Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 3001/2015

Ședința publică de la 29 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G______ D____ C________

Judecător A____ P____

Judecător L____ C______

Grefier R_____ V____

x.x.x.

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul C____ A________ împotriva sentinței nr. 425 din data de 2 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr. XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA S______ GORJ, având ca obiect anulare act administrativ .

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant C____ A________ reprezentat de avocat P______ V______ lipsind intimata pârâtă DIRECȚIA S______ GORJ.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termenul legal, intimata pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;

Apărătorul recurentului reclamant, avocat P______ V______, arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.

Constatând că nu mai sunt alte cereri din partea părților și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța declară închisă faza probatorie și apreciind îndeplinite dispozițiile art. 394(1) Noul Cod de procedură civilă, reține cauza spre soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.

Avocat P______ V______ pentru recurentul reclamant C____ A________ solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și pe fond admiterea contestației așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată. Arată că recurentul reclamant nu se face vinovat de comiterea niciunei abateri disciplinare reținute în sarcina sa. Precizează de asemenea că raportările lunare le făcea șeful de ocol iar cu privire la lipsa în gestiune, arată că această concluzie este contrazisă de probele administrate în cauză, predarea partizilor spre exploatare precum și reprimirea parchetului făcându-se de alte persoane, astfel că, recurentul reclamant nu a avut nici o implicare în aceste activități pentru a crea vreun plus în gestiune.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin sentința nr. 425 din data de 2 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr. XXXXXXXXXXXX s-a respins contestația formulată de reclamantul C____ A________ în contradictoriu cu pârâta Direcția S______ Gorj.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C____ A________, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de recurs, reclamantul a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală în sensul art. 488 alin. 1 punctul 6 din Codul de procedură civilă și cuprinde motive contradictorii în raport de probele administrate la dosarul cauzei.

Recurentul reclamant a arătat că, în fapt, prin sentința cu numărul de mai sus i-a fost respinsă contestația pe care a formulat-o împotriva deciziei de sancționare nr. 200/20.08.2014.

A mai arătat recurentul că soluția instanței de fond este greșită și vine în contradicție cu probele administrate la dosarul cauzei, cu legislația silvică specifică activității de exploatare a masei lemnoase, fiind contrazisă de propriile concluzii întrucât, așa cum rezultă din cuprinsul hotărârii judecătorești, s-a reținut în capitolul V, alin. 3 (pag. 4) că „în exercitarea funcției reclamantul și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu stabilite prin fișa postului nr. 8333/22.XI.2013 și prin Regulamentul de pază a fondului forestier aprobat prin H.G. 1076/2009., iar ulterior, în finalul cuprinsului hotărârii judecătorești „că prin probele administrate în cauză se confirmă săvârșirea faptelor ce constituie abateri disciplinare”:

A mai arătat recurentul că, în mod eronat s-a reținut de către instanța de fond și faptul că nu a depus rapoarte lunare privind modul de desfășurare a activității de exploatare în parchete.

Aceasta deoarece, depunerea rapoartelor privind modul de desfășurare a activității de exploatare în parchete se face numai atunci când exploatarea se face de către o formație de
lucru sau de către un agent economic. Or, exploatarea masei lemnoase s-a făcut de către reclamant - constituind sarcină de serviciu pentru luarea salariului -, formația de exploatare a Ocolului Silvic R____ fiind cea care a întocmit doar documentația de exploatare, neparticipând și la exploatarea partizilor.

A precizat de asemenea că, acest lucru rezultă și din depoziția martorului P____ C_____-V_______ (fila 70, dos. fond), despre care și instanța de fond face vorbire, dar pe care o interpretează greșit, în sensul că nu am depus rapoarte lunare privind modul de desfășurare a activității de exploatare, martorul declarând că „reclamantul nu a depus rapoarte lunare privind modul de desfășurare a activității de exploatare în parchete deoarece nu au existat agenți economici care să exploateze".

Este contrazisă de probe și constatarea instanței că reclamantul nu a depus duplicatele avizelor de însoțire primară pentru masa lemnoasă livrată din gestiune, din depoziția martorului audiat rezultând că „reclamantul a depus exemplarele 2 și 3 ale avizelor de însoțire la sediul ocolului. Deci, nu s-au depus doar 2 sau 3 avize de însoțire a masei lemnoase așa cum a concluzionat instanța de fond, ci exemplarele 2 și 3 de la un aviz.

A mai susținut că, în mod greșit s-a reținut de către instanța de fond și faptul că nu a participat la lucrările de evaluare a volumului de lemn destinat comercializării, atâta timp cât a executat activitatea de exploatare a partizilor și avea tot interesul pentru ca aceasta să se desfășoare în mod corect pentru a nu răspunde de pagubele ce s-ar fi putut produce (art. 6 și 7 din Regulamentul de pază).

Cu privire la așa zisa lipsă în gestiune și motivarea instanței că „reclamantul a permis inventarierea greșită a volumului de masă lemnoasă..." și această concluzie este contrazisă de probele administrate la dosarul cauzei, predarea partizilor spre exploatare făcându-se de către mg. P____ C_____-V_______, a avut loc și un control al exploatării, iar reprimirea parchetului s-a făcut de către ing. R_______ M____-M______ și tehnician P____ V_____, deci reclamantul nu a avut nici o implicare în aceste activități pentru a crea vreun plus în gestiune. Mai mult, așa cum rezultă din Raportul de la dosarul cauzei nu s-a constatat nici o lipsă în gestiune. A arătat de asemenea că, nu a avut nici o lipsă în gestiune nici înainte de începerea exploatării partizii și nici după terminarea exploatării rezultă și din actele de control încheiate cu această ocazie.

A mai arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală și pentru faptul că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 247, alin. 2 din Codul muncii pentru angajarea răspunderii disciplinare, eu nesăvârșind nici o faptă cu vinovăție.

Față de cele de mai sus, coroborate cu probele administrate la dosarul cauzei, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, iar pe fond admiterea contestației așa cum a fost formulată, cu obligarea intimatei-pârâte și la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 27 iulie 2015, intimata pârâtă DIRECȚIA S______ GORJ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței civile nr.425/02.04.2015 ca fiind temeinică și legală.

A susținut că soluția pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală, criticile formulate de recurentul - petent necircumscriindu-se niciunui motiv de nelegalitate al hotărârii prevăzute de art 488 din Codul de procedură civilă, acestea privind doar temeinicia acestei hotărâri.

Ori, cum instanța de recurs poate analiza doar motive de nelegalitate ale hotărârii primei instanțe a solicitat respingerea recursului, având în vedere și faptul că petiționarul se vinovat de faptele reținute în decizia de sancționare.

In ceea ce privește primul motiv de recurs prin care se susține că instanța de fond ar fi reținut faptul că recurentul - reclamant și-ar fi îndeplinit atribuțiile din fișa postului și că în mod eronat a dispus respingerea acțiunii, a arătat că recurentul a înțeles greșit motivarea instanței de fond, la cap.V, al.3 (pag.4) Tribunalul Gorj nereținând faptul că reclamantul și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu ci a indicat normele și textele de lege în funcție de care își desfășoară activitatea recurentul - reclamant.

De asemenea, a mai susținut că motivele hotărârii nu sunt contradictorii și străine de natura pricinii cum se reține prin motivele de recurs, sentința civilă recurată fiind pronunțată în conformitate cu legislația în vigoare, probele și actele de la dosarul cauzei, drept pentru care a solicitat respingerea recursului.

In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 205 C.pr. civ., și a solicitat judecarea și în lipsă.

Analizând recursul prin prisma criticilor și apărărilor formulate și a prevederilor legale incidente, Curtea reține următoarele aspecte:

Obiectul acțiunii cu care reclamantul a învestit instanța de fond îl constituie anularea Deciziei nr. 200/20.08.2014 emisă de Direcția S______ Gorj prin care acesta a fost sancționat disciplinar cu diminuarea salariului cu 30% pe o durată de 3 luni.

Instanța de fond a reținut, în raport de materialul probator aflat la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale aplicabile că reclamantul nu a contestat decât o parte din faptele reținute de pârâtă ca fiind abateri disciplinare iar în privința celor contestate s-a dovedit că acestea au fost săvârșite de către petent, astfel că a respins acțiunea.

În motivarea recursului, reclamantul recurent a invocat dispozițiile art. 488 alin.1 pct.6 din NCPC, susținând că hotărârea primei instanțe cuprinde motive contradictorii în raport de probele administrate la dosarul cauzei.

Potrivit art.488 alin.1 pct.6 NCPC, trei sunt ipotezele normei ce pot fi supuse analizei, și anume: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se spijină sau mativarea este insuficientă, motivele hotărârii sunt contradictorii, fie în cuprinsul considerentelor, fie în analiza acestora în raport cu dispozitivul sau hotărârea cuprinde numai motive străine de natura pricinii, ceea ce echivalează cu o nemotivare.

Astfel, se impune observația că motivul invocat de recurent, respectiv contradictorialitatea dintre considerente și probele administrate, nu se încadrează în nici un dintre ipotezele reglementate de lege, fiind în realitate critici pe temeinicia hotărârii.

Cu toate acestea, analizând concret conținutul criticilor expuse în motivarea recursului, Curtea apreciază că acestea sunt neîntemeiate.

Se susține de către recurent că instanța de fond a expus în considerentele hotărârii faptul că reclamantul în exercitarea funcției, și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu stabilite prin fișa postului, pentru ca, în finalul motivării să se conchidă că, prin probele administrate în acuză se confirmă săvârșirea faptelor ce constituie abateri disciplinare.

Or, lecturând considerentele sentinței, Curtea constată că nu există nici un fel de contradicție, recurentul interpretând în mod tendențios motivarea instanței, motivare ce începe cu o scurtă descriere a circumstanțelor de fapt ale speței, context în care s-a referit la faptul că reclamantul a îndeplinit funcția de pădurar și și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu stabilite prin fișa postului și prin Regulamentul de pază aprobat prin HG nr.1076/2009. Faptul că în final, după arătarea probelor administrate și interpretarea lor prin prisma normelor legale, judecătorul fondului conchide că reclamantul a săvârșit faptele pentru care a fost sancționat, nu este de natură să contrazică ce s-a reținut anterior.

Reclamantul a mai criticat hotărârea instanței de fond și pentru faptul că în mod greșit a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art 247 alin.2 din Codul muncii pentru angajarea răspunderii disciplinare, întrucât nu s-a motivat săvârșirea faptelor cu vinovăție, în fapt neexistând vinovăția sa.

Ori, din considerentele sentinței rezultă că judecătorul fondului, reținând că reclamantul se face vinovat de săvârșirea faptelor ce constituie abateri disciplinare, a apreciat implicit și asupra elementului subiectiv cu care au fost realizate faptele respective, fără a fi necesară o distincție expresă între formele de vinovăție.

Cât privește toate celelalte critici, Curtea reține că se referă la modul de interpretare și apreciere a probelor administrate, astfel că nu vor fi avute în vedere în analiza recursului căci, potrivit disp. art.488 alin.1NCPC calea de atac a recursului poate fi exercitată doar pentru motive de nelegalitate.

În consecință, cu prilejul judecării recursului nu se poate face o reapreciere a probelor pentru a trage, cu privire la elementele de fapt ale cauzei, concluzii care să le combată pe cele la care s-a oprit prima instanță, câtă vreme o asemenea reapreciere a dovezilor nu poate fi circumscrisă vreunuia dintre motivele prevăzute expres și limitativ de lege.

Față de cele arătate mai sus, prin prisma disp. art. 496 rap. La rat.488 alin.1 pct.6 NCPC va respinge ca nefundat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de reclamantul C____ A________ împotriva sentinței nr. 425 din data de 2 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr. XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA S______ GORJ, având ca obiect anulare act administrativ .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 29 Septembrie 2015.

Președinte, G______ D____ C________	Judecător, A____ P____	Judecător, L____ C______
	Grefier, R_____ V____

Tehred.jud. ________