Dosar nr.XXXXXXXXXXXX - partaj judiciar -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.107

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22 IANUARIE 2015

PREȘEDINTE : F_____ L_______

JUDECĂTOR : D______ D____

GREFIER : Ș_____ L_______ G_______

Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamanta P_______ V______, domiciliată în ______________________________ Suceava împotriva sentinței civile nr.814 din data de 12 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații reclamanți C____ E____, P_______ N______ și P_______ D______, cu toții domiciliați în ______________________________ Suceava.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat A_______ M_____ pentru apelanta reclamantă, lipsă fiind părțile.

Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art.131 al. 1 Cod procedură civilă, constată că Tribunalul Suceava este competent din punct de vedere general, material, funcțional și teritorial să soluționeze apelul formulat în conformitate cu dispozițiile NCPCIV, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 482 din Noul Cod de procedură civilă.

De asemenea, instanța constată că prezentul apel este legal timbrat, întrucât la fila 20 este depusă chitanța _______ MOLD nr. xxxxxxx din data de 12.12.2014 în cuantum de 50 lei, luându-se astfel act de achitarea taxei judiciare de timbru aferente apelului promovat în cauză, se constată apelul legal timbrat, sens în care se dispune anularea acesteia.

Instanța, procedând la verificarea dovezii calității de reprezentant a av. A_______ M_____ constată că la fila 6 este depusă împuternicirea avocațială, constatând astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art.219 NCPCIV privind reprezentarea juridică în instanță.

Instanța constată că intimații sunt decăzuți din dreptul de a mai formula răspuns la întâmpinare, de a ridica excepții și de a solicita alte probe, în afara celor de ordine publică, ca urmare a faptului că nu a depus întâmpinarea în termenul procedural prevăzut de lege în conformitate cu disp. 208 raportat la art.482 NCPCIV.

Constatând că în susținerea motivelor de apel sau în apărare părțile nu mai au alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, având în vedere înscrisurile existente la dosarul cauzei, le admite ca fiind concludente, utile și pertinente în soluționarea apelului în considerarea disp. art.482 NCPCIV cu raportare la art.254 și art.258 NCPCIV, după care, instanța constată cercetarea judecătorească încheiată iar în baza art.392 Cod procedură civilă deschide dezbaterile asupra cauzei în fond.

Avocat A_______ M_____ pentru apelanta reclamantă solicită admiterea apelului, desființarea sentinței civile pronunțate de instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare motivat de faptul că instanța de fond s-a pronunțat pe excepția prematurității care nu a fost pusă în discuția părților.

Solicită a fi avute în vedere atât cele consemnate în petitul apelului cât și în notele de concluzii scrise pe care le depune la dosar, cu precizarea că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, instanța considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă promovată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului și înregistrată sub nr.XXXXXXXXXXXX din 24 martie 2014, reclamanta P_______ V______, i-a chemat în judecată pe pârâții C____ E____, P_______ N______, P_______ D______, solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să se constate că ea, reclamanta, a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor casă de locuit cu anexe gospodărești amplasate pe _______________ – 689 mc.p. ( val. 2000 lei), precum și asupra terenului în suprafață de 4.224 m.p. ( val. 8000 lei) , identic cu p. nr.1 – cc – 689 m.p. și parc. Nr.2 – a – 3535 m.p. din Cartea Funciară nr.xxxxx a ________________________, prin moștenire și partaj voluntar.

În motivare , reclamanta a arătat că, la data de 18 iunie 2008, a decedat P_______ A________, moștenitorii acestuia fiind ea, reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare și pârâții C____ E____, P_______ N______, P_______ D______ – toți în calitate de fii.

Potrivit reclamantei, încă din timpul vieții defunctul și-a înzestrat copii, fiecare deținând mai multe suprafețe de teren, iar ea a rămas cu imobilul casă de locuit ( C1), anexă (C2), șură (C3), anexă (C4), bucătărie de vară (C5), anexă (C6), care sunt înscrise în cartea funciară pe numele defunctului său soț.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1143 Cod civil, art.35, 194 C.pr.c.

Reclamanta a depus la dosar, în copie sau în original, următoarele acte: împuternicire avocațială, extrase de carte funciară, acte de stare civilă, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale, certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local, schiță arbore genealogic, plan de amplasament și delimitare a imobilului, încheiere intabulare, adeverință registru agricol, Încheierea nr.34 din 27 martie 2014 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dovada de plată a taxei judiciare de timbru.

Pârâții C____ E____, P_______ N______, P_______ D______, au depus întâmpinări, arătând că sunt de acord cu acțiunea reclamantei, că fiecare dintre ei a fost înzestrat de autorul lor P_______ A________, cu diverse suprafețe de teren, pe care la dețin, solicitând judecarea în lipsă.

În cauză, la propunerea reclamantei, s-au administrat probe, respectiv, s-au depus înscrisuri .

Prin sentința civilă nr. 814 din data de 12 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, s-a respins acțiunea, privind pe reclamanta P_______ V______, dom. în __________________________ Suceava și pe pârâții C____ E____, P_______ N______, P_______ D______, toți cu domiciliul în __________________________ Suceava având ca obiect partaj judiciar, moștenire, ca fiind prematur introdusă și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând actele și lucrările dosarului, a reținut următoarele:

În Cartea funciară nr.xxxxx a _______________________, P_______ A________ figurează ca proprietar asupra unui teren intravilan, situat pe raza comunei Valea Moldovei, cu o cotă de 1/1, în acte cu suprafața de 5200 m.p. și măsurată 4.224 m.p., în baza Titlului de proprietate nr.226 din 3 mai 1993, emis de Comisia Județeană Suceava, din care 689 m.p. – cc- și 3535 m.p. arabil.

În privința construcțiilor, se menționează existența unei case de locuit (C1), anexă (C2), șură (C3), anexă (C4), bucătărie de vară (C5), anexă (C6), fără acte.

Din căsătoria lui P_______ A________ cu P_______ V______ au rezultat pârâții C____ E____, P_______ N______, P_______ D______,, în calitate de fii .

P_______ A________ a decedat la data de 18 iunie 2008, moștenitori fiind reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare și pârâții, în calitate de fii.

După acest defunct nu s-a dezbătut succesiunea la notariat, conform Încheierii nr.34 din 27 martie 2014 eliberată de BIN – L__________ G_______ Pelepco Gura Humorului.

Conform adeverinței eliberate de Primăria Comunei Valea Moldovei, sub nr.1337 din 25 martie 2014, reclamanta P_______ V______ figurează în evidențe cu imobilele construcții casă de locuit și anexe gospodărești, construite în anul 1946.

În aceste condiții, față de actele și lucrările dosarului, din care nu rezultă dreptul de proprietate al defunctului P_______ A________ asupra imobilelor construcții în cauză și care, în consecință, să compună masa de partajat după acest defunct, instanța a constatat că cererea de partaj a fost prematur introdusă, drept pentru care urmează să o respingă, ca fiind prematur introdusă.

Împotriva acestei sentințe, a formulat apel reclamanta P_______ V______, criticând-o pentru nelegalitate și netemenicie întrucât instanța de fond a respins acțiunea formulată ca prematur introdusă, în condițiile în care, fiind vorba despre o excepție, trebuia să o pună în discuția părților.

Excepția prematurității este o excepție de ordine publică, art.137 alin.1 Cod Procedură Civilă, obligând instanța să se pronunțe înainte de a intra în fondul dezbaterilor asupra excepțiilor care fac de prisos, în total sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

A apreciat faptul, că instanța de fond se impunea a respecta principiul contradictorialității, excepția invocată trebuind mai întâi să fie pusă în discuția părților.

În aplicarea principiului, rolul activ al judecătorului, consacrat în art.129 și 130 cod procedură civilă, cu aplicarea art.18 Cod Procedură Civilă în materia excepțiilor, instanța nu se va limita doar la ridicarea din oficiu a excepțiilor absolute, ci trebuie să pună în discuție și problema privind normele dispozitive pe care partea le ignoră și care ar putea influența existența sau valabilitatea raportului juridic dedus judecății.

Instanța nu numai că a administrat întreg probatoriul, dar nici nu a pus în discuția părților excepția, respingând acțiunea ca prematur introdusă.

Reclamanta a apreciat că instanța de fond în mod greșit a constatat acțiunea ca prematur introdusă în condițiile în care a depus un extras de Cartea Funciară din care să rezulte că fostul său soț apare înscris cu suprafața de 4224 m.p. teren, precum și construcțiile din litigiu, despre care se menționează că sunt fără acte.

Reclamanta a mai arătat că a solicitat instanței să constate existența unui partaj voluntar între urmașii defunctului P_______ A________, atât cu privire la construcții cât și cu privire la suprafața de 4224 m.p. teren, iar în situația în care ar fi considerat că imobilele construcții nu sunt proprietatea defunctului, ar fi putut să constate partajul voluntar, fără înscrierea în Cartea Funciară sau să pună în discuție această chestiune pentru a i se da acesteia posibilitatea de a face demersurile necesare în vederea înscrierii construcțiilor în urma depunerii documentației la O.C.P.I., defunctul P_______ A________ apărând înscris cu acte și cu imobilele construcții și anexe.

În consecință, a solicitat admiterea apelului și anularea sentinței cu reținerea cauzei spre rejudecare, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, iar în subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare, întemeindu-și apelul pe disp. art. 466, 480 alin.3 C. proc.civ.

Intimații deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au formulat întâmpinare, fiind astfel decăzuți din dreptul de a mai formula răspuns la întâmpinare, de a ridica excepții și de a solicita alte probe, în afara celor de ordine publică, ca urmare a faptului că nu a depus întâmpinarea în termenul procedural prevăzut de lege în conformitate cu disp. 208 raportat la art.482 NCPCIV.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, și prin raportare la prevederile art. 476 – 480 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:

Prin acțiunea civilă de față formulată în contradictoriu cu pârâții C____ E____, P_______ N______ și P_______ D______, reclamanta Popăovici V______ a solicitat instanței să constate că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor casă de locuit cu anexe gospodărești amplasate pe _______________ – 689 mc.p., precum și asupra terenului în suprafață de 4.224 m.p , identic cu p. nr.1 – cc – 689 m.p. și parc. nr.2 – a – 3535 m.p. din Cartea Funciară nr.xxxxx a ________________________, prin moștenire și partaj voluntar.

Instanța de fond după administrarea de probe în dosar a constatat că din actele dosarului nu rezultă dreptul de proprietate al defunctului P_______ A________ asupra imobilelor construcții care să compună masa de partaj în cauză și a respins ca prematur introdusă cererea.

Apelanta critică soluția instanței de fond pentru încălcarea principiului contradictorialității, acțiunea fiindu-i respinsă pe excepția prematurității fără a fi pusă în discuție.

Ca incident procedural, excepția se soluționează cu prioritate față de actele de cercetare a cauzei în fond. Mai mult, excepția, prin neregularitățile pe care le aduce în discuție și a căror soluționare o impune, are uneori rolul de a simplifica cercetarea judecătorească sau de a ajuta la o bună administrare a actelor judecății.

În acest sens, conform prevederilor art. 237 alin. (2) pct. 1 C.proc.civ., soluționarea excepțiilor se face în etapa de cercetare a procesului, etapă în care se îndeplinesc, în condițiile legii, acte de procedură la cererea părților ori din oficiu, pentru pregătirea dezbaterii în fond a procesului, dacă este cazul.

Excepția prematurității cererii de chemare în judecată, este o excepție de fond , fiind în legătură cu o condiție de exercitare a acțiunii, peremptorie , deoarece se tinde la respingerea acțiunii și absolută, normele care reglementează condițiile de exercitare a acțiunii având caracter imperativ.

Această excepție poate fi invocată de oricare dintre părți sau de instanță din oficiu, în orice stare a pricinii.

În situația în care ulterior sesizării instanței termenul sau condiția suspensivă s-a împlinit, excepția nu mai poate fi admisă, fiind excesiv de formal ca acțiunea să fie respinsă într-un moment în care dreptul a devenit actual, numai pentru faptul că, la data sesizării instanței, această cerință nu era îndeplinită.

Trebuie subliniat că atunci când instanța invocă excepția din oficiu, ea are obligația identificării explicite a excepției, dar și a premiselor de fapt și de drept avute în vedere la invocarea sa, pentru a face raționamentul previzibil pentru părți, dar mai ales pentru a asigura acestora posibilitatea de a se apăra în legătură cu excepția în cunoștință de cauză și în mod efectiv. Abia după punerea în discuție a acestor aspecte preliminare, instanța va proceda la punerea lor în dezbatere.

Aplicarea art. 248 alin. 3 C.proc.civ. presupune că, în respectarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare, instanța a pus în discuția părților excepția, întrucât numai în aceste condiții s-ar putea „pronunța” asupra ei. Referirea textului la excepția „invocată” nu înseamnă că nu s-ar putea proceda în sensul arătat decât dacă părțile sunt prezente.

Instanța de fond a reținut în soluționarea excepției că nu s-a probat dreptul de proprietate al defunctului asupra imobilelor în cauză, însă în apel reclamanta a depus înscrisuri din care rezultă că ulterior pronunțării soluției de către instanța de fond imobilele-construcții au fost înscrise în cartea funciară.

În atare situație, soluția respingerii ca prematur introdusă a cererii de chemare în judecată apare ca excesivă, mai ales că nici nu a fost pusă în discuția părților, astfel încât, în temeiul art. 480 alin.3 C.proc.civ. tribunalul va admite apelul ,va anula sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru judecarea pe fond a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Admite apelul formulat de reclamanta P_______ V______, domiciliată în ______________________________ Suceava împotriva sentinței civile nr.814 din data de 12 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații reclamanți C____ E____, P_______ N______ și P_______ D______, cu toții domiciliați în ______________________________ Suceava.

Anulează sentința civilă nr.814 din 12 septembrie 2014 a Judecătoriei Gura Humorului, și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 IANUARIE 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

F_____ L_______ D______ D____ Ș_____ L_______

G_______

Red. F.L/Ex.6.

Jud. fond. S_______ E____

Tehnored. Ș.L.G.