Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP

DECIZIE PENALĂ Nr. 189/2015

Ședința publică de la 11 Martie 2015

Completul compus din:

Președinte D__ A____

Judecător A___ C____-C_______

Grefier L__________ R___-C_______

Pe rol judecarea apelurilor formulate de inculpatul C______ F_____ și de părțile civile N______ D____ și N______ L______ împotriva sentinței penale nr. 1071/NCPP/01.10.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosar XXXXXXXXXXXX, având ca obiect lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art.195 NCP).

Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din data de XXXXXXXXXX, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când în baza dispozițiilor art. 391 alin. 1 Cod procedură penală instanța a stabilit termenul de pronunțare azi, când,

CURTEA DE APEL,

Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 1071/NCPP din 01.10.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, s-a dispus condamnarea inculpatului C______ F_____ (fiul lui P____ și M____, născut la 21.06.1993 în Iași, cetățean român, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, studii – 10 clase, ocupația - agricultor, domiciliat în ____________________________, jud. Iași, CNP xxxxxxxxxxxxx, necunoscut cu antecedente penale, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul Iași), la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de „loviri sau vătămări cauzatoare de moarte” prev. și ped. de art. 195 Cod penal rap. la art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

În baza art. 66 alin.1, alin. 2 și 3 C.pen., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C.pen. pe o durată de 3 (trei) ani, calculată conform disp. art. 68 C.pen.

În baza art. 65 C.pen., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C.pen.

În baza art. 399 alin. 1 C.proc.pen., s-a dispus menținerea starii de arest preventiv a inculpatului C______ F_____, iar în baza art. 72 C.pen. din durata pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului s-a dedus perioada reținerii și a arestului preventiv, respectiv perioada de la 21.04.2014, ora 20:45, la zi.

În baza art. 7 din legea 76/2008, inculpatul a fost obliga, după rămânerea definitivă a hotărârii, la prelevarea de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 19 și art. 397 C.proc.pen. rap. la art. 1349, 1391 și 1392 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile N______ D____ și N______ L______, ambii domiciliați în _______________________________________, inculpatul fiind obligat la plata sumelor de:

- câte 8.000 lei cu titlu de daune materiale, pentru fiecare parte civilă;

- câte 10.000 lei cu titlu de daune morale, pentru fiecare parte civilă;

În baza art. 19 și art. 397 C.proc.pen. rap. la art. 1381 Cod civil, cu referire la art. 313 alin. 1 din legea nr. 95/2006, inculpatul C______ F_____ a fost obligat la plata către partea civilă S________ de Ambulanță Județean Iași a sumei de 1158 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 19 și art. 397 C.proc.pen. rap. la art. 1381 Cod civil cu referire la art. 313 alin. 1 din legea nr. 95/2006, inculpatul C______ F_____ a fost obligat la plata către partea civilă S_______ C_____ de Urgență Prof. Dr. N______ O___ Iași a sumei de 4333,96 lei cu titlu de despăgubiri civile.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor legale care reglementează plata cheltuielilor judiciare avansate de stat și respectiv a cheltuielilor judiciare efectuate de părți, inculpatul fiind obligat la plata sumei de 2761,40 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat și a sumei de 500 lei către părțile civile N______ D____ și N______ L______, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, în considerentele hotărârii pronunțate, instanța de fond a reținut următoarele:

”Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași nr. 424/P/2014 din data de 16.06.2014, înregistrat pe rolul Tribunalului Iași la data de 17.06.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXX, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului C______ F_____, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 195 C.pen.

În actul de sesizare a instanței de judecată s-a reținut că în noaptea de 20/21.04.2014, în jurul orelor 00.30, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, inculpatul C______ F_____ a aplicat fără motiv numitului N______ D_____ o lovitură cu pumnul în față, împrejurare în care victima a căzut lovindu-se la cap și suferind leziuni care au dus la decesul acesteia în ziua de 26.04.2014.

Pentru a se dispune astfel, pe parcursul urmăririi penale a fost întocmit raport de necropsie medico-legală nr. 5261 din 23.05.2014, proces verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, au fost audiați martorii C_____ N_____ P___, N______ O_____, D______ D_____, O______ A________ A_____, A___ V___ I____, C______ A_____ I__, C______ C_________ I_____, S______ A_____, S______ A_____ I_____ și C______ Ș_______ P_______, precum și inculpatul C______ F_____.

În fața instanței de judecată inculpatul C______ F_____ a solicitat, în termen legal, aplicarea dispozițiilor art. 375 coroborat cu art. 396 alin. 10 C.proc.pen., cerere încuviințată de instanța de judecată după punerea în discuția contradictorie a părților.

În cauză s-au constituit părți civile S________ de Ambulanță Județean Iași, S_______ C_____ de Urgență Prof. Dr. N. O___ Iași, precum și părinții victimei minore. După parcurgerea procedurii de cameră preliminară apărătorul ales al părților civile N______ D____ și N______ L______ a solicitat restituirea cauzei la P________ de pe lângă Tribunalul Iași pentru completarea urmăririi penale, cerere respinsă motivat prin încheierea din data de 15.09.2014.

În apărare, inculpatul a solicitat, prin apărător ales, administrarea probei cu înscrisuri, cerere încuviințată de instanța de judecată. Cererea apărării de administrare a probei cu evaluarea psihologică a inculpatului a fost respinsă în cauză față de exigențele art. 375 alin. 2 C.proc.pen. În considerarea probei încuviințate inculpatul, prin apărător, a depus la dosarul cauzei o caracterizare privind comportamentul în cadrul locului în care a executat măsura arestului preventiv (f. 122).

Părțile civile N______ D____ și N______ L______ au solicita administrarea probatoriului cu înscrisuri atât în latura penală, cât și în latura civilă a cauzei, probă încuviințată de instanța de judecată. Au fost depuse la dosarul cauzei astfel copii după acte medicale privind pe victima N______ D_____ (f. 106 – 117), copia unei fotografii a victimei (f. 120) și o declarație autentică aparținând unei persoane cu numele de F_____ R_____.

Pentru dovedirea pretențiilor civile părțile civile au solicitat și instanța a încuviințat administrarea probei testimoniale cu audierea a doi martori. La termenul de judecată din data de 29.09.2014 instanța a procedat la audierea martorului C_____ M_____ S_____, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat și atașată la dosarul cauzei. După punerea în discuția contradictorie a părților instanța a încuviințat cererea apărătorului ales al părților civile de renunțare la audierea martorului Turca A____.

Analizând actele și lucrările dosarului, în baza probelor administrate pe parcursul urmăririi penale, probe necontestate și însușite de inculpatul C______ F_____, precum și prin raportare la probatoriile administrate nemijlocit de instanța de judecată, se rețin următoarele:

În fapt, în seara de 20.04.2014, în jurul orelor 22,00, victima N______ D_____, în vârstă de 17 ani, împreună cu fratele său N______ O_____ și martorii C_____ N_____ P___ și O______ A________-A_____, au plecat de acasă cu intenția de a merge la o discotecă. După ce au trecut pe la mai multe discoteci organizate în zonă, în jurul orelor 00.00 cei patru au ajuns la discoteca aparținând numitului C______ M____, discotecă aflată la __________________________, jud. Iași. Numitul N______ O_____ a parcat mașina în fața discotecii, după care toți patru au intrat în discotecă.

Aici se aflau mai mulți tineri, printre care și inculpatul C______ F_____, zis ”C____”, acesta venind la discotecă însoțit de numiții C______ Ș_______-P_______, S______ A_____-I_____ și C______ V___. Potrivit declarațiilor martorilor, inculpatul C______ F_____ a băut mai multe beri și tărie, ajungând în stare de ebrietate.

Victima N______ D_____ și martorul O______ A________-A_____ și-au luat câte o bere, iar martorii N______ O_____ și C_____ N_____ P___ câte un suc, acesta din urmă ieșind din discotecă, întrucât nu se simțea bine.

După aproximativ 20 de minute, din discotecă au ieșit și victima N______ D_____ și martorul O______ A________-A_____, aceștia deplasându-se spre troița aflată în partea opusă discotecii. La scurt timp după cei doi, din discotecă au ieșit inculpatul C______ F_____ și martorul A___ V___ I____, zis ”D___” care, așa cum rezultă din declarația inculpatului, au urmărit victima N______ D_____ și pe martorul O______ A________-A_____ cu intenția de a-i bate. S-au intersectat cu aceștia pe drum și, după ce victima și martorul O______ A________-A_____ au trecut de inculpatul C______ F_____, acesta a strigat-o pe victimă pretextând că vrea o țigară. Victima N______ D_____ s-a întors 2-3 pași spre inculpatul C______ F_____ și i-a întins țigara pe care o avea în mână, moment în care inculpatul C______ F_____ l-a lovit cu pumnul în barbă pe N______ D_____, împrejurare în care acesta a căzut, lovindu-se cu capul de asfalt.

Imediat, inculpatul C______ F_____ s-a refugiat în discotecă potrivit declarațiilor martorului A___ V___ I____.

Martorul O______ A________-A_____ a mers în discotecă și l-a anunțat pe N______ O_____ – fratele victimei – despre cele întâmplate și, împreună și cu martorul C_____ N_____-P___, au ajutat victima N______ D_____ să ajungă la mașină.

În aceeași noapte, victima N______ D_____ a fost transportată la S_______ de Urgențe ”Prof. Dr. N. O___” Iași, fiind internată cu diagnosticul ”traumatism cranio-cerebral sever, hematom extradural, comă grad IV”. A fost supusă unei intervenții chirurgicale de urgență, dar în ciuda îngrijirilor de specialitate primite victima N______ D_____ a decedat în dimineața de 26.04.2014, ora 03.00.

Din raportul medico-legal de necropsie nr. 5261 din data de 23.05.2014 rezultă că moartea numitului N______ D_____ a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecutivă unui traumatism cranio-cerebral cu fractură craniană, hematom extradural, contuzie cerebrală. Topografia și morfologia leziunilor pledează pentru producerea lor prin cădere cu impact cranian de un plan dur, auto sau heteropropulsia urmând a fi precizate pe cale de anchetă. Între leziunile de violență și deces există o legătură de cauzalitate directă iar decesul poate data din 26.04.2014 (f. 27, d.u.p.).

Inculpatul C______ F_____ a recunoscut că a lovit victima cu pumnul în față, iar în urma acestei lovituri victima a căzut lovindu-se cu capul de asfalt, declarând în cursul urmăririi penale că ar fi lovit victima deoarece așa i-a spus martorul A___ V___ I____, susținere care însă nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă administrat în cauză.

Deși familia victimei a contestat modul de producere a decesului victimei reținut de procuror în actul de sesizare, acesta are la bază probatoriile administrate în cauză, din declarațiile martorilor C_____ N_____-P___, O______ A________-A_____ și A___ V___ I____ reieșind dincolo de orice dubiu că inculpatul C______ F_____, aflat în stare de ebrietate, fără motiv a aplicat victimei N______ D_____ o lovitură cu pumnul în față, împrejurare în care victima a căzut, lovindu-se cu capul de asfalt.

Dinamica producerii leziunilor constate la victima N______ D_____ este susținută și de raportul de necropsie întocmit în cauză, fiind evident că în urma puternicei lovituri aplicate victimei în zona maleolar stânga s-a produs proiecția acesteia pe plan dur, în speță asfalt, fapt ce a determinat apariția fracturii craniene și implicit decesul victimei.

Susținerea apărătorului ales al părților civile privind existența mai multor agresori nu are suport faptic din moment ce martorii oculari nu au relatat acest aspect iar leziunile constatate la victimă la nivelul gambelor puteau proveni din acțiunea de deplasare a victimei la mașină pentru a i se acorda ajutor, martorul C_____ N_____ P___ susținând că „mai mult l-am târâit pe D_____ spre acel loc”.

În drept, fapta inculpatului C______ F_____ care, în noaptea de 20/21.04.2014, în jurul orelor 00:30, în timp ce se afla în stradă în fața unei discoteci de pe raza satului Dumești, a acționat violent asupra victimei N______ D_____, în vârstă de 17 ani, pe care a lovit-o cu pumnul în zona maleolar stânga, provocând căderea victimei și lovirea acesteia cu capul de un plan dur (asfalt), victima suferind leziuni craniene care au condus la decesul acesteia în data de 26.04.2014, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „lovituri cauzatoare de moarte” prev. și ped. de art. 195 Cod penal.

Raportul medico legal de necropsie la care am făcut referire anterior stabilește dincolo de orice dubiu că între acțiunea agresivă a inculpatului și decesul victimei există raport direct de cauzalitate.

Este cert că inculpatul C______ F_____ a acționat cu intenție în lovirea victimei atunci când a solicitat acesteia o țigară pentru a-l determina să se întoarcă din drum, însă producerea rezultatului letal a intervenit pe fondul dezechilibrării victimei și propulsiei acesteia pe un plan dur, determinând lovirea puternică în zona capului, prin depășirea intenției cu care inculpatul a comis __________.

În speță, inculpatul a acționat cu praeterintenție. Praeterintenția (sau intenția depășită) presupune că făptuitorul își dă seama și vrea să lovească victima pentru a-i produce o vătămare corporală, dar se produce un rezultat mai grav, respectiv moartea acesteia, rezultat pe care acesta fie l-a prevăzut, dar a crezut că nu se va produce, fie nu l-a prevăzut, deși putea și trebuia să-l prevadă. Cu alte cuvinte, praeterintenția presupune că făptuitorul acționează cu intenție în ceea ce privește rezultatul mai puțin grav (neletal), dar este în culpă în ceea ce privește rezultatul mai grav (decesul) produs.

Din coroborarea declarațiilor inculpatului cu ale celorlalte persoane audiate în cauză instanța reține că inculpatul a dorit să agreseze victima, fără un motiv anume (cel mai probabil datorită stării de ebrietate accentuată în care inculpatul se afla), însă lovitura puternică aplicată în zona maxilară a determinat proiecția victimei, în cădere, cu capul de asfalt, fapt ce a cauzat leziuni craniene grave care au produs decesul victimei, rezultat pe care inculpatul - date fiind condițiile concrete, starea de ebrietate, lipsa unui obiect vulnerant, zona corporală vizată inițial de lovitura intenționată și faptul că a luat victima prin surprindere (victima s-a întors pentru a-i oferi un fum din țigara sa, prietenește, moment în care inculpatul l-a și lovit, fără a exista un conflict anterior între cei doi care să-l fi pus „în gardă” pe N______ D_____) – l-a prevăzut, dar a crezut, fără temei, că nu se va produce.

Reținând că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art. 396 alin. 2 C.proc.pen., în sensul că au fost administrate probatorii care susțin dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată există, constituie infracțiune și a fost comisă de inculpat în modalitatea și cu contribuția anterior descrise, instanța va dispune condamnarea acestuia.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului pentru infracțiunea comisă instanța va avea în vedere dispozițiile art. 74 C.pen. privind gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, criterii apreciate în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, respectiv pe fondul consumului de alcool, prin inducerea în eroare a victimei pentru a se întoarce și a crea prilej favorabil inculpatului să o lovească, prin raportare la starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită de lege prin incriminarea faptei, respectiv viața persoanei, la natura și gravitatea rezultatului produs, în cauză survenind decesul victimei N______ D_____ la vârsta de doar 17 ani, dar și având în vedere lipsa oricărui motiv pentru comiterea agresiunii din partea inculpatului, vârsta acestuia și faptul că este la primul conflict cu legea penală și rigorile ei, inculpatul adoptând o poziție procesuală de recunoaștere a faptei comise încă de la debutul cercetărilor în cauza de față.

Instanța are în vedere și faptul că prin întreaga sa conduită procesuală (a recunoscut fapta comisă, nu a formulat cereri repetate și vădit nefondate referitor la starea sa de arest, a dat dovadă de dorință de a munci la locul de deținere și de respect pentru normele ce guvernează sistemul carceral) inculpatul pare să fi conștientizat gravitatea faptei comise, consecințele inevitabile ale acesteia, manifestând părere de rău cu privire la consecințele nefaste ale acțiunii sale și suferința cauzată părților civile. În același timp însă instanța va avea în vedere și faptul că unul dintre martorii audiați în cauză a caracterizat pe inculpat ca fiind o persoană violentă (martorul S______ A_____), aspect susținut și de înscrisul depus de părțile civile la dosar (declarație autentică F_____ R_____).

De asemenea, la individualizarea pedepsei instanța va da eficiență dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.proc.pen. și, având în vedere că în cauză au fost întrunite condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea procedurii speciale de judecată, va raporta pedeapsa ce va fi aplicată inculpatului la limitele reduse conform acestor dispoziții legale, respectiv de la 4 ani la 8 ani închisoare.

Prin raportare la datele ce caracterizează în ansamblu persoana inculpatului C______ F_____ și fapta comisă de acesta, astfel cum sunt ele relevate în analiza anterioară, instanța consideră că aplicarea unei pedepse principale de 5 ani închisoare pentru inculpat, pedeapsă coborâtă sub minimul special prevăzut de lege de 6 ani închisoare dar peste minimul de pedeapsă dat de aplicarea disp. art. 396 alin. 10 C.proc.pen. de 4 ani închisoare, corespunde unei juste individualizări a pedepsei. Instanța apreciază că o atare pedeapsă, prin cuantum și mod de executare, corespunde gravității faptei comise, faptă ce a avut ca urmare moartea unei persoane tinere, dar și datelor personale ale inculpatului, și el o persoană tânără și la primul conflict cu legea penală, inculpatul fiind în culpă în raport de rezultatul letal produs, pentru a fi atins scopul de reeducare și de prevenție a acesteia.

În baza art. 66 alin.1, alin. 2 și 3 C.pen. se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C.pen. pe o durată de 3 (trei) ani, calculată conform disp. art. 68 C.pen.

Instanța are în vedere faptul că o persoană condamnată la executarea unei pedepse cu închisoarea într-un cuantum destul de ridicat, pentru o infracțiune de violență cum este cazul celei incriminate de disp. art. 195 C.pen., nu poate fi demnă de a fi aleasă în cadrul unor autorități publice sau să ocupe funcții publice o perioadă de timp, timp în care trebuie să facă dovada revenirii la un comportament prosocial, demn de exercițiul unei funcții de o atare importanță.

În baza art. 65 C.pen. se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C.pen. pentru aceleași considerente avute în vedere de instanță la aplicarea pedepsei complementare, având în vedere perioadele de timp succesive în care cele două tipuri de pedepse și interdicțiile impuse prin intermediul lor referitor la exercitarea drepturilor civile de către inculpat urmează a acționa.

În baza art. 399 alin. 1 C.proc.pen. instanța va menține starea de arest preventiv a inculpatului C______ și în baza art. 72 C.pen. va deduce din durata pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestului preventiv, de la 21.04.2014, ora 20:45, la zi.

Pentru menținerea stării de arest preventiv a inculpatului instanța are în vedere menținerea temeiurilor de fapt și de drept ale măsurii preventive dispuse în raport de acesta încă din data de 22.04.2014. Existența unor probe certe de comitere a faptei de către inculpat este reținută de judecător prin raportare și la soluția dispusă în latura penală a cauzei. Pe de altă parte privarea de libertate a inculpatului este o măsură necesară pentru a împiedica reiterarea comportamentului ilicit din partea acestuia, mai ales în contextul menținerii în cadrul comunității rurale restrânse din care provine a unei stări conflictuale de către membrii familiei victimei.

Prin raportare la acest ecou susținut al faptei comise de inculpat în comunitatea rurală restrânsă din care și inculpatul și victima provin, la recrudescența infracțiunilor de violență în mediul rural mai ales în această perioadă de toamnă când culesul viilor intensifică consumul de alcool, fond pe care și inculpatul a acționat violent, la persoana inculpatului care pare să-și fi făcut un renume privind comportamentul violent și rezultatul faptei comise, respectiv moartea unui minor, instanța consideră că menținerea arestării preventive a inculpatului este o măsură necesară pentru prevenirea săvârșirii altor infracțiuni și proporțională cu scopul urmărit și gravitatea faptei comise de inculpat.

Prin raportare la natura infracțiunii comisă de inculpat – infracțiune de violență care face parte din anexa la legea 76/2008, având în vedere dispozițiile art. 3, art. 4 alin. 1 lit. b și art. 7 din legea 76/2008, instanța va dispune ca inculpatul, după rămânerea definitivă a hotărârii, să se supună prelevării de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. Aceste probe biologice recoltate vor fi utilizate exclusiv pentru obținerea și stocarea în SNDGJ a profilului genetic al inculpatului.

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța reține că, în termen legal, au solicitat obligarea inculpatului la plata de despăgubiri civile părinții victimei minore N______ D_____, respectiv partea civilă N______ D____ și partea civilă N______ L______.

Constituirea de parte civilă, formulată prin apărător ales la termenul din data de 14.08.2014 și precizată ulterior (f. 94, respectiv f. 125), a vizat obligarea inculpatului la plata de daune morale în cuantum de 60.000 lei pentru fiecare parte civilă, precum și la plata de daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare și cheltuieli pentru pomenirea ulterioară – câte 40.000 lei.

Pentru dovedirea pretențiilor civile apărătorul ales al părților civile a solicitat administrarea probei testimoniale cu audierea a doi martori, ulterior renunțând la unul dintre aceștia.

A fost audiat martorul C_____ M_____ S_____ declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat și atașată dosarului cauzei. Instanța nu a mai procedat la audierea părților civile care au fost prezente în fața instanței având în vedere că a încuviințat judecata în cazul recunoașterii învinuirii, cercetarea judecătorească desfășurându-se în limitele impuse de art. 375 și art. 377 C.proc.pen.

Analizând constituirea de parte civilă formulată de părinții moștenitori ai victimei N______ D_____ în cauza de față instanța reține că aceasta este parțial întemeiată pentru următoarele considerente:

Referitor la daunele morale solicitate instanța reține că potrivit art. 1391 alin. 2 C.civ. (legea 287/2009 în vigoare la data acțiunii ilicite comise de inculpatul C______ F_____) au dreptul la despăgubiri ascendenții victimei, pentru durerea încercată prin moartea acesteia. Însă, pentru că nici o sumă de bani nu poate acoperi acest prejudiciu nepatrimonial, instanța este datoare să aplice criterii obiective care să asigure repararea integrală a prejudiciului și evitarea unei îmbogățiri fără justă cauză a moștenitorilor legali.

De aceea, prin raportare la persoana victimei N______ D_____ (persoană minoră, care frecventa discotecile și consuma alcool), la relațiile dintre victimă și părinții săi astfel cum rezultă din probatoriile cauzei (martorul audiat a relatat că relațiile părinte - copil erau frumoase, victima fiind preferatul părinților întrucât era mezinul familiei), dar și la forma de vinovăție cu care inculpatul a acționat în agresarea victimei, instanța apreciază că prejudiciul moral invocat poate fi acoperit echitabil prin obligarea inculpatului la plata către părțile civile a sumei de câte 10.000 lei reprezentând daune morale.

Referitor la prejudiciul material invocat instanța reține că prin declarațiile martorului C_____ M_____ S_____ s-a dovedit faptul că pentru înmormântarea victimei N______ D_____ au fost efectuate cheltuieli de cca 4.000 lei, cheltuieli ce nu au inclus praznicul organizat în același context și praznicele ulterioare, prejudiciul material astfel invocat fiind fondat.

Pentru cheltuielile de înmormântare martorul audiat a susținut un cuantum de 4.000 lei, însă a precizat că o înmormântare în __________________ mai mult, iar în acest cuantum nu a inclus cheltuielile legate de praznic, precizând însă că a fost un praznic mare la care au fost prezente peste 100 de persoane. În acest context instanța va aprecia global cheltuielile de înmormântare a victimei la suma de 10.000 lei, sumă ce include toate cheltuielile vizând susținerea obiceiurilor legate de înmormântare, dar și prăznuirea victimei organizată în același context.

Deși martorul audiat nemijlocit de instanță nu a putut aprecia suma cheltuită pentru praznicele organizate ulterior, acesta a confirmat că astfel de praznice au avut loc conform obiceiului locului și că au participat fie doar rudele, fie mai multe persoane, criterii în raport de care instanța apreciază că o sumă de 6.000 lei acordată cu acest titlu este rezonabilă.

Instanța are în vedere și faptul că nu se poate solicita familiei victimei ca în circumstanțele excepționate determinate de moartea unei persoane dragi să procedeze la conservarea de probatorii pentru dovedirea unor eventuale pretenții civile, sarcina probei neputând fi exagerată în acest context.

De aceea instanța reține că probatoriile cauzei, în speță susținerile martorului C_____ M_____ S_____, oferă suficiente elemente pentru a crea convingerea că cheltuielile invocate sunt reale, însă cuantumul lor este exagerat în raport de datele anterior relevate.

Deși martorul audiat nu a putut indica cine anume a suportat integral aceste cheltuieli, precizând generic părinții, instanța consideră că aceste cheltuieli cădeau în sarcina părinților victimei minore, respectiv în sarcina părților civile N______ D____ și N______ L______, în virtutea obligației de întreținere față de copii minori ce revine părinților potrivit legii. În acest context instanța va acorda părților civile câte 8.000 lei cu acest titlu, sumă ce include câte 5.000 lei, cheltuiți pentru susținerea obiceiurilor legate de înmormântare și prăznuirea victimei organizată în același context, și câte 3.000 lei cheltuiți cu ocazia organizării praznicelor ulterioare.

În cauza de față s-au constitui părți civile și unitățile medicale care au acordat îngrijiri medicale victimei N______ D_____ sau care au asigurat transportul victimei către unitățile sanitare care i-au acordat îngrijiri.

Astfel, S_______ C_____ de Urgență Prof. Dr. N. O___ Iași a solicitat rambursarea sumei de 4333,96 lei cu titlu de cheltuieli efectuate pentru tratamentul victimei de la momentul predării în unitatea de primiri urgențe și până la decesul survenit, iar S________ de Ambulanță Județean Iași s-a constituit parte civilă cu suma de 1158 lei, reprezentând tot despăgubiri civile.

În latura penală a cauzei instanța a stabilit că urmare a agresiunii comise cu vinovăție de inculpatul C______ F_____ victima N______ D_____ a suferit vătămări corporale grave, acesta, în ziua de 21.04.2014, fiind transportat cu ambulanța aparținând părții civile SAJ Iași la S_______ C_____ de Urgentă „Prof. Dr. N. O___” Iași unde a fost consultată și s-a intervenit chirurgical, victima fiind internată în cadrul acestei unități spitalicești în perioada 21-26.04.2014.

Potrivit art. 313 din legea 95/2006 cheltuielile efectuate de unitățile medicale cu transportul și îngrijirea victimei unei agresiuni sunt suportate de persoana vinovată de comiterea agresiunii, în speță inculpatul C______ F_____. Prin urmare, prin raportare la constituirile de parte civilă formulate în cauză, la actele medico – legale care atestă îngrijirile medicale ce au fost acordate victimei în cadrul unităților medicale anterior intervenirii decesului acesteia, instanța va admite acțiunile civile astfel cum au fost formulate și va obliga pe inculpat la plata către partea civilă S________ de Ambulanță Județean Iași a sumei de 1158 lei cu titlu de despăgubiri civile și către partea civilă S_______ C_____ de Urgență Prof. Dr. N. O___ Iași a sumei de 4333,96 lei cu același titlu.

În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 2761,40 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat pentru desfășurarea procedurii în prezenta cauză, respectiv pe durata urmăririi penale (1561,40 lei) și la cele șase termene de judecată acordate (1200 lei).

În baza art. 276 C.proc.pen. va fi obligat inculpatul C______ F_____ și la plata către părțile civile N______ D____ și N______ L______ a cheltuielilor de judecată efectuate de aceștia, respectiv suma de 500 lei reprezentând onorariul apărătorului ales, cheltuieli dovedite cu chitanța depusă în copie la dosarul cauzei (f. 46). ”

În termen legal, inculpatul C______ F_____ și părțile civile N______ D____ și N______ L______ au exercitat calea ordinara de atac a apelului.

Apelul declarat de inculpatul C______ F_____ a vizat temeinicia hotărârii atacate din perspectiva individualizării judiciare realizată de judecătorul fondului. În concret, inculpatul a susținut ca pedeapsa de 5 ani închisoare ce i-a fost aplicata prin hotărârea apelata este prea mare în raport de circumstanțele în care a comis infracțiunea (prin aplicarea unei singure lovituri), de elementele ce caracterizează persoana sa și de conduita procesuală adoptata. Arată inculpatul apelant ca se află la primul contact cu legea penală, că provine dintr-o familie serioasa, ca nu este cunoscut ca o persoană cu un comportament violent, că este singurul sprijin pentru mama sa care este în vârsta și ca a avut o conduita procesuală sincera, recunoscând și regretând comiterea infracțiunii.

Motivează inculpatul ca raportat la circumstanțele sale persoanele și la durata cât s-a aflat în stare de arest preventiv, scopul pedepsei ar putea fi atins și fără executarea acesteia în regim privativ de libertate, solicitând a se face aplicarea dispozițiilor art. 91 Cod penal referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Apelurile declarate de părțile civile N______ D____ și N______ L______ au vizat atât latura penală cât și latura civilă a cauzei.

Critica adusa în privința laturii penale, în esență, a constat în aceea cum ca la comiterea faptei ce a avut ca rezultat decesul victimei N______ D_____ ar fi participat alături de inculpatul C______ F_____ și alte persoane pe care organele de ancheta nu le-au identificat.

Motivează părțile civile apelante ca în baza declarației pe care numita C______ M____ a făcut-o în fața avocatului lor ales se poate reține ca la agresarea victimei ar fi participat și o altă persoană identificata sub numele de C______ P___. Susține cele două părți civile apelante ca numai participarea mai multor persoane la agresarea victimei poate justifica multitudinea leziunilor constatate pe corpul victimei și, în principal, leziunile de la nivelul gâtului și ale ,membrelor inferioare.

Susțin părțile civile apelante ca în raportul de necropsie nu ar fi fost consemnate toate leziunile ce ar fi constatate pe corpul victimei, iar cauza decesului stabilita de medicul legist nu ar fi cea reală.

Referitor la soluția data de prima instanță în latura civila, critica părților civile apelante a vizat cuantumul daunelor morale ce le-au fost acordate, motivând ca nivelul acestor daune nu reflecta amploarea prejudiciului nepatrimonial suferit. Față de relația lor cu victima, relația specifica părinți – copii, cel două părți civile au afirmat ca trăirile, sentimentele, emoțiile negative pe acre le-au îndurat ca urmarea decesului fiului lor sunt de o mare intensitate, astfel ca nivelul daunelor morale trebuie sa fie mai mare față de cel acordat de prima instanță.

În cursul judecării apelurilor de față, instanța a procedat la ascultare nemijlocita, în calitate de martor, a numitei C______ M____. Totodată, pentru argumentele ce au fost redate în încheierea de la termenul de judecata din 12.11.2014, au fost respinse cererile de probe solicitate de părțile civile apelante constând în audierea, în calitate de martori, a numiților C______ I____ și D_______ M____, precum și efectuare unei noi autopsii a cadavrului victimei N______ D_____, după prealabila exhumare. A fost admisa și ascultarea nemijlocita a numitului C______ P___, proba ce a nu a putut fi administrata datorita imposibilității identificării unei persoane cu identitatea anterior menționate.

Examinând sentința penală apelată, pe baza tuturor lucrărilor și a materialului probator existent la dosarul cauzei, atât prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele conferite de dispozițiile art. 417 alin. (2) Cod procedura penală, Curtea constată următoarele:

Prin rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași din 16.06.2014 dat în dosarul de urmărire penală numărul 424/P/2014, Tribunalul Iași a fost investit cu judecarea în primă instanța a inculpatului C______ F_____ pentru comiterea infracțiunii de ”loviri sau vătămări cauzatoare de moarte” prev. și ped. de art. 195 Cod penal, constând în aceea că, în noaptea de 20/21.04.2014, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, fără motiv, inculpatul a lovit-o pe victima N______ D_____, cu pumnul, în zona feței, lovitura în urma căreia victima a cazut cu capul de asfalt, suferind astfel leziuni grave care i-au determinat decesul.

După investirea instanței de fond, în termen legal, inculpatul C______ F_____ a solicitat ca judecata sa aibă loc potrivit procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, cerere ce i-a fost admisă, astfel că judecata a avut loc în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, cu excepția probei cu înscrisuri. De asemenea, pentru probarea pretențiilor civile solicitate de părțile civile N______ D____ și N______ L______ a fost admisă și administrată proba testimonială cu martorul Cîmpoi M_____ S_____.

În etapa deliberării, judecătorul fondului a procedat la o analiza și evaluare judicioasă a întregului material probator strâns în cursul urmăririi penale, pe baza căruia a reținut o situație de fapt corectă, conformă cu realitatea obiectiva dovedit petrecută în noaptea de 21/22.04.2014, pe care, de altfel, și inculpatul C______ F_____ a recunoscut-o în totalitate în condițiile prevăzute de art. 374 alin. (4), art. 375 și art. 396 alin. (10) Cod procedura penală.

Judecătorul fondului a dat eficiență dispozițiilor art. 103 Cod de procedură penală, făcând o apreciere și o interpretare corecta a probelor administrate în cauza, după prealabila examinare a tuturor mijloacelor de proba existente la dosar.

În considerentele sentinței penale supusa prezentei analize sunt prezentate, într-o manieră dezvoltată, argumentele care au stat la baza soluției de condamnare dispusa, fiind explicitată vinovăția, sub forma intenției depășite, reținută în sarcina inculpatului C______ F_____ în comiterea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. S-a reținut de către prima instanță ca moartea victimei N______ D_____ a fost violenta, ea datorându-se insuficienței cardio-respiratorii acute consecutiva unui traumatism cranio-cerebral cu ________ craniană, hematom extradural, contuzie cerebrală, leziuni ce s-au produs ca urmarea căderii și impactului cu un plan dur. S-a reținut că între lovitura aplicata de inculpatul C______ F_____ victimei și decesul acesteia a existat o legătura directa de cauzalitate.

Cu argumente solide, bazate pe probatoriul existent la dosar, judecătorul fondului a înlăturat susținerile părților civile N______ D____ și N______ L______ referitoare la modul de producere a decesului victimei și a faptului ca la comitere infracțiunii ar fi participat mai multe persoane. Totodată, în considerentele hotărârii date, instanța fondului a explicitat mecanismul în care a fost posibilă producerea leziunilor de la nivelul gambelor victimei N______ D_____.

Argumentele reținute de instanța de fond în înlăturarea susținerilor părților civile sunt apreciate sunt însușite în totalitate de instanța de control judiciar care, în urma propriului examen și evaluare a probatoriului administrat în cauza, le apreciază ca fiind corecte, în deplina consonanță cu probatoriul existent la dosar. Astfel, pentru stabilirea împrejurărilor concrete în care a fost lovita victima N______ D_____, deosebit de relevante sunt depozițiile martorilor oculari Cîmpoi N_____-P___, O______ A________ A_____ și A___ V___, depoziții ce se coroborează pe deplin cu declarațiile inculpatului C______ F_____. Astfel, martorul Cîmpoi N_____-P___ a relatat că ”… C______ F_____ s-a ridicat brusc și l-a lovit pe D_____ (referindu-se la victima N______ D_____) cu pumnul în față. În urma acestei lovituri N______ D_____ a căzut ca lemnul, lovindu-se cu capul de asfalt și, din acel moment, nu s-a mai mișcat … Eu am văzut doar ca F_____ l-a lovit în față pe D_____”. În același sens sunt și declarațiile martorilor O______ A________-A_____ care a arătat că ”… am văzut atunci cum C______ F_____ l-a lovit pe N______ D_____ cu pumnul în zona capului … O singura lovitură de pumn i-a dat C______ F_____ și N______ D_____ a căzut imediat la pământ, pe spate, cu fața în sus, lovindu-se cu ceafa de asfalt, rămânând nemișcat.” și A___ V___ care a relatat că ”Eu mă aflam la o distanță de circa 1 metru, în spatele lui C______ F_____ … În scurt timp C______ F_____ … l-a lovit o singura data pe N______ D_____ cu pumnul drept în cap, în zona tâmplei stângi. Imediat după ce a primit lovitura, N______ D_____ a căzut pe spate lovindu-se puternic cu ceafa de asfalt … N______ D_____ a rămas întins pe spate, nemișcat.”

Se impune a arăta faptul că martorii Cîmpoi N_____-P___, O______ A________ A_____ și A___ V___, cu excepția părților implicate în acțiunea violenta, sunt singurele persoane care au perceput nemijlocit momentul în care victima N______ D_____ a fost lovita, lovitura în urma căreia a căzut pe asfalt, poziție în care a rămas până la momentul la care a fost urcat într-un autoturism pentru a fi transportat la o unitate sanitară. Se constată că fiecare dintre cei trei martori oculari a descris o situație de fapt identică, aceeași situație faptica fiind prezentata și recunoscuta și de inculpatul C______ F_____, astfel că declarațiile celor 4 persoane sunt concordante ceea ce justifica aprecierea ca ele exprimă adevarul. Declarațiile martorilor oculari și ale inculpatului se coroboreaza pe deplin și cu concluziile raportului de necropsie medico-legal, precum și cu actele medicale existente la dosar care releva neechivoc faptul că victima N______ D_____ a suferit o ________ leziuni grave la nivelul capului - traumatism cranio-cerebral cu ________ craniană, hematom extradural, contuzie cerebrală – leziuni al căror mecanism de producere constă în căderea victimei și impactul cu un plan dur. Se observa ca în cuprinsul raportului de necropsie sunt consemnate ca semne de violență prezente pe corpul victimei câteva leziuni minore (doar de tipul echimozelor) la nivelul cotului drept, a gambelor și maleolar stâng însă, aceste leziuni nu au avut caracter tanatogenerator, iar producerea lor, cel mai probabil, a avut loc ulterior momentului aplicării loviturii ce a condus la deces, în contextul transportului victimei la spital și pe perioada în care aceasta a fost internata, timp în care a fost supusă unor investigații medicale, suferind și o intervenție chirurgicală activități care, în mod firesc, creează conjunctura și au aptitudinea de a produce leziuni de tipul echimozelor (vânătăilor).

Față de considerentele sus redate, Curtea constată neîntemeiata critica părților civile apelante referitoare la modul în care instanța de fond a soluționat latura penală a procesului, apreciind ca afirmațiile părților civile cum ca la comiterea faptei ar fi participat și alte persoane în afara de inculpatul C______ F_____ și ca, în realitate, cauza morții victimei ar fi alta decât cea stabilita prin raportul de necropsie, au la baza o împrejurare singulara (aceea ca pe corpul victimei ar fi existat câteva leziuni în alte zone ale corpului cu excepția capului, leziuni care, așa după cum deja s-a arătat, erau minore, fără caracter tanatogenerator) și sunt categoric infirmate de declarațiile martorilor oculari care se coroborează cu declarațiile inculpatului și cu mențiunile din raportul de necropsie medico-legală nr. 5261/23.05.2014 întocmit de IML Iași.

De altfel, în cursul judecării apelurilor de față, părțile civile pentru dovedirea împrejurării cum ca la comiterea faptei ce a avut ca rezultat decesul victimei N______ D_____ ar fi participat și alte persoane au solicitat audierea, în calitate de martor, a numitei C______ M____.

Referitor la declarația martorei C______ M____, instanța de apel o apreciază ca având caracter nesincer și urmează să o înlăture motivat de faptul că susținerile martorei în sensul că victima ar fi fost lovita și de numitul C______ P___ sunt contrazise de depozițiile martoriilor oculari Cîmpoi N_____-P___, O______ A________ A_____ și A___ V___ care l-au indicat ca singur agresor al victimei pe inculpatul C______ F_____, iar acesta, la rândul său, a relatat aceeași situație de fapt, nesusținând la vreun moment că victima ar fi fost lovita și de alte persoane. Împrejurarea ca declarația martorei C______ M____ nu exprima adevărul reiese și din faptul că persoana despre care aceasta a făcut vorbire în depoziția sa și pe care a identificat-o sub numele de ”C______ P___” nu exista, întrucât la numărul de telefon comunicat de martora ca aparținând numitului C______ P___ a răspuns o persona care a afirmat ca nu se numește ”C______ P___” (în acest sens, referatul aflat la fila 82, dosarul instanței de apel). Atitudinea nesincera a martorei C______ M____ poate fi justificata de relația de profunda afecțiune ce exisa între aceasta și inculpat, martora fiind mama inculpatului C______ F_____ și, cel mai probabil, prin afirmațiile nesincere făcute în declarația data, martora a înțeles sa-și ”ajute” fiul în sensul diminuării vinovăției ca urmarea contribuției aduse și de alte persoane la producerea rezultatului constând în decesul victimei.

Cu privire la cauza morții victimei N______ D_____, pe baza analizei coroborate a mențiunilor din raportul de necropsie cu actele medicale întocmite pe numele lui N______ D_____ pe perioada spitalizării (21 – 26.04.2014), Curtea ține să menționeze ca urmarea căderii și lovirii cu capul, mai exact cu zona occipitală, de asfalt (plan dur), victima a suferit o ________ leziuni grave la nivelul capului, respectiv hematom extradural, hematom subdural, traumatism cranio-cerebral cu ________ craniană și contuzie cerebrală, pentru care s-a intervenit de urgență chirurgical pentru evacuarea hematomului extra și subdural însă, evoluția postoperatorie a fost una nefavorabila întrucât a apărut ca și complicație insuficiența cardio-respiratorie ce a determinat decesul. De precizat ca, în absența leziunilor de la nivelul capului, insuficiența cardio-respiratorie nu s-ar fi produs, iar decesul victimei nu ar fi intervenit. De aceea, în mod corect s-a reținut de către instanța de fond ca între leziunile suferite de victima N______ D_____ și care sunt urmarea exclusiva a loviturii aplicată de inculpatul C______ F_____ există o legătura directa de cauzalitate, moartea fiind consecința loviturii date de inculpat care a determinat căderea victimei si lovirea, cu capul, de asfalt. Leziunile din zona occipitală s-au produs ca urmarea impactului capului victimei de asfalt, iar în evoluția stării de sănătate după intervenția chirurgicala a apărut insuficiența cardio-respiratorie ce a genera decesul.

În considerarea explicațiilor suplimentare anterior expuse, Curtea va înlătura susținerea părților civile apelante referitoare la cauza morții victimei, apreciind ca aceasta este lipsita de fundament, fiind explicata de o neînțelegere deplina a modalității în care s-a produs insuficiența cardio-respiratorie.

Situației de fapt dovedită dincolo de orice îndoială de probatoriu strâns în cauză, a fost corect încadrată în drept de prima instanță în norma de incriminare cu denumirea marginală de ”loviri sau vătămari cauzatoare de moarte” prevăzută la art. 195 din Codul penal.

La stabilirea regimului sancționator, prima instanță a avut în vedere și a dat eficiență criteriilor generale de individualizare judiciara înscrise la art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, importanța valorii sociale încălcate, împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, respectiv pe fondul consumului de alcool, prin inducerea în eroare a victimei pentru a se întoarce și a crea prilej favorabil inculpatului să o lovească, vârsta de doar 17 ani a victimei și lipsa unui mobil al comiterii faptei.

Rezultă din considerentele sentinței penale analizate că, în operațiunea de individualizare judiciara au fost avute în vedere, pe lângă circumstanțele reale, și circumstanțele ce caracterizează persoana inculpatului C______ F_____, reținându-se că acesta se află la prima încălcare a legii penale, a manifestat o conduita procesuală corecta, conștientizând gravitatea faptei comise, consecințele acesteia, precum și suferințele produse membrilor familiei victimei.

Se reține astfel că elementele referitoare la persoana inculpatului invocate de acesta în motivarea căii de atac de față au fost avute în vedere și ”cântărite” de judecătorul fondului atunci când a stabilit cuantumul pedepsei principale.

În condițiile în care, judecata în primă instanță s-a desfășurat potrivit procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, limitele de pedeapsa prevăzute de textul de incriminare au fost reduse cu o treime, iar pedeapsa concret aplicata a fost puțin dozata peste minimul special redus cu o treime.

Pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare aplicată inculpatului apelant C______ F_____ și modalitatea de executare aleasa de instanța fondului, analizate în raport cu gravitatea infracțiunii comise, natura și importanța crescuta a valorii sociale încălcate (dreptul la viață care este dreptul suprem al oricărei persoane), cu împrejurările concrete în care fapta a fost comisă, împrejurări care îi imprima o gravitate sporita, respectiv într-o discotecă, locație care prin natura sa este destinată distracției, acțiune ce este diametral opusă exercitării unor acte de violență fizica, ocazia care a determinat organizarea discotecii, respectiv sărbătorile pascale când oamenii ar trebui sa fie mai blânzi, mai înțelepți, mai îngăduitori în relația cu semenii, lipsa unui motiv care să fi avut aptitudinea de a fi declanșat presupusa acțiune de lovire a inculpatului, abandonarea victimei imediat ce aceasta a căzut la pământ și reîntoarcerea în discoteca a inculpatului pentru a continua să se distreze, cu urmarea produsă constând în decesul unei persoane în vârstă de doar 17 ani, a cărei viață a fost frântă mult prea devreme, într-un mod brusc și tragic, cu elementele referitoare la persoana inculpatului și la atitudinea procesuală adoptată de acesta care, în momentul de debut al anchetei penale, a încercat să acrediteze ideea existenței unui ”autor moral”, apar ca fiind proporționale cu gravitatea faptei și cu periculozitatea socială a inculpatului despre care, în esență, se poate susține că, cu prea multă ușurință, a suprimat viața unei persoane tinere, consecință care are caracter iremediabil.

În considerarea argumentelor sus redate, Curtea reține ca pedeapsa aplicată inculpatului și modalitatea de executare în regim privativ de libertate sunt proporționale cu gravitatea concreta a faptei săvârșite și cu elementele referitoare la persoana inculpatului, iar critica acestuia referitoare la cuantumul pedepsei principale aplicate de instanța de fond și la modalitatea de executare stabilita apare ca fiind nejustificată, hotărârea examinata fiind legală și temeinică sub acest aspect.

Analizând actele și lucrările dosarul și din perspectiva modului în care a fost rezolvata acțiunea civilă formulata de părțile civile N______ D____ și N______ L______ în cadrul procesului penal, mai concret sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate, Curtea constată că suma de câte 10.000 lei acordata cu titlu de daune morale fiecăruia dintre cei doi părinți ai victimei N______ D_____ nu este suficienta pentru a asigura o justă compensare a suferința psihica îndurata de aceștia în urma decesului propriului copilul.

Pentru început, Curtea ține sa facă o ________ precizări preliminare menite să faciliteze înțelegerea raționamentului judecătorul chemat sa se pronunțe asupra unor atare daune.

Este unanim acceptat faptul că daunele morale nu sunt susceptibile de a fi calculate matematic, sub aspectul componenței, de această manieră, pentru că întinderea lor nu este rezultatul unui calcul matematic (în concret, trauma psihica îndurata de părțile civile în urma decesului fiului lor nu poate fi contabilizată), ci a unei satisfacții echitabile acordate persoanei lezate moral, oferită sub forma unui echivalent. Prin acordarea unor beneficii materiale se urmărește recrearea unui echilibru în existența unei persoane, dezechilibrul fiind rezultatul faptei prejudiciabile, în speță a infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Prin urmare, proporționalitatea trebuie realizată între trauma suferită și impactul pe care aceasta l-a avut asupra echilibrului emoțional și psiho-social al celui prejudiciat, pe de o parte și suma acordată cu titlu de daune morale, sumă care, ca și cuantum, să poată oferi satisfacții materiale care să creeze o stare de bine, de plăcere celui prejudiciat, proporțională cu afectarea suferită. Daunele morale nu pot fi „rezonabile” decât prin raportare la prejudiciul moral cauzat de efectele acțiunii inculpatului asupra părților civile și nu prin raportare la alte elemente cum ar fi de exemplu situația materială a părții civile sau a celui care dezdăunează.

Instanța de control judiciar are în vedere, pe de o parte, că prin acordarea daunelor morale se urmărește a se da și părților civile, ca persoane prejudiciate, o satisfacție echitabilă, iar pe de altă parte, ca acestea constituie și o sancțiune, în plan civil, pentru inculpat, ca autor al faptei ilicite, în scopul de a contribui la prevenirea eficientă a unor fapte similare în viitor, fără însă a se constitui sau a putea fi apreciată ca o amendă excesivă pentru inculpat.

Curtea ține să precizeze că daunele morale nu sunt destinate să repună părțile civile în situația anterioară săvârșirii infracțiunii (pentru simplul motiv că acest lucru nu mai este posibil), ci reprezintă, așa cum rezultă din considerentele anterior redate, o compensare patrimonială adecvată a prejudiciului de ordin moral suferit de acestea din urmă, neputând fi vorba nici de reparație integrală, atâta timp cât nu se poate repara integral ceea ce nu are corespondent pecuniar și nici de îmbogățire excesivă.

Ca o concluzie la cele sus expuse, Curtea arată că despăgubirile acordate părților civile N______ D____ și N______ L______ trebuie să fie proporționale cu urmările negative efectiv îndurate de acestea în urma decesului copilului lor.

Prin urmare, instanța de control judiciar, în analiza prejudiciului moral suferit de părțile civile N______ D____ și N______ L______ are în vedere următoarele aspecte: relația de rudenie și implicit de puternica afecțiune existentă între victima N______ D_____ și părțile civile, respectiv o relație extrem de apropiata de la copil la părinți, împrejurarea ca victima și părțile civile locuiau și se gospodăreau împreuna ceea ce imprima o legătura afectiva extrem de strânsa între aceștia, modul brusc și neașteptat în care dreptul la viață al copilului părților civile a luat sfârșit, vârsta extrem de tânără a victimei la momentul decesului (de doar 17 de ani), vârsta la care părinții au cu totul alte așteptări de la copilul lor care, în nici un caz, nu implica evenimentul tragic al decesului. În raport cu elementele anterior arătate, Curtea reține că dispariția mult prematura și în condiții tragice a fiului părților civile N______ D____ și N______ L______ a fost de natura sa le producă acestora o suferința psihica de mare intensitate și greu de atenuat, durerea produsa de dispariția copilului lor neputând fi compensata decât printr-o suma băneasca care sa permită crearea unei stări de bine, de plăcere celui prejudiciat, proporțională cu afectarea suferită.

În consecință, instanța reține faptul că urmarea decesului fiului N______ D_____, calitatea vieții celor doua părți civile a fost afectată în mod grav prin faptul că a dezvoltat niște suferințe de ordin psihic intense care, din păcate, prin trecerea timpului, nu poate fi decât atenuate, dat în nici un caz nu înlăturate.

În raport de toate considerentele sus dezvoltate, Curtea apreciază ca suma acordata de instanța fondului cu titlu de daune morale se impune a fi majorată la un nivel de 25.000 lei, cuantum care în opinia judecătorilor instanței superioare este în măsura să compenseze suferințele psihice și psihologice îndurate de aceasta și să răspundă ca și proporționalitate aspectelor anterior analizate, prin raportare la toate repercusiunile în plan emoțional, dar și socio-familial pe care le-au suferit părțile civile.

Pentru argumentelor anterior redate, reținând ca fiind fondata critica părților civile apelante referitoare la cuantumul daunelor materiale acordate, în temeiul dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit.a Cod procedură penală, Curtea urmează să dispună admiterea apelurilor declarate de părțile civile N______ D____ și N______ L______, împotriva sentinței penale nr. 1071/NCPP din 01.10.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, sentință pe care o va desființa, în parte, în latura civilă.

Procedând la rejudecarea cauzei, pentru argumentele mai sus redate, instanța de control judiciar va majora cuantumul daunelor morale ce au fost acordate părților civile N______ D____ și N______ L______ prin sentința penală apelată de la suma de câte 10.000 lei stabilită pentru fiecare parte civilă la suma de câte 25.000 lei pentru fiecare dintre părțile civile N______ D____ și N______ L______.

Toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate se impun a fi menținute, neexistând motiv pentru modificarea lor.

În considerarea argumentele ce au fost dezvoltate anterior, în baza dispozițiilor art. 421 pct. 1 lit.b Cod procedură penală, Curtea urmează să dispună respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de inculpatul C______ F_____ împotriva sentinței penale nr. 1071/NCPP din 01.10.2014 a Tribunalului Iași.

Se va face aplicarea dispozițiilor art. 272, art. 275 alin. (2) și (3) Cod procedură penală și art. 276 Cod procedură penală care reglementează plata cheltuielilor judiciare avansate de stat și respectiv a cheltuielilor judiciare efectuate de părți în procedura judiciara de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de părțile civile N______ D____ și N______ L______, ambele domiciliate în ______________________________, jud. Iași, împotriva sentinței penale nr. 1071/NCPP din 01.10.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, sentință pe care o desființează, în parte, în latura civilă.

Rejudecând cauza:

Majorează cuantumul daunelor morale ce au fost acordate părților civile N______ D____ și N______ L______ prin sentința penală apelată de la suma de câte 10.000 lei stabilită pentru fiecare parte civilă la suma de câte 25.000 lei pentru fiecare dintre părțile civile N______ D____ și N______ L______.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul C______ F_____, fiul lui P____ și M____, născut la data de 21.06.1993 în mun. Iași, cu domiciliul în ______________________________, jud. Iași, CNP xxxxxxxxxxxxx, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, împotriva sentinței penale nr. 1071/NCPP din 01.10.2014 a Tribunalului Iași.

În temeiul dispozițiilor art. 424 alin. (4) Cod procedura penală, compută din durata pedepsei de 5 (cinci) ani închisoare aplicata inculpatului prin sentința penală apelată, perioada arestului preventiv de după data de 01.10.2014 la zi.

În baza dispozițiilor art. 272 Cod procedura penală, suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu (delegația nr. 8879/30.12.2014 emisă de Baroul Iași) va fi avansata Baroului Iași din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, urmând a fi inclusă în cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În baza dispozițiilor art. 276 alin. (1) Cod procedură penală, admite cererea de acordare a cheltuielilor judiciare efectuate cu ocazia soluționării prezentelor apeluri de către partea civilă N______ D____ și, în consecință, obligă pe inculpatul C______ F_____ să plătească părții civile N______ D____ suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate (onorariu avocat ales).

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) Cod procedura penală, obligă pe inculpatul apelant C______ F_____ să plătească statului suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de