CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A CIVILĂ
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
Ședința publică de la 25 ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R_____ Z______
JUDECĂTOR D______ V_____
JUDECĂTOR C_______ S______
GREFIER A________-G_______ S____
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de recurentele DIRECȚIA G_______ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 și CABINET INDIVIDUIAL DE INSOLVENȚĂ P__ C_______ F______ în calitate de lichidator judiciar al S.C. PERFECT ELECTRIC S.R.L. împotriva Sentinței civile nr.8288 din 28 august 2012 pronunțată de Tribunalul București–Secția a VII a Civilă, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații EL- D___ A______ și H_______ M____.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimații prin avocat, cu împuternicire avocațială nr.xxxxxxx din 23.01.2013, lipsă fiind recurentele.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar s-a depus prin Serviciul Registratură din partea intimaților întâmpinare, într-un singur exemplar.
Apărătorul intimaților invocă excepția lipsei calității procesuale active a recurentei DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4, motivat de faptul că aceasta nu are calitatea de a formula și depune recurs, potrivit dispozițiilor art.138 alin. 6 din Legea nr. 85/2006.
Curtea unește excepția lipsei calității procesuale active a recurentei DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4, cu fondul cauzei.
Apărătorul intimaților arată că alte cereri nu mai are de formulat și nici probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat și nici probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recursurile declarate.
Apărătorul intimaților solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale active a recurentei DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4, motivat de faptul că aceasta nu are calitatea de a formula și depune recurs, potrivit dispozițiilor art.138 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 și în subsidiar pune concluzii de respingere a recursului ca neîntemeiat. În ceea ce privește recursul declarat de lichidatorul judiciar solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, conform argumentelor prezentate pe larg în cuprinsul întâmpinării.
În apărare arată că nu a fost dovedită fapta culpabilă a intimaților cu privire la ajungerea societății debitoare în starea de insolvență și nici s-a făcut legătura de cauzalitate între fapta culpabilă și prejudiciu.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.8288/28.08.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 prin DIRECȚIA G_______ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în contradictoriu cu pârâții EL- D___ A______ și H_______ M____.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut, în esență, următoarele:
Pentru angajarea răspunderii potrivit prevederilor art.138 alin.1 din legea 85/2006 în sarcina membrilor organelor de conducere trebuie îndeplinite cumulativ condițiile generale (existența unui prejudiciu; o faptă ilicită a unei persoane; existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită a persoanei si prejudiciu; fapta ilicită să fi fost comisă cu una din formele de vinovăție). Pe lângă condițiile generale, art.138 prevede și condiții speciale pentru angajarea acestei forme de răspundere: persoanele care au săvârșit faptele ilicite trebuie să facă parte din organele de supraveghere sau de conducere ale unui debitor, persoană juridică, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului.
Faptele ilicite săvârșite de organele de conducere sunt expres si limitativ prevăzute la lit. a-g) ale art.138 din lege.
Din formularea textului alin.1 al art.138 din lege rezultă că sunt răspunzători civil, membrii organelor de conducere „care au cauzat” stare de insolvență prin una din faptele enumerate.
Cererea formulata a fost întemeiata pe dispozițiile art. 138 lit. c) din lege, fără să facă dovada săvârșirii de către pârâți a faptelor respective.
Potrivit art. 138 din Legea 85/2006 .... judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: … c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridica la încetarea de plăți.
In conformitate cu prevederile art.1169 C.civil reclamanta trebuia sa dovedeasca ca paratii au savarsit faptele mentionate mai sus.
Din continutul cererii formulate in contradictoriu cu paratii rezulta ca reclamanta se rezuma in general la invocarea unor aspecte teoretice privind angajarea raspunderii in conditiile art. 138 din Legea 85/2006 fara sa arate in concret care sunt faptele care se incadreaza in aceste dispozitii.
In cauza nu numai ca nu face dovada faptelor invocate din punct de vedere teoretic dar nici nu arata care este legatura de cauzalitate dintre aceste fapte si starea de insolventa a debitoarei.
Savarsirea unei fapte ilicite dintre cele prevazute limitativ de lege si existenta unui prejudiciu sunt doua dintre conditiile necesare, dar nu suficiente pentru a putea fi antrenata raspunderea unei persoane in temeiul art.138 .
Instanta trebuie sa retina ca insolventa a fost determinata in tot sau in parte de fapta ilicita a persoanei impotriva careia este exercitata actiunea in raspundere civila.
Raportul cauzal trebuie sa existe intre vreuna dintre faptele prevazute de art. 138 alin. 1 din Legea 85/2006 si starea de insolventa a debitorului, in sensul ca prin savarsirea unei asemenea fapte debitorul a ajuns in imposibilitatea de a acoperi datoriile exigibile.
Din cererea formulata, asa cum s-a mentionat mai sus, nu rezulta care este raportul cauzal dintre presupusele fapte invocate a fi fost savarsite de catre parati si starea de insolventa a debitoarei.
Împotriva acestei sentințe formulează recurs lichidatorul judiciar al debitoarei - CABINET INDIVIDUIAL DE INSOLVENȚĂ P__ C_______ F______ și reclamanta DIRECȚIA G_______ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4.
Recurentul – lichidatorul judiciar solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii formulată în baza art.138 lit.c) din Legea nr.85/2006 și obligarea intimaților pârâți la plata pasivului debitoarei.
Motivele de recurs sunt, în esență, următoarele:
Dispozițiile art. 138 lit.c reprezintă o sancțiune care trebuie aplicata administratorilor care au încălcat dispoziții imperative ale legii care le impun obligația de a solicita stabilirea stării de insolventa, cu mențiunea ca interesul acestora este prezumat, datorita faptului ca mandatul in baza căruia au condus societatea comerciala este unul comercial, prezumat a fi oneros( ort. 72/L/31/1990 , rep.).
Răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse in încetare de plați, astfel cum este reglementata de prevederile art. 138 din Legea 85/2006, este o răspundere speciala care pune la îndemâna creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a asigura bunurile necesare acoperirii pasivului debitorului. Astfel "responsabilitatea pentru manifestarea acestor încălcări ale dispozițiilor legale revine cu certitudine administratorilor debitoarei, fata de prevederile art. 138 alin 1 lit. c din legea 85/2006 privind procedura insolventei."
In cuprinsul cererii de atragere a răspunderii, creditorul majoritar a învederat faptul ca au fost întrunite toate cerințele legale pentru atragerea răspunderii patrimoniale, respectiv ca exista un prejudiciu, exista o fapta ilicita, o legătura de cauzalitate intre cele doua si exista de asemenea si prezumția de culpa a asociatului si administratorului societății debitoarei.
S-a arătat deasemenea ca existenta unui prejudiciu este reprezentata tocmai de creanțele neachitate de către societatea debitoare.
In ceea ce privește legătura de cauzalitate, societatea comerciala este o grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate in care asociații se înțeleg să pună în comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comerț in scopul realizării de profit. Deci prin contractul de societate, asociații se obliga la săvârșirea anumitor acte de comerț de natura a produce profit.
O societate comerciala nu poate funcționa viabil in condițiile in care administratorii sau asociații săi manifesta un dezinteres total in ceea ce privește îndeplinirea condițiilor minime pentru funcționarea societății, respectiv nu țin o contabilitate in conformitate cu prevederile legale, nu varsă la buget sumele constituite ca taxe si impozite, nu depun documentele contabile prevăzute de lege. Singurul rezultat, previzibil de alfel, al acestei atitudini de dezinteres fata de prevederile legale ce guvernează si reglementează desfășurarea activității unei societăți comerciale este falimentul acelei societăți comerciale.
Recurenta Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Municipiului București solicită de asemenea, admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată, cererea întemeiată pe dispozițiile art.138 lit.c) din lege.
Motivele de recurs ale Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București vizează aspecte identice cu cele invocate de către lichidatorul judiciar în recursul acestuia, astfel încât nu vor fi dezvoltate, Curtea urmând să aibă în vedere ambele recursuri.
Prin întâmpinarea depusă, intimații pârâți solicită respingerea recursului ca nefondat.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, motivele de recurs invocate, Curtea constată că ambele recursuri sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Recurenta, în calitate de creditor majoritar a formulat cerere privind atragerea răspunderii personale patrimoniale în temeiul art.138 lit.c) din Legea 85/2006 invocând faptul că intimata pârâtă a dispus în interes personal continuarea unei activități care ducea în mod vădit societatea în încetare de plăți, fapta ilicită, culpabilă, a acesteia constând în dezinteresul arătat în ceea ce privește funcționarea normală și în condiții de legalitate a societății.
Referitor la fapta prevăzută de art.138 lit.c din Legea nr.85/2006, Curtea retine că derularea unei activități economice este un aspect normal din timpul funcționarii unei societăți comerciale, in cadrul căreia diversele raporturi contractuale sunt reglementate de contracte comerciale.
Imposibilitatea de a face față plăților nu este, prin ea însăși, un act imputabil administratorului, atâta timp cat aceasta se poate datora si unor cauze obiective, independente de voința administratorului.
Nu a fost indicată în concret nicio acțiune sau faptă care ar conduce la concluzia ca s-a dispus, in interes personal, continuarea unei activități care ducea, in mod vădit, persoana juridica la încetarea de plăți.
Împrejurarea că nu a fost formulată cerere de deschidere a procedurii nu poate echivala cu incidența ipotezei reglementată de art.138 lit.c si nu poate conduce, prin ea însăși, la angajarea răspunderii patrimoniale.
Ca atare, în lipsa unor dovezi din care să rezulte în concret fapta prin care s-a dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, in mod vădit, persoana juridica la încetarea de plăți, modalitatea in care s-a realizat aceasta fapta, perioada de timp, si nu in ultimul rând faptul ca aceasta fapta ar fi produs starea de insolvență, nu poate fi reținută ca fiind dovedită fapta ilicită.
Recurenta s-a rezumat la a invoca aspecte teoretice privind angajarea răspunderii în condițiile art.138, fără să arate și, cu atât mai puțin, fără să dovedească faptele care se încadrează în ipotezele legale invocate. De asemenea, recurenta nu arată nici care este legătura de cauzalitate dintre aceste fapte și starea de insolvență a debitoarei, nu a făcut dovada că această stare a fost determinată în tot sau în parte de fapta ilicită a persoanei împotriva căreia este exercitată acțiunea în răspundere civilă.
Răspunderea personală instituită de art.138 din Legea 85/2006 este o formă specială a răspunderii civile delictuale astfel încât pentru angajarea acesteia trebuie dovedite, cumulativ, toate condițiile prevăzute de art.998 – 999 Cod civil, respectiv fapta, prejudiciul, vinovăția, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
În afara dovezilor cu privire la prejudiciu care constă în creanța invocată în cererea privind deschiderea procedurii insolventei, recurenta nu a făcut nici o dovadă cu privire la existența celorlalte condiții prevăzute pentru angajarea răspunderii personale a fostului administrator statutar al debitoarei.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a recurentei Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Municipiului București, Curtea urmează a o respinge având în vedere faptul că aceasta este titulara cererii introduse la instanța de fond, cerere prin care aceasta a fost investită cu soluționarea cererii întemeiate pe dispozițiile art.138 lit.c) din Legea 85/2006, sentința atacată fiind pronunțată în contradictoriu cu aceasta, astfel încât nerecunoașterea dreptului de a formula calea de atac împotriva cererii popririi ar echivala cu o încălcare a dreptului acesteia de acces în justiție, drept recunoscut și garantat art.6 din C.E.D.O, motiv pentru care excepția urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
În consecință, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., Curtea urmează să respingă recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a recurentei D.G.F.P. ca nefondată.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurentele DIRECȚIA G_______ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 și CABINET INDIVIDUIAL DE INSOLVENȚĂ P__ C_______ F______ în calitate de lichidator judiciar al S.C. PERFECT ELECTRIC S.R.L. împotriva Sentinței civile nr.8288 din 28 august 2012 pronunțată de Tribunalul București–Secția a VII a Civilă, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații EL- D___ A______ și H_______ M____.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25.01.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
R_____ Z______ D______ V_____ C_______ S______
Grefier,
A________-G_______ S____
Red.Jud.R.Z. – 30.01.2012
Tehnored.C.J.E.
Nr.ex.: 2
Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă
Președinte - Judecător sindic: I__ S______