Document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din 14 Iulie 2015

Instanța constituită din:

Președinte - M______ Hărățu

Grefier A__-M____ H___

Sentința Nr. 1015 ca/2015

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamant H____ M_______ și pe pârât C___ JUDEȚEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE IAȘI, având ca obiect anulare act administrativ + suspendare executare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16 iunie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când instanța a rămas în pronunțare, și pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 30.06.2015, când din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei de față:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr. XXXXXXXXXXXX, reclamanta H____ M_______ a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C___ de Asigurări de Sănătate Iași să se dispună anularea Deciziei nr. xxxxxx/16.09.2014 și a deciziei de impunere nr. xxxxx/10.06.2012, emise de către pârât.

Nemulțumirea reclamantei constă în stabilirea, prin decizia de impunere nr. xxxxx/2012 și menținerea prin Decizia nr. xxxxxx/2014 a sumei de plată de 390 lei, reprezentând contribuții de asigurări de sănătate neplătite și accesorii calculate la aceste sume, contestația sa formulată pe calea recursului grațios fiind admisă doar în parte.

Reclamanta apreciază că nu datorează dobânzi și penalități de întârziere întrucât acestea se stabilesc doar dacă există un titlu de creanță prin care se impune legal o obligație de plată.

În drept, reclamantul a invocat disp. Legii nr.95/2006 și ale O.U.G. nr. 92/2003, iar în dovedirea acțiunii a depus înscrisuri.

Pârâtul C.A.S. Iași a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că în cadrul Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, legiuitorul a instituit în sarcina oricărei persoane care desfășoară activități independente obligația expresă și absolută de a depune declarații trimestriale la casele de asigurări de sănătate, precum și achitarea contribuției datorate în baza acestor declarații (art. 257 alin. 2 coroborat cu alin. 5).

Totodată, în cadrul aceluiași text normativ, legiuitorul a prevăzut faptul că în cazul neachitării la termen a contribuțiilor datorate fondului caselor de asigurări prin organele proprii urmează a aplica măsurile de executare silită pentru încasarea sumelor datorate și a majorărilor de întârziere (art. 261).

Prin Decizie, Curtea Constituțională a reținut faptul că obligativitatea contribuției pentru asigurările de sănătate trebuie analizată în legătură cu un principiu ce stă la baza acestui sistem și anume principiul solidarității. Astfel, datorită solidarității celor care contribuie, acest sistem își poate realiza obiectivul principal, acela de a asigura un minim de siguranță medicală pentru populație, inclusiv pentru acele categorii de persoane ce se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondului asigurărilor de asigurări de sănătate. Atât principiul obligativității, cât și cel al solidarității reprezintă o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății, precum și a celor care consacră obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor.

Prin nedepunerea declarațiilor la termenele stipulate în prevederile legale în vigoare, contestatorul a încălcat prevederile art. 81 din O.G. 92/2003 și a art. 215 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (art. 8 din O.U.G. nr. 150/2002).

Potrivit dispozițiilor legale sus arătate, obligația de a-și declara veniturile și a face dovada plății contribuțiilor îi reveneau în primul rând d-lui D_____ C_________.

C___ de Asigurări de Sănătate Iași nu a avut cunoștință despre desfășurarea unei activități independente în calitate de persoană fizică autorizată de către reclamant până la momentul comunicării în format electronic a bazei de date deținute de către ANAF – AFP Iași, pe baza de Protocol.

În aceste condiții, este firesc faptul că pârâtul s-a aflat în imposibilitate absolută de a face vreo comunicare în baza art. 222 din Legea nr. 95/2006 în perioada anterioară luării la cunoștință a datelor astfel comunicate.

Contestatorul avea obligația legală de a depune declarații și de a efectua plăți la FNUASS la data de 15.03., 15.06., 15.09. și15.12 ale fiecărui an, obligații pe care însă nu le-a îndeplinit, neputând invoca necunoașterea dispozițiilor legale. Contestatorul a fost autorizat să desfășoare activități independente și în această situație avea obligația respectării prevederilor legale sus arătate.

Codul de Procedură Fiscală stipulează dreptul organului fiscal de a calcula obligații fiscale principale (contribuția de asigurări de sănătate) precum și obligațiile accesorii (calculate pentru neplata în termen a obligațiilor fiscale principale) în intervalul de prescripție fiscală de 5 ani, calculat de la data de 01 ianuarie a anului imediat următor celui în care a fost realizat venitul.

Din cuprinsul deciziei de impunere și a anexelor la aceasta se poate observa modul în care au fost determinate contribuția de plată, penalitățile și dobânzile aferente pentru fiecare an în parte. La fiecare perioadă a fost aplicată legislația specifică privind cotele de contribuție sau procentele legale de majorări de întârziere (dobânzi) sau penalități de întârziere.

Cererea reclamantei având ca obiect anularea actelor administrative fiscale va fi admisă în parte pentru argumentele următoare:

Prin decizia de impunere nr. xxxxx/10.06.2012, pârâtul C___ de Asigurări de Sănătate Iași a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a unei contribuții la F.N.U.A.S.S., dobânzi și penalități de întârziere.

Reclamanta a formulat contestație împotriva deciziei de impunere, contestație ce a fost respinsă de către organul fiscal prin decizia nr. xxxxxx/16.09.2014.

Conform art.213 alin.4 din Legea nr.95/2006, categoriile de persoane care nu sunt prevăzute la alineatele 1 și 2 au obligația să se asigure în condițiile art.211 și să plătească contribuția la asigurările de sănătate în condițiile legii, iar obligația virării acestei contribuții revine și persoanelor care exercită profesii libere (art. 215 alin. 3 din aceeași lege).

Tribunalul constată că reclamantei îi este conferită calitatea de asigurat prin lege (asigurarea socială de sănătate fiind obligatorie în baza art.208 alin. 3 din legea nr.95/2006) și, în această calitate, îi incumbă și sarcina de a contribui la F.N.U.A.S.S.

Verificând documentația ce a stat la baza emiterii deciziei de impunere contestate (fila 18 dosar), instanța reține că reclamanta a realizat venituri din profesii liberale și comerciale doar în anul 2011, decizia de impunere vizând anii 2011 și 2012, pentru anul 2011 fiind calculat doar contribuție de asigurări de sănătate de 111 lei pentru al patrulea trimestru, nu și dobânzi sau penalități de întârziere.

În condițiile prezentate mai sus, pentru anul 2012 reclamanta nu datorează plata contribuției bănești pentru asigurări de sănătate prevăzute de art. 257 alin. 1 lit. b din Legea nr. 95/2006, această contribuție calculându-se în raport de salariul lunar de bază minim brut pe țară doar dacă asiguratul realizează un venit impozabil din activități independente mai mic decât acest salariu și dacă este singurul venit asupra căruia se calculează contribuția respectivă.

Prevederile art. 257 alin.1 lit. b teza finală din Legea nr. 95/2006 nu sunt aplicabile reclamantei pentru anul 2012 întrucât în acest an aceasta nu a obținut niciun venit din activități independente.

C.A.S. Iași ar fi obligat legal pe reclamantă la plata contribuției de asigurări de sănătate pentru anul 2012 în raport de salariul minim brut pe țară în vigoare la data plății doar în cazul în care aceasta ar fi solicitat obținerea calității de asigurat în condițiile art. 259 alin.7 lit. c din Legea nr. 95/2006, însă acesta nu a probat formularea de către reclamantă a unei astfel de cereri.

Reținând că debitul calculat în sarcina reclamantei, pentru anul 2011, este în cuantum de 111lei potrivit înscrisului de la fila 18 dosar, instanța, având în vedere și considerentele prezentate mai sus, va admite în parte cererea reclamantei, dispunând anularea actelor administrative fiscale deduse judecății până la concurența debitului de 111lei.

Deoarece reclamanta nu a făcut dovada plății cauțiunii de 78 lei, iar reprezentantul avocat al acesteia nu a făcut dovada mandatării sale să renunțe la capătul de cerere privind suspendarea executării deciziilor contestate, tribunalul va respinge această cerere.

Văzând și prev. art.453 alin. 1 N.C.P.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea formulată de reclamanta H____ M_______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în ____________________. 53, ____________, parter, Tg. F_____, jud. Iași, cu domiciliul procesual ales la cab. av. H____ S_____ L_______, cu sediul în ______________________. 30, ______________ A, ___________, ________________________ cu pârâtul C.A.S. Iași cu sediul în Iași, __________________. 18-20.

Anulează în parte Decizia nr. xxxxxx/16.09.2014 și Decizia de impunere nr. xxxxx/10.06.2012, emise de pârât, până la concurența debitului de 111 lei, reprezentând contribuția de asigurări de sănătate aferentă trimestrului al patrulea al anului 2011.

Respinge cererea reclamantei de suspendare a executării deciziilor contestate emise de pârâtul C.A.S. Iași.

Obligă pârâtul C.A.S. Iași să plătească reclamantei suma de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul Iași.

Pronunțată în condițiile art. 396 alin.2 C.pr.civ. la data de 14.07.2015.

.

	Președinte, M______ Hărățu
	Grefier, A__-M____ H___

Red. și tehn . H.M / 14 Iulie 2015

4 ex