Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

Operator personal de date nr. 2949

TRIBUNALUL G_____

SECTIE I CIVILA

DECIZIE CIVILA Nr. 807/2015

Ședința publică de la 26 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A___ - M____ M____

Judecător A___ P______

Grefier L_______ C_______

Pe rol fiind judecarea apelului formulat de reclamanta U_______ A____________ TERITORIALĂ NEGRILEȘTI-PRIN PRIMAR F____ HAISLER-A________ împotriva sentinței civile nr.1376/2015 pronunțată de Judecătoria T_____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – pârât O_____ M____, având ca obiect evacuare.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, la a doua strigare, a răspuns apărătorul apelantei, avocat S____ C___ în substituire avocat S______ T________, în baza delegației de substituire pe care o depune la dosar, lipsă fiind intimatul-pârât.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează al doilea termen de judecata, s-a acordat termen pentru lipsă apărare apelant, după care;

Întrebat fiind, apărătorul apelantei arată că nu are alte cereri de formulat și depune la dosar extras de carte funciară actualizat cu privire la imobilul în discuție.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, Tribunalul constată închisă cercetarea judecătorească și declară deschise dezbaterile, acordând cuvântul în susținerea apelului.

Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței apelate cu consecința admiterii cererii formulate, având în vedere că s-a făcut dovada proprietății asupra imobilului cu actele depuse la instanța de fond și completate prin cele depuse în apel. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Tribunalul reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T_____ sub dosar nr. XXXXXXXXXXXXX la data de 15.10.2014, reclamanta U_______ A____________ Teritorială Negrilești (UAT) a solicitat instanței, în procedura specială reglementată de art. 1033-1048 C.proc.civ., evacuarea pârâtului O_____ M____ din imobilul grajd „Maternitate” a fostului CAP Negrilești. Reclamanta a solicitat și cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a acțiunii reclamanta a arătat ca prin contractul nr. 3549/18.09.2003 __________________________ SRL, a preluat grajdul Maternitate, pe o durată de 5 ani, contractul fiind semnat de pârât în calitate de administrator al beneficiarei și de primarul _________________________ în calitate de reprezentant al Consiliului Local.

După înființarea comunei Negrilești, prin hotărârea nr. 35/29 .11.2005, Consiliul Local Munteni a decis trecerea bunurilor proprietate privata a ____________________________ privată și administrarea Consiliului Local Negrilești, sens în care la data de 05.01.2006 a fost încheiat și protocolul de predare primire a bunurilor.

Din cele 5 adăposturi situate în sectorul zootehnic al satului Slobozia Blăneasa, unul fusese atribuit __________________________ SRL, avându-l ca administrator pe pârât, iar cumnatul acestuia, numitul Badina Z______ asociat unic al societății beneficiare i-a permis pârâtului să folosească adăpostul și să-și crească propriile animale.

A mai susținut reclamanta că pârâtul a modificat contractul nr. 3549/2003 trecându-se pe el ca persoana fizică în calitate de beneficiar motiv pentru care a și fost condamnat pentru fals și uz de fals prin Sentința penală nr. 6/2013 a Judecătoriei T_____, definitiva prin Decizia Penală nr. 924/2013 a Curții de Apel G_____.

A învederat reclamanta că pârâtul nu a înțeles să elibereze spațiul respectiv, deși l-a și somat pe pârât.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 1033-1044 C-proc.civ..

In dovedirea cererii reclamantul a solicitat proba cu acte, interogatoriu și martori și a depus la dosar înscrisuri.

Pârâtul O_____ M____ a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat să se respingă acțiunea ca nefondată, deoarece grajdul ”Maternitate” a fost distrus în totalitate în anul 1998 de un incendiu, iar în anul 2003 având un contract de atribuire în folosință gratuită de la Primăria Munteni, care era proprietara imobilului, a refăcut grajdul și a adus mai multe îmbunătățiri acestuia, contravaloarea lucrărilor ridicându-se la suma de xxxxx lei.

A solicitat ca reclamanta-pârâtă să fie obligată să plătească această sumă de bani.

Prin întâmpinare și cererea reconvențională au fost invocate prevederile art. 494 alin 3 C civ..

Pârâtul a depus la dosar planșe foto ale imobilului.

În cauză,a fost invocată din oficiu, excepția inadmisibilității.

Prin sentința civilă nr. 1376/26.05.2015 Judecătoria T_____ a admis excepțiile și a respins ca inadmisibile atât cererea principală cât și pe cea reconvențională.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria T_____ a reținut că procedura specială reglementată în materia evacuării de titlul XI C.proc.civ., se aplica litigiilor privind evacuarea din imobilele folosite sau după caz, ocupate fără drept de către foștii locatari sau de către alte persoane, noțiunile de locațiune, locatar, locator, imobil, ocupant și proprietar fiind explicate de art. 1033.

A apreciat prima instanță că pentru a putea promova aceasta acțiune reclamantul trebuia să facă clar dovada dreptului său de proprietate asupra imobilului și anume asupra grajdului respectiv, ceea ce în speță nu s-a făcut, deoarece în hotărârea nr. 35/2005, care nu poate fi considerat a fi un act de proprietate fără a se face dovada dreptului de proprietate a Consiliului Local Munteni, se menționează că s-a aprobat trecerea mai multor construcții zootehnice din proprietatea Consiliului Local Munteni în proprietatea și administrarea Consiliului Negrilești, fără să se înțeleagă dacă pentru imobilul respectiv, grajdul în litigiu, s-a transmis dreptul de proprietate sau dreptul de administrare.

A mai apreciat instanța că deși s-a depus titlul de proprietate nr. 6655/2005 din care rezultă că, reclamanta este proprietara terenului în suprafață de 4, 1000 ha din T11, P21, nu rezultă din nicio probă că grajdul se află pe terenul respectiv, așa încât s-ar fi impus efectuarea unei expertize, probă care nu poate fi administrată pe calea procedurii speciale a evacuării prevăzută de Titlul XI C.proc.civ.

A concluzionat prima instanță că procedura specială a evacuării nu este aplicabilă în speță și ca reclamanta avea la îndemână calea unei acțiuni în revendicare pentru soluționarea litigiului. Totodată a reținut că cererea reconvențională nu este admisibilă date fiind prevederile exprese ale art. 1042 alin 1 C.proc.civ., conform cărora pârâtul chemat în judecată potrivit acestei proceduri speciale nu poate formula cerere reconvențională.

Împotriva sentinței civile pronunțată de Judecătoria T_____ a declarat apel reclamanta UAT Negrilești, arătând că aceasta este nelegală și netemeinică.

În motivarea cererii, apelanta-reclamantă a arătat că modul de soluționare a cauzei a fost unul lent, iar instanța de fond nu și-a îndeplinit obligația de a o întreba dacă înțelege să se judece în procedura dreptului comun.

A mai susținut apelanta că și-a dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului grajd, mai mult, respectivul drept nefiindu-i contestat de intimatul-pârât.

În opinia apelantei procedura specială instituită de legiuitor reprezintă un mijloc rapid de evacuare a persoanelor ce abuzează de imobilele ce nu le aparțin.

În drept au fost invocate prevederile art. 480 alin. 1 și 3 C.proc.civ..

Apelanta este scutită de plata taxei judiciare de timbru aferentă apelului, date fiind prevederile art. 30 din OUG nr. 80/2013.

Legal citat, intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.

În calea de atac s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, Tribunalul apreciază că apelul este nefondat și se impune a fi respins, având în vedere următoarele considerente:

Instanța de fond a reținut în mod corect că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 1033-1048 C.proc.civ. și că în situația imposibilității stabilirii cu certitudine a situării imobilului grajd și a calității de proprietar a reclamantei, aceasta din urmă nu poate pretinde evacuarea pârâtului prin procedura specială ci eventual pe calea dreptului comun.

În mod corect a reținut instanța de fond că definiția noțiunii de proprietar rezultă din prevederile art. 1033, lit. f și că în speță reclamanta nu și-a probat fără posibilitate de tăgadă dreptul de proprietate asupra grajdului, construcția neputând fi identificată în titlurile de proprietate ale UAT, întrucât titlurile fac referire numai la terenuri, iar pârâtul contesta calitatea de proprietar al reclamantei asupra actualului grajd.

În ceea ce privește susținerile apelantei privind faptul că instanța avea obligația de a o întreba dacă înțelege să formuleze acțiune în procedura specială sau pe calea dreptului comun, Tribunalul reține că potrivit art. 1034 C.pr.civ., procedura specială a evacuării are un caracter facultativ, reclamantul fiind cel care are alegerea între această procedură și cea a dreptului comun, o eventuală modificare a cererii de chemare în judecată, revenind exclusiv reclamantei. Mai mult, din modul de formulare a acțiunii și temeiul de drept indicat de reclamantă, rezulta clar procedura aleasă de parte.

De altfel, pe viitor, reclamanta poate uza și de acțiune în evacuare reglementată de dreptul comun dar și de alte tipuri de acțiuni pentru recunoașterea dreptului său de proprietate și evacuarea pârâtului.

Mai trebuie reținut și faptul că un alt motiv pentru care prima instanță a apreciat inadmisibilă cererea reclamantei în procedura specială a fost probatoriul complex ce trebuia administrat în cauză, pentru stabilirea pe de-o parte a calității de proprietar al reclamantei iar pe de altă parte pentru dovedirea ocupării fără drept a imobilului.

Este adevărat că la dosar există mai multe înscrisuri depuse de reclamantă, din care rezultă dreptul de proprietate al acesteia asupra terenului din zona situării grajdurilor, însă din înscrisuri nu reiese poziția exactă a grajdului „maternitate” din care se solicita evacuarea pârâtului.

Chiar instanța de control constată că din procesele verbale de inventariere nu reiese proprietatea asupra respectivului grajd, raportul de expertiză tehnică evaluatorie neputând proba dreptul de proprietate al reclamantei.

În concluzie, față de cele anterior expuse, se constată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, motiv pentru care, potrivit art. 480 C.pr.civ., instanța de control judiciar va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat, apelul declarat de reclamanta U_______ A____________ TERITORIALĂ NEGRILEȘTI-PRIN PRIMAR F____ HAISLER-A________ cu sediul în ____________________________ împotriva sentinței civile nr.1376/2015 pronunțată de Judecătoria T_____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – pârât O_____ M____, domiciliat în ____________________________.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Octombrie 2015.

Președinte, A___ - M____ M____		Judecător, A___ P______
	Grefier, L_______ C_______

Red. A.M.M.

L.C. 28 Octombrie 2015/4 ex.

Fond: jud. V.G.L_______