Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX (Număr în format vechi XXXXXXXXX)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A CIVILĂ

Decizia civilă nr. 98

Ședința publică de la 16 Ianuarie 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE M____-S_______ C_____

Judecător G_______ G______

Judecător I_____ P______

Grefier C______ R______

/*****/

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, în contradictoriu cu intimata O___ F______, împotriva sentinței comerciale nr.5620/23.08.2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează Curții lipsa părților și faptul că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform disp.art.242 alin.2 c.p.civ.

Curtea din oficiu invocă excepția lipsei calității procesuale active a recurentei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, în raport de disp.art.138 alin.6 din Legea nr.85/2006 și reține cauza în pronunțare pe această excepție.

C U R T E A,

Prin cererea înregistrată la data de 11 mai 2011, creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, în temeiul prevederilor art.138 alin.1 lit.a,c și e din Legea nr.85/2006 a formulat o cerere de atragere a răspunderii în condițiile în care lichidatorul judiciar a precizat că nu poate formula o astfel de cerere în lipsa oricăror acte privind societatea.

În motivarea cererii, creditorul a arătat că din informațiile existente și din rapoartele lichidatorului rezultă că societatea debitoare a achiziționat bunuri, respectiv autoturisme în leasing, unele dintre ele fiind în proprietate personală, neexistând disponibilități bănești care să acopere pasivul societății debitoare.

Tribunalul București – Secția a VII a Comercială, prin sentința comercială nr. 5620/23.08.2011 a respins ca neîntemeiată cererea formulată de creditoarea Administrația Finanțelor Publice sector 1

împotriva pârâtei O___ F______, având ca obiect angajarea răspunderii patrimoniale a acesteia.

Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că, răspunderea reglementată de Legea nr.85/2006 este de natură delictuală și pentru a fi antrenată trebuiau îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, care reieșeau din art.998-999 C.civil, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și culpa.

Legea nu prezumă nici unul din elementele răspunderii persoanelor care pot sta în judecată, în baza art.138 din lege, iar părțile trebuie să facă dovada celor afirmate conform art.1169 C.civil.

În ceea ce privește aplicabilitatea art.138 lit.c din lege, nu s-a dovedit interesul personal al pârâtei în continuarea activității, întrucât reclamantul, în afara citării textului de lege, nu a adus nici o dovadă în legătură cu continuarea în interes personal a activității societății care ducea la încetare de plăți. Nu au fost arătate și dovedite care sunt faptele prin care reclamantul a reținut existența unui interes personal al administratorilor și în ce mod a fost cauzată starea de încetare de plăți. Astfel, nu este îndeplinită condiția specificată la lit. c art.138 din lege.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 BUCUREȘTI, recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a V a Civilă sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX din 27.10.2011.

În motivarea recursului s-a arătat că instanța în mod greșit a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii potrivit prevederilor art. 138 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, ca reclamanta nu a făcut dovada savarsirii de către pârâtă a faptelor respective si nu a dovedit existența cumulativă a elementelor generale si speciale ale răspunderii patrimoniale.

Faptele sesizate in sarcina pârâtei care se încadrau in dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. c din lege erau, in concret, următoarele: faptele ilicite, culpabile ale reprezentantei debitoarei constând in dezinteresul arătat in ceea ce privește funcționarea normala si in condiții de legalitate a societății si prejudiciul cauzat de către aceasta, în cazul nostru fiind vorba de neplata sumelor datorate către creditori, acesta fiind raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu. O societate nu poate funcționa viabil, in situația in care administratorul său manifestă dezinteres total in ceea ce privește îndeplinirea condițiilor minime pentru funcționarea societății.

Deși prevederile art. 138 din lege nu conțineau in mod explicit cerința culpei sau a greșelii membrilor organelor de conducere ale societății comerciale ajunsa in încetare de plați, modul de formulare, in textul legii a faptelor care atrag răspunderea membrilor organelor de conducere nu înlătura posibilitatea culpei, ci sublinia vinovăția acestor membri, noțiune care desemna atât intenția cat si culpa propriu-zisa.

Prin închiderea procedurii in baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 si radierea societății debitoare din evidentele registrului comerțului se stopa creditorilor orice posibilitate de a recupera creanțele debitoarei.

În ședința publică de la 16.01.2012, Curtea din oficiu, a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale active a recurentei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 BUCUREȘTI, excepție pe care o va admite pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 138 alin. 6 din Legea nr.85/2006, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 169/2010, în cazul în care s-a pronunțat o hotărâre de respingere a acțiunii introduse în temeiul alin. 1 sau, după caz, alin. 3, administratorul judiciar/lichidatorul care nu intenționează să formuleze recurs împotriva acesteia va notifica creditorii asupra intenției sale. În cazul în care adunarea generală sau creditorul care deține mai mult de jumătate din valoarea tuturor creanțelor decide că se impune introducerea recursului, administratorul judiciar trebuie să formuleze calea de atac, potrivit legii.

Din dispozițiile legale precizate rezultă că legiuitorul a dorit să acorde vocație procesuală activă în promovarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii de respingere a acțiunii introduse în temeiul alin. 1 al art. 138 din Legea nr. 85/2006, doar administratorului/lichidatorul judiciar.

Per a contrario, nici un alt creditor, indiferent de faptul dacă acesta este titularul cererii de atragere a răspunderii patrimoniale, nu poate declara recurs împotriva hotărârii de respingere a cererii ci doar să solicite aceasta administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar, în condițiile legii.

Pentru aceste considerente, Curtea, față de dispozițiile articolului 8 alineat 1 din Legea nr.85/2006, articolul 312 alineat 1 Cod procedură civilă, admite excepția lipsei calității procesuale active a recurentului.

Respinge recursul ca fiind promovat de o persoană fără calitate procesuală activă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția lipsei calității procesuale active a recurentei.

Respinge recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, în contradictoriu cu intimata O___ F______, împotriva sentinței comerciale nr.5620/23.08.2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr.XXXXXXXXXX09/a, ca fiind formulat de către o persoană fără calitate procesuală activă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 16.01.2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

M____ S_______ G_______ G______ I_____ P______

C_____

GREFIER

C______ R______

Red.Jud.S.M.C.

Tehnored.R.C.

2 ex.

Tribunalul București - Secția a VII a Comercială

Judecător sindic: I__ S______