R O M Â N I A

TRIBUNALUL S____

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

Date cu caracter personal

Nr. operator: 2516

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1623/2013

Ședința publică din 29 Martie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : Ț____ D____ Brăduța

Grefier : S_____ I_____

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul H___ G_______, cu domiciliul în Jibou, __________________, județul S____ și cu domiciliul procesual ales în Cluj N_____, __________________, _______________ la av.Militari S____ I___ în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE JIBOU, cu sediul în Jibou, _____________________, nr.4, jud. S____, în calitate de chemat în garanție Administrația F_______ Pentru Mediu - Ministerul Mediului, având ca obiect, anulare act administrativ - restituire taxă auto.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Pe baza probelor administrate, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare cu privire la excepțiile invocate și pe fond.

T R I B U N A L U L :

Prin acțiunea sa, precizată, reclamantul H___ G_______ a chemat în judecată pârâta Administrația Finanțelor Publice Jibou solicitând anularea deciziei de restituire a sumelor de la bugetul de stat nr.xxxxx din 27.08.2012, emisă de pârâtă, restituirea sumei de 3878 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, cu dobânda legală de la data achitării și până la restituirea integrală, cu cheltuieli de judecată.

Reclamantul și-a motivat acțiunea arătând că a achiziționat un autoturism înmatriculat prima dată într-un stat membru al Uniunii Europene (Germania), pentru înmatricularea căruia a fost obligat să plătească în România o taxă poluare în sumă de 3878 lei, taxă pe care o consideră nelegală.

Prin întâmpinarea depusă, Direcția Generală a Finanțelor Publice S____ în numele AFP Jibou, a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât reclamantul nu a făcut dovada refuzului nejustificat de restituire a taxei de poluare și excepția inadmisibilității cererii de anulare a deciziei de restituire a sumelor de la bugetul de stat nr.xxxxx din 27.08.2012, pe motiv că reclamantul nu a urmat procedura prealabilă prevăzută de Codul de procedură fiscal.

Pe fond, Direcția Generală a Finanțelor Publice S____ în numele AFP Jibou, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, pe motiv că taxa a fost achitată de petent în baza dispozițiilor legale în vigoare, suma solicitată nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabililor. Se mai precizează că, întrucât organul fiscal din cadrul DGFP S____ a respectat dispozițiile legale privind taxa de poluare instituită, iar încasarea taxei s-a făcut în conformitate cu prevederile legale.

Totodată, DGFP S____ în numele AFP Jibou a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F_______ Pentru Mediu arătând în motivare că taxa de poluare se calculează de organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de Administrație Fiscală, dar constituie venit la bugetul F_______ pentru Mediu și se gestionează de Administrația F_______ pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. S-a solicitat ca, în cazul în care va fi admisă acțiunea, să fie obligată chemata în garanție la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare.

Chemata în garanție, legal citată, nu a depus întâmpinare.

Potrivit prevederilor art.137 C.proc. civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Astfel, deliberând cu prioritate asupra excepțiilor invocate în cauză, tribunalul reține următoarele:

Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată.

Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal.

Potrivit art. 205 alin. (1) Cod procedură fiscală, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație, potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.

Prin urmare, raportat la faptul că reclamantul a inițiat procedura prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, iar pârâta a comunicat refuzul său(f9-12), cererea se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004.

Conform dispozițiilor din capitolul I pct. 3 alin.1 din Ordinul nr.1899/2004 emis de Ministerul Finanțelor publice, pentru restituirea sau rambursarea sumelor de la buget, nu se cere efectuarea unor proceduri prealabile, singura condiție fiind depunerea cererii de restituire in cadrul termenului legal de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui in care a luat naștere dreptul la restituire.

În speță, reclamantul nu contestă cuantumul taxei de poluare, modul de calcul al acesteia, ci invocă caracterul său discriminator. Mai trebuie observat că obiectul acțiunii judiciare îl constituie refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului reclamantului, situație prevăzută de art. 8 al.1, teza a II-a din Legea nr. 554/2004. Cu alte cuvinte, simplul refuz de restituire a unei taxe, pe care reclamantul o consideră nedatorată, îl îndrituiește pe acesta să se adreseze direct instanței de judecată, iar căile ori alte mijloace pe care le indică pârâta ca nefiind urmate de către reclamant și care, dacă nu sunt utilizate, paralizează demersul judiciar de față, nu pot conduce la inadmisibilitatea acțiunii.

De altfel, în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași și Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, în Decizia nr. 24/2011, că :„Procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008 raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod.”

Pentru considerentele de mai sus, instanța constată că excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta DGFP S____ în numele Administrației Finanțelor Publice Jibou este nefondată și va fi respinsă.

Excepția inadmisibilității acțiunii de anulare a deciziei de restituire a sumelor de la bugetul de stat nr.xxxxx din 27.08.2012, emisă de pârâtă, urmează a fi admisă întrucât potrivit art.11 al. 1 ș 2 din Legea nr. 554/2004, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă, de la data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii, de la data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv de la data expirării termenului legal de soluționare a cererii, de la data de la data expirării termenului de 30 de zile prevăzut de art. 2 al. 1 lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile. Pentru motive temeinice, cererea poate fi introdusă în termen de 1 an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului verbal de conciliere, după caz. Ori, reclamantul nu a contestat decizia de calcul anterior formulării prezentei acțiuni, excepția invocată în acest sens de DGFP S____ urmând a fi admisă.

Asupra fondului cauzei de față, tribunalul constată că:

Reclamantul a achitat la Trezoreria Jibou, suma de 3878 lei, cu titlu de taxă de poluare, așa cum rezultă din chitanța ________ 3A nr.xxxxxxx din data de 02.07.2008. Acesta a făcut dovada că a solicitat restituirea sumei, deoarece plata s-a făcut contrar reglementărilor, însă prin adresa nr. xxxxx/27.08.2012, cererea de restituire a taxei, a fost respinsă pe motiv că suma solicitată nu se încadrează la sume de restituit contribuabililor.

Potrivit O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România [art. 4 lit. a)], fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand. Deoarece O.U.G. nr. 50/2008 a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 [art. 14 alin. (1)], rezultă că taxa de poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă [art. 5 alin. (1)].

Așa după cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea de programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile de limită prevăzute de legislația comunitară în domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene.

Rezultă, așadar, că diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din Uniunea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România.

D____ urmare, trebuie observat că taxa instituită prin O.U.G. nr. 50/2008 contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate, întrucât, conform art. 90 paragraf 1 din Tratatul Constitutiv al Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

Conform hotărârii C.J.C.E. în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.

Rostul acestor reglementări comunitare este tocmai acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.

În acest context, organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, în timp ce reclamantul susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.

Prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-402/09 (Cauza T___-hotărârea din 7 aprilie 2011), referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial, partea a I, nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, respectiv cu dispozițiile art. 110 din TFUE, s-a concluzionat astfel:”Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.”

Curtea a mai reținut, statuând asupra caracterului discriminator al prevederilor O.G. nr. 50/2008, că, deși statele membre păstrează, în materie fiscală, competențe extinse care le permit să adopte o mare varietate de măsuri, acestea trebuie totuși să respecte interdicția prevăzută la articolul 110 TFUE. Din dosarul prezentat rezultă fără echivoc că reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr.50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.

Mai mult, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cauza C-263/10, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare în procedura privind pe reclamantul I. N________, a făcut trimitere la jurisprudența sa anterioară în materie ( inclusiv la cauza T___), arătând următoarele: „din dosarul cauzei rezultă că toate versiunile de modificare a OUG 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.Pe de altă parte, cu ocazia ședinței, care a avut loc după pronunțarea Hotărârii T___ ,citată anterior, guvernul român nu a susținut că ar exista o diferență relevantă , în scopul examinării compatibilității cu articolul 110 TFUE a unei taxe precum cea reglementată de OUG 50/2008, între versiunea inițială a OUG 50/2008 și versiunile ulterioare acesteia”.

În ceea ce privește inaplicabilitatea dispozițiilor Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene, din data de 07.04.2011 în cauza I.T___, pe motiv că hotărârea preliminară a CJUE ( în baza art. 267 TFUE) este obligatorie pentru instanța de trimitere , dar numai în privința litigiului în cadrul căruia a fost formulată,se rețin următoarele: C.J.U.E. s-a pronunțat în sensul că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă, care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior (cauza C____/Enel-1964), iar judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei proceduri constituționale (cauza Simmenthal-1976). De asemenea, prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza I_____ N________ (hotărârea din 7 iulie 2011) s-a respins cererea de limitare în timp a efectelor hotărârii preliminare. Pe cale de consecință, efectul hotărârilor interpretative este foarte bine sesizat în par. 32 din hotărârea N________:“În conformitate cu o jurisprudență constantă, interpretarea unei norme a dreptului Uniunii dată de Curte în exercitarea competenței pe care i‑o conferă articolul 267 TFUE lămurește și precizează semnificația și domeniul de aplicare al acestei norme, astfel cum trebuie sau cum ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la ______________________“.Astfel fiind, Tribunalul are în vedere faptul că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte, care a generat sesizarea, ci în toate cauzele deduse judecății.Instanța apreciază că în acest mod sunt respectate prevederile art. 148 al. 2 și 4 din Constituția României și din Tratatul de aderare a României la UE, precum și jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal),din care rezultă că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne, indiferent de modul și momentul la care a fost sesizată neconcordanța dintre pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte și legile interne.

Pe cale de consecință, dispozițiile și interpretările CJUE în cauzele T___ și N________ sunt pe deplin aplicabile și raportului juridic dedus judecății, în care reclamantul urmărește a fi scutit de plata taxei de poluare, invocând caracterul discriminator al acesteia.

Față de cele expuse, instanța constată că, într-adevăr, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, după cum rezultă fără echivoc din art. 148 din Constituția României, republicată și Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană.

Pentru aceste considerente, tribunalul constată întemeiată acțiunea de față, pe care o va admite și va obliga pârâta să restituie reclamantului suma solicitată.

Pentru repararea integrală a prejudiciului, pârâta va fi obligată să achite și folosul nerealizat, potrivit art. 1530 și urm. Cod civil, respectiv dobânda legală calculată conform art. 3 al. 1 din O.G. nr. 13/2011, de la data solicitării sumei până la data plății efective. Referitor la acordarea dobânzilor, Tribunalul apreciază că încasarea taxei de poluare prin încălcarea dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită, care poate fi reparată prin acordarea dobânzii civile.

Cum reclamantul a solicitat acordarea dobânzii civile aferente, cererea acestuia urmează a fi admisă.

Având în vedere că taxa de poluare constituie venit la bugetul F_______ pentru Mediu și se gestionează de Administrația F_______ pentru Mediu, conform HG nr. 686/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 50/2008, art. 3 alin. 6-8, chiar actul prin care a fost achitată taxa atestând că aceasta a fost virată în contul xxxxxxxx al AFM, va fi admisă cererea de chemare în garanție, Administrația F_______ pentru Mediu urmând fi obligată la restituirea către AFP Jibou, a sumei încasate, reprezentând taxa de poluare.

Potrivit dispozițiilor articolului 274 aliniatul 1 din Codul de procedură civilă, partea căzută în pretenții va fi obligată să plătească cheltuieli de judecată. Astfel fiind, pârâta va fi obligată la plata de cheltuieli de judecată justificate.

Pentru aceste motive,

În numele L E G I I

H O T Ă R Ă Ș T E:

Admite excepția inadmisibilității cererii de anulare a Deciziei de restituire a sumelor de la bugetul de stat nr. xxxxx/27.08.2012, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice S____ și respinge în consecință cererea formulată de reclamantă în acest sens.

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice S____.

Admite în parte acțiunea formulată de H___ G_______, cu domiciliul în Jibou, __________________, județul S____ și cu domiciliul procesual ales în Cluj N_____, __________________, __________.Militari S____ I___ în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE Jibou, cu sediul în Jibou, _____________________, nr.4, județul S____, să restituie reclamantului suma de 3878 lei, reprezentând taxă de poluare.

Admite cererea de chemare în garanție a Administrației F_______ pentru Mediu București, pe care o obligă la restituirea, către Administrația Finanțelor Publice Jibou, a sumei de 3878 lei, cu dobânda legală aferentă de la data plății (02.07.2008) și până la restituirea efectivă.

Admite cererea reclamantului de obligare a pârâtei la cheltuieli de judecată justificate, în cuantum de 44,3 lei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 29.03.2013, la sediul Tribunalului S____.

Președinte Grefier

Ț____ D____ Brăduța S_____ I_____

Red.Ț.D.B./18.04.2013

Dact.S.I./ 18.04.2013

Ex.6/____________.04.2013

Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.