DOSARNR.XXXXXXXXXXXXX RECURS

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA - SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA NR. 12

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2015

Președinte : A________ S____

Judecător : D____ Ș_____

Judecător : G_______ S______

Grefier : I_____ M_______

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului civil declarat de recurenții reclamanți C_____________ P____ și C_____________ M____, domiciliați în _____________________________, _____________________. 63, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 634 pronunțată la data de 12.02.2014 de către Judecătoria Târgoviște în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații pârâți M____ I__, domiciliat în municipiul Târgoviște, __________________________, _____________, _________________________, și S___________ A____ M______, domiciliată în municipiul Târgoviște, _____________________. 33A, _____________, județul Dâmbovița, având ca obiect reziliere contract.

Prezența pãrților și dezbaterile susținute au fost consemnate în încheierea pronunțatã la data de 06 ianuarie 2015, care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, când tribunalul a amânat pronunțarea la 13 ianuarie 2015 pentru a da posibilitate pãrților sã depunã la dosarul cauzei note scrise, iar apoi a amânat pronunțarea la 20 ianuarie 2015 pentru imposibilitatea reunirii completului de judecată, datã la care, deliberând, a pronunțat urmãtoarea decizie:

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea de chemare în judecată a pârâtului M____ I__, înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr. XXXXXXXX/09.04.2012, reclamanții C_____________ P____ și C_____________ M____ au solicitat rezoluțiunea contractului autentificat sub nr. 2679/20.07.2006, de către BNP Asociați „Veritas”, cu cheltuieli de judecată.

Motivând cererea, reclamanții au arătat că prin acest contract, pârâtul s-a obligat să le plătească în schimbul imobilului situat în _______________________ 7.500 lei și să îi îngrijească, ei rezervându-și dreptul de a locui în casa vândută până la deces, că actul nu a fost semnat cu fiica pârâtului, S___________ A____ M______, aceasta nefiind la notar în momentul semnării contractului, aflând despre prezența acesteia în contract după aproximativ un an de la vânzare, când după insistențe au primit o copie a contractului.

S-a susținut că deși au trecut șase ani de la încheierea contractului, pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, neachitând prețul integral și neprestând întreținerea și a introdus și o cerere de restrângere a spațiului lor locativ, deci nu a respectat dreptul lor de a locui liniștiți în casă, că vânzarea s-a efectuat cu rezerva uzufructului viager asupra imobilului, pârâtul și-a îndeplinit obligațiile aproximativ câteva luni, după care i-a informat că are probleme financiare și că nu își mai poate asuma răspunderea pentru cheltuielile acestora iar în prezent sunt întreținuți de nepoata lor L____ F______ care locuiește în B_____ și vine în mod permanent și trimite bani pentru alimente și medicamente.

Au mai arătat că reclamanta este grav bolnavă, nu se poate deplasa singură și are nevoie de însoțitor permanent, că plata persoanei care are grijă de aceasta este suportată de aceeași nepoată și o altă nepoată vine la fiecare două săptămâni de la București pentru a-i ajuta la treburile gospodărești, iar celelalte cheltuieli sunt plătite de reclamanți.

Reclamanții au subliniat că actul în cauză este de întreținere, obligația asumată de pârât fiind una de rezultat, rezultat ce nu a fost atins, operând prezumția de faptă ilicită în sarcina debitorului care atrage a doua prezumție de vinovăție, că în caz de desființare a contractului bunul se redobândește cu efect retroactiv și având în vedere caracterul alimentar al obligației pârâtului debitorul este de drept în întârziere și nu i se poate acorda termen de grație.

În drept cererea s-au invocat dispozițiile art. 1020, 1021 și 1365 Cod civil.

La 14.05.2012, reclamanții au formulat o cerere intitulată „precizatoare” (f. 24), prin care au modificat cererea solicitând introducerea în cauză a pârâtei S__________ A____.

Prin încheierea din data de 18.06.2012, instanța a suspendat judecarea cauzei în temeiul art. 155¹ C.pr.civ. împotriva căreia reclamanții au formulat recurs ce a fost admis prin decizia civilă nr. 1142 din 10.12.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, fiind trimisă cauza pentru continuarea judecății.

La data de 05.04.2013 reclamanții au formulat o nouă cerere intitulată „precizatoare” (f. 63-67), prin care au menționat că obiectul cererii îl reprezintă rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere.

În motivare au arătat că dosarele în care au mai solicitat rezoluțiunea contractului sunt XXXXXXXXXXXXX și xxxxx/315/2009, că pârâții și-au îndeplinit obligațiile parțial, o perioadă foarte scurtă, după care în anul 2008 au trimis de două trei ori o sumă de bani, pe care au refuzat-o având în vedere prevederile contractului care stabileau prestarea întreținerii în natură, iar ulterior nu numai că nu și-au îndeplinit obligațiile dar nici măcar nu au dat un telefon și nu au mai venit pe la aceștia, că după ce au solicitat instanței rezoluțiunea pârâții au introdus cerere de restrângere a spațiului locativ la o singură cameră, că sunt persoane în vârstă și bolnave, reclamanta deplasându-se foarte greu cu un cadru metalic și doar în interiorul casei, iar de treburile gospodărești trebuie să se ocupe alte persoane, că neexecutarea obligațiilor constă în aceea că din anul 2010, până în prezent, pârâții nici măcar nu au încercat să îi viziteze să se intereseze de situația sau starea lor și că aceștia doresc să locuiască în imobil fără a-și îndeplini obligațiile.

Pârâtul M____ I__ a formulat întâmpinare (f. 68), prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată pe considerentul că nu cunoaște să i se poată imputa vreo neexecutare a contractului cu toate că de-a lungul timpului, reclamanții au formulat mai multe cereri similare care au fost respinse, de exemplu în dosarul 5636/2006, 16/2007 etc., că în cadrul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX în care pârâții au solicitat restrângerea spațiului de locuit al reclamanților, aceștia s-au apărat exclusiv pe interpretarea clauzelor contractuale și nu au invocat nerespectarea obligațiilor contractuale ce-i revin.

Totodată, a arătat că în cauză trebuie introdusă și fiica sa care este parte în contract.

În probațiune s-au depus înscrisuri și au fost audiați martorii J____ P____ și F______ V______, propuși de reclamanți.

Prin sentința civilă nr.634/12.02.2014, judecătoria a respins cererea.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că la data de 20.07.2005 a fost încheiat „contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere” autentificat sub nr. 2679 de către notar N_______ N____ din cadrul Biroul Notarilor Publici Asociați „Veritas” (f. 25-26), prin care reclamanții au vândut pârâților imobilul compus din 1689 mp teren, o casă de locuit în suprafață construită de 156 mp și două magazii în suprafață de 15 mp și respectiv 10 mp, situat în comuna Aninoasa, _________________________ de 75.000.000 lei vechi. Prin același contract pârâții s-au obligat să îi întrețină pe reclamanți și să le asigure locuința în casa dată.

În cursul anilor 2005-2006, pârâții au efectuat îmbunătățiri la construcție, constând în beci, puț, geam termopan, scară exterioară, centrală termică, canalizare, puț absorbant, jgheaburi și burlane, pompă apă și a adus în gospodărie o ________ bunuri. Aceste aspecte rezultă din recunoașterea reclamantului la interogatoriul (f. 29), ce i-a fost luat în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX și contrazic susținerile martorului F______ V______, conform căreia centrala termică ar fi fost făcută de reclamanți în urmă cu 3 ani și că singura îmbunătățire făcută de pârât a constat în încercarea de a construi pivnița și plantarea unor pomi.

S-a constatat că la data de 26.09.2006, reclamanții din prezenta cauză au formulat prima cerere de rezoluțiune a contractului, care a fost respinsă de Judecătoria Târgoviște prin sentința civilă nr. 1680 din 27.04.2007, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului și recursului la data de 14.05.2008.

În motivare s-a arătat că între părți au apărut neînțelegeri ca urmare a demarării construcției beciului de către pârât și că pârâții și-au îndeplinit obligațiile contractuale.

De asemenea, s-a avut în vedere că la 24.11.2009 reclamanții din prezenta cauză au formulat o altă cerere de rezoluțiune a contractului, care a fost respinsă de Judecătoria Târgoviște prin sentința civilă nr. 5616 din 16.11.2010, pronunțată în dosarul nr. xxxxx/315/2009 rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului și recursului la data de 18.04.2011, în motivare reținându-se că reclamanții au refuzat primirea de bunuri de la pârâți și că le-au interzis acestora accesul în curte.

Totodată, s-a evidențiat că la 29.04.2010 pârâții din prezenta cauză au formulat o cerere pentru a li se permite accesul în casa și terenul cumpărat, care a fost admisă de Judecătoria Târgoviște prin sentința civilă nr. 3815 din 25.06.2012, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 4064 din 04.12.2013 de Curtea de Apel Ploiești.

În cuprinsul acestor hotărâri s-a reținut de asemenea că reclamanții din cauza de față refuză accesul în locuință al pârâților, împrejurare de altfel esențială pentru admiterea cererii privind permiterea accesului în imobil.

În ceea ce privește calificarea contractului, aceasta a fost stabilit cu autoritate de lucru judecat în cadrul litigiilor anterioare, prin hotărârile mai sus citate reținându-se că este vorba de un contract de întreținere.

S-a argumentat că pentru a opera desființarea contractului pe calea rezoluțiunii este necesară întrunirea cumulativă a trei condiții: să existe o neexecutare totală sau chiar parțială, dar importantă a obligației stabilite în sarcina debitorului, neexecutarea să se datoreze culpei acestuia și debitorul să fie pus în întârziere.

În cauză, reclamanții invocă neexecutarea obligației de întreținere de către pârâți începând din anul 2010, în raport de faptul că perioada anterioară de derulare a contractului a făcut obiectul analizei instanței în dosarele nr. XXXXXXXXXXXXX și xxxxx/315/2009.

În opinia instanței, în această perioadă, între părți a existat și litigiul ce a avut ca obiect solicitarea pârâților de a li se permite accesul în imobil, iar din cuprinsul actelor dosarului XXXXXXXXXXXXX și al hotărârilor pronunțate în acesta rezultă că reclamanții nu permit pârâților să intre în curtea sau casa, care de altfel, așa cum rezultă din contract și cum a stabilit Curtea de Apel Ploiești prin decizia civilă nr. 4064 din 04.12.2013 sunt proprietarii imobilului și au dreptul de a le folosi.

În aceste condiții, prestarea întreținerii nu este practic posibilă, iar această imposibilitate se datorează reclamanților.

Totodată, din cuprinsul actelor dosarului de față ca și din cuprinsul sentinței civile nr. 5616 din 16.11.2010, pronunțată în dosarul nr. xxxxx/315/2009, rezultă că pârâții, fiindu-le refuzat accesul în imobil, au încercat să schimbe în fapt modul de prestare a întreținere, prin trimiterea unor sume de bani către reclamanți, în ideea executării contractului, însă aceste sume au fost refuzate de către aceștia.

În ceea ce privește declarațiile martorului F______ V______ (f. 234), s-a apreciat că acestea vizează în cea mai mare parte perioada anterioară celei invocate în sprijinul cererii și în același timp sunt contrazise de probele administrate în dosarele cu același obiect anterioare, așa cum s-a menționat mai sus.

De asemenea declarațiile martorului J____ P____ (f. 233) nu au fost considerate relevante, vizând o împrejurare din anul 2008 și faptul că martorul nu i-a văzut pe pârâți la domiciliul reclamanților în anul 2010.

Ori, în condițiile în care reclamanții refuză accesul pârâților în imobil și sumele trimise de aceștia, deci refuză prestarea întreținerii de către pârâți, nu are relevanță cine are grijă în concret de reclamanți.

În același timp, lipsa pârâților de la interogatoriu nu poate fi considerată de instanță ca o recunoaștere în raport de circumstanțele cauzei și de probele administrate.

S-a evidențiat că în cauză s-a făcut dovada neexecutării obligației, dar și a lipsei culpei pârâților în această neexecutare, reclamanții invocându-și propria culpă în sprijinul cererii de rezoluțiune, fapt ce nu poate duce la admiterea acesteia, de vreme ce practica și doctrina au stabilit ca principiu o interdicție în acest sens, principiu sintetizat de adagiul latin „nemo auditur propria turpitudinem allegans” (nimeni nu își poate invoca propria turpitudine).

Împotriva hotărârii au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate si pe cale de consecința admiterea acțiunea astfel cum a fost formulata .

S-a susținut că pârâții nu își îndeplinesc obligațiile asumate prin contract, fapt pentru care au formulat prezenta acțiune, respinsă de instanța de fond ca neîntemeiata cu motivarea că nu este îndeplinita condiția neexecutării totale sau parțiale din partea debitorilor a obligației stabilita in sarcina acestora și că în condițiile în care nu s-a făcut dovada neexecutarii culpabile a acestei obligații contractuale, nu mai este necesara analizarea celorlalte doua condiții ale rezolutiunii, că această soluție a instanței de fond de respingere a cererii de chemare in judecata, este greșită, bazându-se pe o apreciere eronata a materialului probator administrat in cauza, și prin raportare doar la hotărârile dispuse in celelalte doua dosare cu același obiect dar având in vedere si întâmpinarea depusa de către paratul M____ I__, nesusținuta de vreo alta proba, deși s-a solicitat rezoluțiunea contractului pentru perioada de timp începând cu anul 2010.

S-a menționat că nu poate fi primită nici motivarea primei instanțe în sensul că întreținerea reclamanților este imposibila iar aceasta imposibilitate li se datorează, că parații nu fac dovada ca au încercat sa intre in curte sau in casa si nu au putut pentru ca era ușa sau poarta închisa sau am schimbat încuietorile acestora, și nu au făcut nici dovada ca au încercat sa execute obligațiile asumate prin contract, respectiv sa le fi adus vreodată mâncare sau medicamente , pe care reclamanții să nu le fi primit.

Totodată, recurenții au arătat că instanța de fond a trecut peste faptul probat că pârâții nu își îndeplinesc obligațiile asumate, reclamanții primind ajutor de la un nepot, reținând în motivare ca nu are relevanta cine se ocupa de recurenți și nici nu a avut in vedere facturile la utilități plătite de către subsemnații, foarte multe cu penalități, pentru ca parații deși sunt proprietarii imobilului nu plătesc utilitățile, pe care recurenții le achită de teama sa nu fie întrerupte de către furnizori, nici facturile privind îmbunătățirile executate la imobil.

În continuare, s-a arătat că în mod eronat instanța de fond a considerat că declarațiile martorilor F______ V______ si J____ P____ nu sunt relevante în soluționarea cauzei, că deși instanța de fond insista în motivarea hotărârii ca recurenții au refuzat accesul paraților in imobil precum si sumele de bani trimise de aceștia, concluzionând că se refuză prestarea întreținerii, acest aspect nu este susținut de materialul probator judecătoria raportându-se la probele administrate în celelalte doua dosare ce vizează o altă perioadă față de perioada invocată în prezenta cerere, iar pe baza acestor probe respinge în mod eronat, acțiunea ca neîntemeiata.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 488 alin 1, pct. 6 si 8 din Cod procedura civilă.

Intimații pârâți au formulat întâmpinare, prin care au solicitat să se respingă recursul ca nefondat și să fie menținută ca temeinică și legală hotărârea recurată, având în vedere că nu pot fi primite criticile aduse de către recurenți sentinței atacate, câtă vreme instanța de fond a analizat toate probele administrate în cauză iar instanța de fond a făcut trimitere la cele două sentințe pronunțate anterior in cauzele având același obiect disputate între părți întrucât era necesara stabilirea situației de fapt mai ales in ce privește evoluția stării litigioase dintre părți.

Au mai susținut intimații că analiza probelor administrate s-a făcut cu raportare directa la perioada 2010, instanța de fond arătând ca perioada anterioara de derulare a contractului a făcut obiectul analizei instanței in dosarele nr.XXXXXXXXXXXXX si xxxxx/315/2009, că nu poate fi primit nici motivul de recurs privitor la faptul că în mod greșit s-a reținut la fond că pârâții nu au avut acces in imobil si din acest motiv întreținerea era imposibila, câtă vreme nu s-a făcut dovada „ca au încercat sa intre in curte sau in casa si nu au putut pentru ca era ușa sau poarta închisa sau am schimbat încuietorile acestora”, și că în mod corect s-a reținut situația de fapt în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în sensul că recurenții-reclamanți nu au permis accesul in imobil, fapt ce i-a determinat pe intimații pârâți sa promoveze acțiunea prin care au solicitat acest lucru. Faptul ca instanțele au dispus in mod irevocabil(prin Decizia nr.4064/04.12.2013 a Curții de Apel Ploiești) in sensul de a-i obliga pe recurenți sa permită accesul in imobil este relevant față de aceasta critică formulată de recurenți.

Au mai arătat intimații că nici critica privitoare la faptul că nu s-a făcut dovada că au încercat să execute obligațiile asumate prin contract nu poate fi primită având în vedere că instanța de fond a făcut o temeinica analiza a probelor administrate și reținând în consecință că urmare a poziției adoptate de recurenții-reclamanți care au refuzat accesul intimaților pârâți in imobil, aceștia din urmă au încercat să schimbe modul de îndeplinire a obligației prin trimiterea unor sume de bani tocmai in ideea executării contractului, insa si aceste sume au fost refuzate.

Concluzionând , intimații pârâți au arătat că în condițiile în care recurenții reclamanți au refuzat prestarea întreținerii din partea pârâților, este lipsit de relevanță cine se ocupă în concret de aceștia și pe cale de consecință, în mod corect instanța de fond a constatat că în cauză s-a făcut dovada că intimații pârâți nu sunt culpabili pentru neexecutarea obligației de întreținere, nefiind deci întrunite condițiile necesare rezoluțiunii contractului.

Examinând hotărârea atacată prin prisma probelor administrate, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în materie, tribunalul apreciază recursul ca fiind fondat.

Se reține că soluția instanței de fond nu se referă explicit la situația de fapt invocată prin prisma probelor administrate.

După cum se știe, în contractele cu obligație de întreținere, datorită caracterului alimentar al prestației și specificului îngrijirii pentru probleme de sănătate la care s-au obligat debitorii și care trebuie asigurate succesiv, aceștia sunt de drept în întârziere, corespunzător art. 1079 alin. 2 pct. 3 din vechiul Cod civil sub imperiul căruia s-a încheiat contractul de întreținere în litigiu și care guvernează efectele sale.

Tribunalul constată că obiectul judecății, astfel cum a fost precizat la 05.04.2013 (filele 63-67 dosar fond) este reprezentat de rezoluțiunea contractului autentificat sub nr. 2679/20.07.2005 prin BNP Asociați „Veritas” pentru neîndeplinirea obligațiilor de întreținere asumate de către debitorii pârâți , începând cu anul 2010.

În speță, soluțiile pronunțate în dosarele anterioare promovate de către creditorii obligației de întreținere pentru motive similare (sentințele civile irevocabile nr. 1680/27.04.2007 și 5616/16.11.2010 ale Judecătoriei Târgoviște) nu sunt determinante pentru litigiul pendinte deoarece s-au întemeiat pe probe administrate cu privire la intervale de timp anterioare, intrate sub autoritatea lucrului judecat.

Datorită specificului obligației de întreținere – prin contract M____ I__ și M____ A____ M______ s-au obligat să asigure creditorilor C_____________ P____ și C_____________ M____ locuința în casa înstrăinată, hrană , căldură, medicamente, îngrijire medicală - intimații pârâți aveau sarcina de a produce dovada contrară celor susținute prin cererea de chemare în judecată respectiv că și-au îndeplinit obligațiile asumate sau că au încercat permanent acest lucru, dar recurenții reclamanți au refuzat în mod culpabil prestarea întreținerii.

Sub acest aspect, se are în vedere că instanța de fond a încuviințat părților dovezile cu martori, interogatorii și înscrisuri, iar pârâții intimați nu au depus lista cu numele și adresele martorilor în vederea citării, nu s-au înfățișat la interogatoriu și nu au depus înscrisuri în combaterea susținerilor reclamanților, singurele acte pe care le-au atașat la dosar fiind întâmpinarea sumară de la fila 68 din dosarul de fond și extrasul din ECRIS, înaintat prin serviciul de registratură, cu privire la soluția din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX pronunțată în recurs.

În acest context, martorul J____ P____ audiat la cererea reclamanților, (fila 233 dosar fond) a declarat în esență că a efectuat lucrări în anul 2008 și în anul 2010, câte o lună – două, la imobilul locuință ce a făcut obiectul contractului încheiat între părți și a constatat că singurele persoane care au venit în acest interval de timp pentru a asigura îngrijirea soților C_____________ erau o femeie al cărei nume nu îl cunoaște și un nepot pe nume V___.

La rândul său, martorul F______ V______ a arătat că l-a văzut pe pârâtul M____ I__ o singură dată în gospodăria reclamanților, când a construit o pivniță în curte și a afirmat de față cu cei ce efectuaseră lucrarea că va da resturile de la masă reclamanților, împrejurare ce a declanșat starea conflictuală.

De asemenea, martorul a învederat că nu a văzut-o niciodată pe pârâtă în imobilul în litigiu, iar îngrijirea reclamanților este asigurată de cei doi nepoți, vecini cu aceștia, că nu are cunoștință de vreo încercare a pârâților de a intra în curtea casei ce a făcut obiectul contractului.

S-a evidențiat totodată că în urmă cu circa un an și jumătate (raportat la momentul declarației din 27.11.2013 – fila 234 dosar fond) reclamantul a suferit o fractură de șold , fiind operat la Spitalul din Târgoviște, ocazie cu care a fost ajutat de către cei doi nepoți I__ V_____ și G_________ C_______, care de altfel le cumpără medicamentele.

Se mai are în vedere că la filele 27 – 40 , 95 – 200 , 217 – 226, 235 – 244 și 258 – 281 – dosar fond reclamanții au atașat o ________ facturi și chitanțele de plată ale utilităților, bonuri fiscale pentru materiale de construcții, alimente și medicamente și înscrisuri medicale.

Potrivit acestora din urmă, recurenta C_____________ M____ este diagnosticată cu hipertensiune arterială st. II/III cu risc adițional înalt, retinopatie HTA ischemică cardiacă, ateroscleroză generalizată, lacunarism cerebral, _______________, coxartroză cu gonartoză rec., osteoporoză cu cifoscolioză toraco – lombară cu tasări multiple, cataractă senilă operată la ochiul stâng, prezbiacuzie, incontinență urinară, microlitiază renală, obezitate gr. I/II (fila 18 dosar fond).

La rândul său, recurentul figurează în evidențele medicale (fila 139 dosar fond) cu glaucom cronic, hipertrofie prostatică, fractură de col femural drept (operată în 2008), stomac rezecat pentru ulcer duodenal, colecistectomie, sechele fibromoavlare post TBC , episoade de insomnie și pusee HTA.

Dacă în dosarele anterioare debitorii obligației de întreținere au dovedit refuzul culpabil al creditorilor obligației de întreținere de a primi îngrijirile ce fac obiectul contractului, în dosarul pendinte pârâții nu au produs nicio dovadă a onorării obligațiilor asumate, cu toate că vârsta și starea sănătății soților C_____________ reclamă îngrijire permanentă.

Mai mult, deși prin decizia nr. 4064/04.12.2013 Curtea de Apel Ploiești a decis în mod irevocabil obligarea pârâților C_____________ M____ și C_____________ P____ să-și restrângă spațiul locativ pentru a permite reclamanților M____ I__ și S___________ (M____) A____ M______ accesul necondiționat în locuință, aceștia din urmă nu au probat că au uzat de dreptul ce le-a fost recunoscut prin această hotărâre până la data pronunțării prezentei soluții.

În esență, dacă în perioada 2005 – 2010, creditorii obligației de întreținere s-au dovedit culpabili pentru refuzul întreținerii, pentru intervalul de timp ulterior, intimații pârâți nu au dovedit executarea în vreun fel a obligației lor contractuale considerent pentru care sunt considerați în culpă astfel încât, în temeiul art. 312 alin. 3 raportat la art. 304¹ din vechiul Cod procedură civilă, se va admite recursul și se va modifica în tot hotărârea atacată , în sensul admiterii cererii de rezoluțiune a contractului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul civil declarat de recurenții reclamanți C_____________ P____ și C_____________ M____, domiciliați în _____________________________, _____________________. 63, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 634 pronunțată la data de 12.02.2014 de către Judecătoria Târgoviște în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații pârâți M____ I__, domiciliat în municipiul Târgoviște, __________________________, _____________, _________________________, și S___________ A____ M______, domiciliată în municipiul Târgoviște, _____________________. 33A, _____________, județul Dâmbovița.

Modifică în tot hotărârea atacată, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată și al rezoluțiunii contractului autentificat sub nr. 2679/20.07.2005 prin BNP Asociați "Veritas".

Obligă intimații la 783,5 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 ianuarie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

A________ S____ D____ Ș_____ G_______ S______

GREFIER,

I_____ M_______

J.f. N______ M____ A_______

Judecătoria Târgoviște

Dosar XXXXXXXXXXXXX

Tehnored.A.S./G.G./2.02.2015

2 exemplare