nu este adusă la cunoștința terților. În cazul de față, ar fi fost suficient ca intimata să facă demersuri pentru a declara Primăriei încetarea activității sale de alimentație publică.

Pentru sarcinile fiscale datorate, intimata se poate îndrepta, în principiu, împotriva chiriașilor, în baza raporturilor juridice izvorâte din contractele de locațiune încheiate.

În ce privește incidența prescripției pentru creanța fiscală aferentă anului 2008, Curtea reține că obligația fiscală pentru anul 2008 a fost stabilită prin Dispoziția nr. 6064/25.11.2013 emisă de Primar (f. 57 dos. fond), iar prin Dispoziția nr. 4199/04.08.2014 s-au adus numai modificări rezultând din înlăturarea debitelor pe anii 2012 și 2013.

Așadar, obligația fiscală pentru anul 2008 a fost stabilită în data de 25.11.2013, în interiorul termenului de prescripție de 5 ani, calculați de la 1 ianuarie a anului următor (1 ianuarie 2009).

În fine, reținem și faptul că apărările intimatei privind existența contractelor de închiriere și nelegalitatea debitului nici nu pot fi invocate atât timp cât nu a fost contestată în termen Dispoziția nr. 6064/25.11.2013, ci numai Dispoziția de modificare nr. 4199/04.08.2014.

Recursul este calea de atac prin intermediul căreia părțile sau Ministerul Public solicită, în condițiile și pentru motivele determinate limitativ de lege, desființarea unei hotărâri judecătorești pronunțate fără drept de apel sau în apel.

Examinând prezenta cauză prin prisma aspectelor enumerate mai sus, Curtea apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, care se impune a fi reformată.

Având în vedere cele expuse, Curtea va admite recursul, va casa în tot sentința recurată și, în rejudecare, va respinge cererea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul Unitatea Administrativ Teritorială a municipiului B_____, cu sediul în municipiul B_____, Piața Independenței nr. 1, județul B_____, împotriva sentinței civile nr. 303/30.04.2015 pronunțată de Tribunalul B_____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata reclamantă S.C. Veneția C___ SRL, cu sediul în municipiul B_____, ____________________. 50, județul B_____.

Casează în totalitate sentința recurată și în rejudecare:

Respinge cererea ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 octombrie 2015.

Președinte, G_______ L_______ T_____	Judecător, L_____ C_______	Judecător, C_____ R_____ M______
	Grefier, D______ M______

Tennored. motivare C.R.M/14.12.2015

D.M. 4 ex./14.12.2015

Fond: A.C_____

__________________________