ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B_____

Secția penală

DECIZIA PENALĂ NR. 24/C Dosar penal nr. XXXXXXXXXXXXXX

Ședința Camerei de Consiliu din data de 9 martie 2015

Instanța constituită din:

Completul de judecată FJC2:

Președinte: C________ G_______ - judecător

Grefier: D____ C_____________

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror D_____ M____ P_______ M_____ – din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial B_____

Pe rol fiind soluționarea contestației declarate de P________ DE PE L____ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JIUSTIȚIE – D.I.I.C.O.T. – SERVICIUL TERITORIAL B_____ împotriva Încheierii din data de 04.03.2015 pronunțată de Tribunalul B_____ în dosarul penal nr. XXXXXXXXX15.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul inculpat C_______ A________, în stare de arest, deținut în Penitenciarul C_____, asistat de avocat ales C______ O_______.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Întrebate fiind, părțile declară că nu sunt cereri de formulat.

Instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul părților asupra contestației.

Reprezentantul Ministerului Public solicită a se avea în vedere împrejurarea că, inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea a patru infracțiuni în concurs de trafic de droguri. Arată că, instanța de fond a apreciat că, pe de-o parte, având în vedere rezonanța pe care o are în comunitate săvârșirea acestor infracțiuni că s-ar transforma în sancțiune punitivă dacă se mai menține măsura preventivă, or, susține că menținerea arestului preventiv este necesară pentru înlăturarea stării de pericol, iar odată cu trecerea timpului nu se modifică pericolul social. Apreciază că, se modifică modul în care este percepută săvârșirea unei infracțiuni în mediul în care trăiește inculpatul, nu înseamnă că pericolul social raportat la natura și gravitatea infracțiunilor rămâne aceeași. În momentul săvârșirii unei infracțiuni pericolul social este constant până când se stinge în vreo modalitate acțiunea penală. A se avea în vedere că, inculpatul a dat dovadă de o perseverență în săvârșirea infracțiunilor, nu a fost o acțiune izolată și ocazională. De altfel, inculpatul a și recunoscut săvârșirea infracțiunilor și a solicitat aplicarea procedurii simplificate, respectiv să beneficieze de reducerea pedepsei cu o treime. Raportat la practica Convenției Europene a Drepturilor Omului, apreciază că trebuie să existe date că ar fi putut săvârși această infracțiune sau că ar exista riscul săvârșirii de noi infracțiuni. Apreciază că, nu se pot efectua pronosticuri în această direcție, întrucât în cadrul oricărei infracțiuni săvârșite nu există date că s-ar mai săvârși pe viitor, însă există posibilitatea ca odată ce au fost înfrânte inhibițiile care trebuie să caracterizeze orice persoană și să acționeze cu respectarea dispozițiilor penale, riscul de a le mai încălca din nou este mult mai mare față de persoană care a trecut deja peste cadrul acestor restricții. Prin urmare, în orice situație s-ar putea aprecia dacă există indicii că pregătește săvârșirea altei infracțiuni, or în prezenta cauză temeiul luării măsurii arestării preventive este art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, întrucât arestarea preventivă este necesară pentru a înlătura starea de pericol, pericol care este dat de natura săvârșirii acestor infracțiuni, de consecințele pe care îl dau consumul substanțelor stupefiante de faptul că a pus în vânzare în orice modalitate alternativ prevăzută de dispozițiile legii 143, fiind bine cunoscute consecințele pentru starea de sănătate pe care le generează aceste substanțe în cazul consumului lor. Raportat la termenul rezonabil durata de 4 luni îndeplinește cerințele dispozițiilor legale privind proporționalitatea și oportunitatea luării măsurilor preventive. Pentru aceste considerente, pentru a înlătura starea de pericol existentă este necesară aplicarea măsurii preventive cea mai severă, respectiv menținerea arestului preventiv, împrejurare față de care pune concluzii de admitere a contestației împotriva Încheierii din data de 04.03.2015 pronunțată de Tribunalul B_____ în dosarul penal nr. XXXXXXXXX15.

Apărătorul ales al inculpatului C_______ A________, respectiv avocat C_____ O_______, solicită respingerea contestației formulată de Ministerul Public. Arată că, la momentul la care s-a dezbătut cauza nu s-a făcut fondul datorită solicitării sale către instanță pentru a depune înscrisuri în circumstanțiere care sunt importante asupra soluționării cauze. Însă acest aspect nu înseamnă că măsura arestării preventive nu poate fi prelungită perpetuu, întrucât așa cum a argumentat judecătorul fondului și audindu-l nemijlocit pe inculpat și-a putut crea o opinie asupra circumstanțelor reale și personale și asupra modalității în care a fost săvârșită fapta, apreciază că la acest moment s-ar impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă restrictivă de libertate, respectiv cea a controlului judiciar. Așa cum a apreciat instanța de fond, măsura arestării preventive nu mai este necesară bunei desfășurări a procesului penal și nu mai respectă condiția proporționalității în lumina Convenției Europene a Drepturilor Omului. Solicită a se avea în vedere că, dacă măsura arestului preventiv s-ar prelungi exclusiv prin prisma rezonanței sociale a unor fapte ar însemna că acest lucru anticipează o pedeapsă. Apreciază că, nu se poate specula la acest moment și nu ar fi potrivit din punct de vedere juridic să se facă aprecieri cu privire la modalitatea în care instanța de fond ar urma să soluționeze dosarul pe fond cu privire la cuantumul pedepsei. În circumstanțiere apreciază că, sunt îndeplinite dispozițiile art. 223 alin. 2 teza finală Cod procedură penală, respectiv prin aprecierea circumstanțelor personale și a circumstanțelor avute înainte de săvârșirea faptei, precum și atitudinea procesuală avută pe parcursul procesului penal de la momentul la care s-a început urmărirea penală față de inculpat și până la momentul la care a fost prelungită succesiv măsura arestului preventiv, apreciază că această măsură nu își mai găsește locul, tinzând să nu mai aibă un caracter preventiv și să nu mai fie îndeplinite scopurile prevăzute în Codul penal și Codul de procedură penală ci să fie o măsură cu caracter punitiv. Arată că, Curtea Europeană a statuat și a justificat prin practica invocată și în încheierea de admitere a cererii faptul că stabilirea acestei măsuri ar mai fi justificată numai dacă s-ar face dovada în concreto pentru fiecare caz în parte că pericolul social există și este concret și s-ar putea manifesta prin pericolul săvârșirii de noi infracțiuni, prin sustragere, prin influențarea martorilor. Așa cum a arătat și instanța de fond, apreciază că scopul procesului penal în acest moment poate fi atins și prin înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură restrictivă de libertate, inculpatul urmând a respecta obligațiile impuse de instanța de fond. Cu privire la pericolul social generat de săvârșirea unor astfel de infracțiuni invocat de reprezentantul Ministerului Public, solicită a se avea în vedere faptul că, pericolul social concret trebuie apreciat cu referire la fiecare speță în parte și nu în mod general, altminteri măsura preventivă ar fi lipsită de eficiența și de scopul pentru care a fost introdusă de către legiuitor în codul penal și de procedură penală. Apreciază că, la acest moment starea de pericol social concret se diminuează până aproape de estompare. A se avea în vedere momentul procesual la care se află, faptul că s-au parcurs etape procesuale importante, inculpatul a înțeles și a conștientizat urmările negative ale faptelor sale pe care le regretă. A se avea în vedere și caracterizările depuse care reliefează caracterul său și trăsăturile sale de personalitate, acesta a început școala, fiind înscris la Colegiul Tehnic Transilvania și vrea să își continue studiile, mama sa este în vârstă și are diverse probleme de personalitate, are un domiciliu stabil, dorește să își găsească un loc de muncă și să se implice în programe educaționale pentru îndreptarea conduitei sale în societate. Totodată, este la primul contact cu legea penală, nu a mai avut probleme în câmpul infracțional, se bucură de sprijinul familiei, fiind șanse reale de reintegrare în societate. Pentru aceste considerente, solicită respingerea contestației formulată de Ministerul Public și menținerea Încheierii contestate ca fiind legală și temeinică.

Intimatul – inculpat C_______ A________, având ultimul cuvânt, își însușește concluziile puse de apărătorul său ales. În libertate fiind, va colabora cu organele judiciare. Regretă ce a făcut, conștientizează faptele săvârșite și dorește să își reia studiile și dorește să fie alături de familia sa și să se reintegreze în societate.

CURTEA

Constată că prin încheierea de ședință din data de 4.03.2015 a Tribunalului B_____, în temeiul art. 242 alin 2 Cod procedură penală raportat la art. 211, 215 Cod procedură penală s-a înlocuit măsura arestării preventive dispusă cu privire la inculpatul C_______ A________, deținut în Penitenciarul C_____ în baza mandatului de arestare preventivă nr. 57/UP/18.11.2014 emis de Tribunalul B_____ cu măsura controlului judiciar.

În baza art. 215 alin. (1) Cod procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, s-a dispus că inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată instanța cu privire la schimbarea locuinței; c) să se prezinte la IPJ.SIC.Biroul Supravegheri judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.

În baza art. 215 alin. (2) Cod procedură penală, pe timpul controlului judiciar s-a impus inculpatului să respecte următoarele obligații: a) să nu depășească limita teritorială a județului B_____ decât cu încuviințarea prealabilă a instanței; b) să comunice periodic, respectiv lunar, informații relevante despre mijloacele sale de existență;

În baza art. 215 alin. (3) Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

S-a dispus punerea în libertate a inculpatului C_______ A________, dacă nu este arestat în altă cauză,la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B_____ nr. 224D/P/2014 din 7 ianuarie 2015 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventive a inculpatului C_______ A________ sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prevăzute de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000-4 fapte,cu aplicarea art.38 alin.1 din Codul penal si în stare de libertate a inculpatei M____ A______ C_______ pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000.

În fapt s-a reținut că la data de 28.10.2014 inculpatul C_______ A________ a vândut investigatorului sub acoperire „R____” și colaboratorului acestuia „O_____” cantitatea de 1,51 grame cannabis contra sumei de 120 lei, la data de 06.11.2014, a vândut investigatorului sub acoperire „R____” și colaboratorului acestuia „O_____” cantitatea de 2,33 grame cannabis contra sumei de 180 lei;la data de 17.11.2014, a vândut investigatorului sub acoperire „R____” și colaboratorului acestuia „O_____” cantitatea de 1,38 grame cannabis contra sumei de 180 lei; la data de 17.11.2014, a deținut împreună cu coinculpata M____ A______ C_______ , în vederea comercializării, la locuința sa din B_____, _________________, _________________, județul B_____, cantitatea de 57,89 grame cannabis.

Prin încheierea din data de 4.02.2015 în baza art. 346 alin. (2) Cod procedură penală judecătorul de camera preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.224/D/P/2014 din data de 7.01.2015 al Parchetului de pe lângă ICCJ.DIICOT.Serviciul Teritorial B_____ privind pe inculpații C_______ A________ și M____ A______ C_______ , a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei privindu-i pe inculpatul C_______ A________ sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prevăzute de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000-4 fapte,cu aplicarea art.38 alin.1 din Codul penal si pe inculpata M____ A______ C_______ pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000.

Instanța de fond a constatat ca la dosar există probe temeinice ce conturează o presupunere rezonabila in sensul art. 202 alin. 1 Cod procedură penală și art. 5 pct. 1 lit. c din CEDO ca inculpatul ar fi putut săvârși infracțiunile reținute in sarcina sa respectiv:

1.pentru tranzacția din 28.10.2014:

- proces-verbal din 28.10.2014 privind controlul corporal efectuat asupra investigatorului „R____” și colaboratorului” O_____” și înmânarea sumei de 120 lei, în vederea cumpărării autorizate a unei cantități de droguri de risc;

- proces-verbal din 28.10.2014 privind controlul corporal efectuat asupra investigatorului „R____”, ocazie cu care a fost găsită o cantitate de substanță vegetală cu aspect de cannabis;

- proces-verbal din data de 28.10.2014 privind derularea tranzacției având ca obiect droguri de risc;

- proces-verbal din data de 28.10.2014 privind supravegherea investigatorului și colaboratorului în împrejurările derulării tranzacției de droguri de risc;

- planșă fotografică reprezentând fragmente vegetale cu aspect de cannabis, tranzacționate la data de 28.10.2014;

- proces-verbal de primire a probelor nr.xxxxxxx/03.11.2014;

- raport de constatare tehnico-științifică nr.xxxxxxx/04.11.2014, din care rezultă că proba supusă examinării este constituită din 1,51 grame cannabis;

2. pentru tranzacția din 28.10.2014:

- proces-verbal din 06.11.2014 privind controlul corporal efectuat asupra investigatorului „R____” și colaboratorului” O_____” și înmânarea sumei de 200 lei, în vederea cumpărării autorizate a unei cantități de droguri de risc;

- proces-verbal din 06.11.2014 privind controlul corporal efectuat asupra investigatorului „R____”, ocazie cu care a fost găsită o cantitate de substanță vegetală cu aspect de cannabis;

- proces-verbal din data de 06.11.2014 privind derularea tranzacției având ca obiect droguri de risc;

- proces-verbal din data de 06.11.2014 privind supravegherea investigatorului și colaboratorului în împrejurările derulării tranzacției de droguri de risc;

- planșă fotografică reprezentând fragmente vegetale cu aspect de cannabis, tranzacționate la data de 06.11.2014;

- proces-verbal de primire a probelor nr.xxxxxxx/07.11.2014;

- raport de constatare tehnico-științifică nr.xxxxxxx/11.11.2014, din care rezultă că proba supusă examinării este constituită din 2,33 grame cannabis;

- proces-verbal din 11.11.2014 și planșa fotografică anexă cuprinzând descrierea imaginilor înregistrate cu prilejul tranzacției efectuate la data de 06.11.2014, documentație obținută în baza mandatului de supraveghere tehnică nr.481/UP/04.11.2014 emis de instanță;

- 172 de procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate în baza mandatului de supraveghere tehnică nr.481/UP/04.11.2014 emis de instanță, în perioada 04. – 18.11.2014, (din care convorbirile datate 04.11.2014 ora 20:43:22 ; 07.11.2014 ora12:02:57; 11.11.2014 orele 18:32:17, 18:49:50; 14.11.2014 orele 19:47:23, 19:51:08, 20:03:57 aparțin inculpatei) prin care inculpații stabilesc cu interlocutorii puncte de întâlniri în imediata apropiere a locuinței, posibil pentru vânzarea drogurilor, astfel cum, în mod similar, inculpatul a procedat și cu colaboratorul autorizat în cauză în împrejurările realizării celor două tranzacții;

3.pentru tranzacția din 17.11.2014:

- proces-verbal din 17.11.2014 privind controlul corporal efectuat asupra investigatorului „R____” și colaboratorului” O_____” și înmânarea sumei de 180 lei, în vederea cumpărării autorizate a unei cantități de droguri de risc, în care s-au consemnat seriile bancnotelor încredințate în vederea efectuării tranzacției;

- proces-verbal din data de 17.11.2014 privind derularea tranzacției având ca obiect droguri de risc;

- proces-verbal de prindere în flagrant din data de 17.11.2014, operațiune în cursul căreia, după realizarea tranzacției cantității de aproximativ 2 grame de substanță vegetală cu aspect de cannabis, în schimbul sumei de 180 lei, s-a procedat la pătrunderea în apartamentul lui C_______ A________ și imobilizarea acestuia, împrejurare în care a fost găsită suma de 180 lei primită anterior. În procesul-verbal s-a mai consemnat ridicarea de la investigatorul acoperit „R____” a două țiple din nailon transparent, conținând fragmente vegetale cu aspect de cannabis, care au format obiectul tranzacției precedente;

- raport de constatare tehnico-științifică nr. xxxxxxx / 08.12.2014, din care rezultă că proba supusă examinării este constituită din 1,38 grame cannabis;

4.pentru deținerea în vederea traficului a unei cantități de 57,89 grame cannabis:

- proces-verbal de percheziție domiciliară din data de 17.11.2014, prin care s-a constatat că inculpații dețin în locuința lor aproximativ 50 de grame de substanță vegetală cu aspect de cannabis, în vederea comercializării;

- raport de constatare tehnico-științifică nr. xxxxxxx / 08.12.2014, din care rezultă că proba supusă examinării este constituită din 57,89 grame cannabis;

- raport de constatare criminalistică de natură dactiloscopică nr. xxxxxx / 20.11.2014 din care rezultă că pe obiectele în care au fost ambalate drogurile identificate fragmente de urme papilare create de ambii inculpați

- declarația inculpatului C_______ A________, prin care a recunoscut comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa.

- declarația inculpatei M____ A______ C_______, prin care a recunoscut comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa.

Inculpatul a recunoscut constant acuzațiile ce i se aduc, nu a contestat îndeplinirea condiției privind existența probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă a comiterii faptelor, nu a invocat cereri și excepții și a precizat la acest termen,când a început cercetarea judecătorească că dorește să urmeze procedura judiciară simplificată,cererea fiind admisă de instanță în baza art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

S-a constatat și împrejurarea că inculpata M____ A______ C_______ este cercetată în stare de libertate pentru o infracțiune gravă similară respectiv deținerea împreună cu coinculpatul (cu care se afla în uniune consensuală) în vederea comercializării, la locuința comună din B_____, _________________, _________________, județul B_____, a cantității de 57,89 grame cannabis, în plus inculpatul arestat efectuând și 3 tranzacții cu aproximativ câte 1 g cannabis.

Potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură penală măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1).

Instanța de fond a constatat că această măsură nu mai este necesară în scopul bunei desfășurări a procesului penal și nici pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, nemaifiind îndeplinită condiției proporționalității în lumina CEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că durata rezonabilă a procedurii se apreciază în fiecare cauză în parte, în funcție de circumstanțele sale, după următoarele criterii:complexitatea cauzei în fapt și în drept,comportamentul persoanei acuzate,comportamentul autorităților și importanța pentru părți a obiectului procedurii.(Cauza Allenet de Ribemont c. Franței, Hotărârea din 10 februarie 1995 etc.). Această durată conform art. 5 par. 3 se apreciază în concret, instanțele naționale fiind obligate să argumenteze cu probe motivele prelungirii detenției.

Persistența motivelor plauzibile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni și acuzația săvârșirii unor infracțiuni grave,chiar dacă rămân factori pertinenți, cum este și situația din prezenta cauză nu pot justifica o perioadă lungă de arestare preventive. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că menținerea detenției este justificată atunci când se face dovada că asupra procesului penal planează cel puțin unul dintre următoarele pericole care trebuie apreciate in concreto pentru fiecare caz in parte: pericolul de săvârșire a unei noi infracțiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de dispariție a inculpatului sau pericolul de a fi tulburată ordinea publică(Cauzele T____ c. României-Hotărârea din 7 aprilie 2009, Tarău c. României-Hotărârea din 24 februarie 2009 Scundeanu c. Românie-Hotărârea din 2 februarie 2010).

Dacă pericolul concret pentru ordinea publică, avut în vedere în prezenta cauză pentru menținerea inculpatului în detenție, ar fi apreciat în continuare prin prisma rezonanței sociale faptelor de trafic de droguri de risc de care este acuzat inculpatul, s-ar da măsurii arestării preventive a altă natură juridica, respectiv una punitivă, ori funcționalitatea măsurii arestării preventive constă în a preveni sau înlătura împrejurările care împiedică realizarea în bune condiții a procesului penal. S-a avut în vedere jurisprudența Curtea Europeană a Drepturilor Omului în materie respectiv Cauzele Goral c. Poloniei,Al Akidi c.Bulgariei și Klyakhin c. Rusiei.

Inculpatul nu are antecedente penale și era anterior arestării integrat social, fiind susținut financiar dar și moral de mama și sora sa, prezente și la termen în sala de judecată, a avut o poziție procesuală constantă, sinceră de recunoaștere și regret a faptelor, pe care le-a comis din teribilism și rătăcire, precizând și la acest termen că dorește să fie judecat potrivit procedurii simplificate, cerere care a fost admisă, cauza suferind o singură amânare pentru depunerea de înscrisuri pentru ambii inculpați în circumstanțiere și pentru a verifica la DIICOT eventuala incidența în cauză a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682 din 2002 sau art. 16 din Legea nr. 143 din 2000, și-a reluat studiile, este elev cls. a XI a la Colegiul Tehnic Transilvania (inculpatul menționând că și în 2014 s-a înscris din nou la școală, dar tatăl său la acel moment a suferit amputația unui picior, ca o complicație a bolii de diabet zaharat de care suferea și a trebuit să abandoneze școala pentru a o ajuta pe mama să-l îngrijească,îi administra si injecțiile cu insulina,potrivit caracterizărilor vecinilor familiei depuse la dosar,ulterior acesta a și decedat), iar cursurile au început de puțin timp în februarie, are o locuință stabilă în mun. B_____, împreună cu mama sa,care suferă de mai multe afecțiuni cronice,are nevoie de sprijinul său,a avut înainte de incident loc de muncă temporar, a fost sprijinit în permanență de familia sa.

În consecință tribunalul a constatat că scopul măsurilor preventive se poate realiza printr-o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă, procesul penal care se află în faza finală a judecății se va putea desfășura, în continuare, în bune condiții și prin cercetarea inculpatului în stare de libertate, nemaifiind îndeplinită condiția proporționalității în lumina CEDO, fiind suficientă luarea unei măsuri restrictive de libertate prin supunerea acestuia măsurii controlului judiciar, pentru a-și finaliza studiile.

Acesta se află la primul contact cu legea penală, motiv pentru care s-a apreciat că se impune ca factorii care ar putea de termina reiterarea comportamentul infracțional să fie mai întâi combătuți prin mijloace alternative, de reabilitare comportamentală a inculpatului, măsura arestării preventive apărând în acest context ca excesivă, la dosar nu există date concrete că prin lăsarea în libertate totală a inculpatului, în condițiile exercitării unei supravegheri corespunzătoare a comportamentului acestuia s-ar putea ajunge la îngreunarea desfășurării procesului penal.

Astfel la dosarul cauzei nu au fost depuse date din care să rezulte că acest inculpat în vârstă de 22 ani, fără antecedente penale, care s-a bucurat de respect în societate potrivit caracterizărilor vecinilor depuse în circumstanțiere,a muncit temporar ca instalator,ar prezenta vreun risc infracțional viitor, că se va sustrage, ori că va influența negativ bunul mers al procedurii judiciare, acesta urmând să răspundă pentru faptele sale în urma unei condamnări definitive în cauză.

Fiind vorba totuși de infracțiuni de trafic de droguri, instanța de fond consideră că față de circumstanțele personale relevate, de stadiul procesual, de durata de peste aproape 4 luni a măsurii, arestarea preventivă nu mai reprezintă o măsură necesară și proporțională cu gravitatea faptelor, deoarece o asemenea măsură are caracter excepțional iar pentru buna desfășurare a procedurii, pentru a se asigura proporționalitatea între gravitatea acțiunilor inculpatului și necesitatea aplicării de către organele statului a unor măsuri coercitive, instanța apreciază că este suficientă înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.

Față de considerentele sus expuse s-a admis cererea inculpatului și s-a dispus, în baza art. 242 alin. 2 rap. la art. 211, art. 215 Cod procedură penală, înlocuirea măsurii arestării preventive dispusă cu privire la inculpatul C_______ A________, deținut în Penitenciarul C_____ în baza mandatului de arestare preventivă nr. 57/UP/18.11.2014 emis de Tribunalul B_____ cu măsura controlului judiciar.

În baza art. 215 alin. (1) Cod procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul a fost obligat să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată instanța cu privire la schimbarea locuinței; c) să se prezinte la IPJ.SIC.Biroul Supravegheri judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.

În baza art. 215 alin. (2) Cod procedură penală, pe timpul controlului judiciar s-a impus inculpatului să respecte următoarele obligații: a) să nu depășească limita teritorială a județului B_____ decât cu încuviințarea prealabilă a instanței; b) să comunice periodic, respectiv lunar, informații relevante despre mijloacele sale de existență;

În baza art. 215 alin. (3) Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

S-a dispus punerea în libertate a inculpatului C_______ A________, dacă nu este arestat în altă cauză,la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație parchetul. Se solicită a se avea în vedere împrejurarea că inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea a patru infracțiuni în concurs, de trafic de droguri. Arată că instanța de fond a apreciat că, pe de-o parte, având în vedere rezonanța pe care o are în comunitate săvârșirea acestor infracțiuni, că s-ar transforma în sancțiune punitivă dacă se mai menține măsura preventivă, or, susține că menținerea arestului preventiv este necesară pentru înlăturarea stării de pericol, iar odată cu trecerea timpului nu se modifică pericolul social. Apreciază că se modifică modul în care este percepută săvârșirea unei infracțiuni în mediul în care trăiește inculpatul, nu înseamnă că pericolul social raportat la natura și gravitatea infracțiunilor rămâne aceeași. În momentul săvârșirii unei infracțiuni pericolul social este constant, până când se stinge în vreo modalitate acțiunea penală. A se avea în vedere că, inculpatul a dat dovadă de o perseverență în săvârșirea infracțiunilor, nu a fost o acțiune izolată și ocazională. De altfel, inculpatul a și recunoscut săvârșirea infracțiunilor și a solicitat aplicarea procedurii simplificate, respectiv să beneficieze de reducerea pedepsei cu o treime. Raportat la practica Convenției Europene a Drepturilor Omului, apreciază că trebuie să existe date că ar fi putut săvârși această infracțiune sau că ar exista riscul săvârșirii de noi infracțiuni. Apreciază că, nu se pot efectua pronosticuri în această direcție, întrucât în cadrul oricărei infracțiuni săvârșite nu există date că s-ar mai săvârși pe viitor, însă există posibilitatea ca odată ce au fost înfrânte inhibițiile care trebuie să caracterizeze orice persoană și să acționeze cu respectarea dispozițiilor penale, riscul de a le mai încălca din nou este mult mai mare față de persoană care a trecut deja peste cadrul acestor restricții. Prin urmare, în orice situație s-ar putea aprecia dacă există indicii că pregătește săvârșirea altei infracțiuni, or în prezenta cauză temeiul luării măsurii arestării preventive este art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, întrucât arestarea preventivă este necesară pentru a înlătura starea de pericol, pericol care este dat de natura săvârșirii acestor infracțiuni, de consecințele pe care îl dau consumul substanțelor stupefiante de faptul că a pus în vânzare în orice modalitate alternativ prevăzută de dispozițiile legii 143, fiind bine cunoscute consecințele pentru starea de sănătate pe care le generează aceste substanțe în cazul consumului lor. Raportat la termenul rezonabil, durata de 4 luni îndeplinește cerințele dispozițiilor legale privind proporționalitatea și oportunitatea luării măsurilor preventive. Pentru aceste considerente, pentru a înlătura starea de pericol existentă este necesară aplicarea măsurii preventive cea mai severă, respectiv menținerea arestului preventiv, împrejurare față de care pune concluzii de admitere a contestației împotriva Încheierii din data de 04.03.2015 pronunțată de Tribunalul B_____ în dosarul penal nr. XXXXXXXXX15.

Analizând actele și lucrările dosarului, curtea constată că în mod just instanța de fond a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, cu privire la inculpatul C_______ A________, nefiind necesară menținerea în continuare a măsurii arestării preventive.

Așa cum a apreciat instanța de fond, măsura arestării preventive nu mai este necesară bunei desfășurări a procesului penal și nu mai respectă condiția proporționalității, în lumina Convenției Europene a Drepturilor Omului. Curtea reține că măsura arestului preventiv nu se poate prelungi în cauză exclusiv prin prisma rezonanței sociale a faptelor reținute în sarcina inculpatului. De altfel, așa cum rezultă din actele dosarului, deși in abstracto infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt unele grave, respectiv trafic de droguri, in concreto acestea nu justifică menținerea în continuare a măsurii arestării preventive, deoarece nu este vorba de cantități mari de droguri sau de o modalitate deosebit de periculoasă de comitere a infracțiunii.

Practic inculpatul este acuzat că a vândut în câteva rânduri investigatorului sub acoperire și colaboratorului acestuia cantități mici de droguri și că ar fi deținut o cantitate de droguri în vederea comercializării. Deși acesta este acuzat că a săvârșit infracțiunea împreună cu coinculpata M____ A______ C_______, cu care se află în uniune consensuală, aceasta din urmă este trimisă în judecată în stare de libertate. Or, menținerea în continuare a măsurii arestării preventive a inculpatului ar conduce la o situație inechitabilă, având în vedere contribuția celor doi inculpați la săvârșirea infracțiunilor și opțiunea judecării în stare de libertate a coinculpatei.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, solicitând să fie judecat pe baza procedurii recunoașterii învinuirii, astfel încât nu există date că inculpatul ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului sau să se sustragă de la judecată.

Trebuie avute în vedere și caracterizările depuse la dosar, care reliefează personalitatea inculpatului. Acesta este înscris la Colegiul Tehnic Transilvania și dorește să își continue studiile. Mama inculpatului este în vârstă și are diverse probleme de sănătate, iar inculpatul îi poate fi un sprijin, lăsat în libertate. Inculpatul are un domiciliu stabil și dorește să își găsească un loc de muncă și să se implice în programe educaționale pentru îndreptarea conduitei sale în societate. Acesta este la primul contact cu legea penală, nu a mai avut probleme în câmpul infracțional, se bucură de sprijinul familiei, fiind astfel diminuată posibilitatea săvârșirii de noi infracțiuni de trafic de droguri, dacă inculpatul este lăsat în libertate.

Pentru aceste considerente, se va dispune respingerea contestației formulată de Ministerul Public și menținerea încheierii contestate ca fiind legală și temeinică. Măsura preventivă luată față de inculpat, în urma înlocuirii arestului preventiv, este aptă că realizeze buna desfășurare a procesului penal și să înlăture pericolul pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

În temeiul art. 206 alin. 3 și 5-7 C.pr.pen. respinge contestația formulată de P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – S.T. B_____ împotriva încheierii de ședință din ședința publică din data de 04.03.2015 a Tribunalului B_____, dată în dosarul nr. XXXXXXXXX15, pe care o menține.

În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Dată în ședința publică, azi 09.03.2015.

Președinte, Grefier,

C________ G_______ D____ C_____________

Red.C.G./01.04.2015

Dact.D.C./02.04.2015/4 exemplare

Jud. Fond.C.I____