Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL G_____

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 79/R

Ședința publică din data de 18 Februarie 2014

Completul compus din:

Președinte - S_____ B_____

Judecător - V______ M____ S_______

Judecător - L_______ C______

Grefier - E_______ M____

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cu privire la recursurile declarate de pârâtul E_____ D____, de reclamanții N______ R___ C_______ și N______ A___ M_____, și de către intervenientul în nume propriu Z______ (E_____) G_______ prin procurist R______ I____ împotriva deciziei civile nr. 149/22.05.2013 pronunțată de Tribunalul G_____ în dosarul XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect „revendicare mobiliară”.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.03.2014 concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 18.03.2014.

C U R T E A

Asupra recursurilor civile de față;

Examinând actele și lucrările dosarului constată:

P___ cererea înregistrată la Judecătoria T_____ cu nr XXXXXXXXXXXXX, reclamantul E_____ D____ a solicitat în contradictoriu cu pârâtul N______ R___ revendicarea suprafeței de 155 mp,grănițuirea proprietăților,obligarea pârâtului să scoată 10 pomi sădiți lângă linia de hotar,să înceteze construcția începută,amplasată pe proprietatea reclamantului și să plătească cheltuieli de judecată.

Pârâtul N______ R___ C_______ a formulat întâmpinare în care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și cerere reconvențională împreună cu N______ A___ M_____ prin care a solicitat:

- revendicarea suprafeței de 40 m.p. teren proprietatea lor pe care pârâții îl ocupă fără drept;

- în conformitate cu art.584 C.p.c. să se stabilească linia de hotar dintre proprietățile lor;

- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

P___ sentința civilă nr.109/22.01.2007 a Judecătoriei T_____ s-a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active; s-a admis acțiunea principală având ca obiect revendicare și grănițuire formulată de către E_____ D____ împotriva soților N______ și s-a stabilit linia de hotar pe aliniamentul ML 1 din schița anexă a raportului de expertiză întocmit de către expertul B______ E___; a fost obligat pârâtul să lase în deplină proprietate reclamanților suprafața de teren de 155 m.p. ; s-a dispus sistarea construcției de refacere a gardului de către N______ R___ care afectează proprietatea reclamantului - pârât E_____ D____.

P___ decizia civilă nr.221/29.04.2008 a Tribunalului G_____ a fost respins apelul ca nefondat.

P___ decizia civilă nr.732/R/9 decembrie 2008 a Curții de Apel G_____ s-a admis recursul declarat de pârâții N______; s-a desființat sentința civilă nr.109/22 ianuarie 2007 a Judecătoriei T_____ în parte în sensul că s-a respins acțiunea principală având ca obiect – revendicare și grănițuire , precum și cererea de intervenție în interes propriu formulată de Z______ G_______; s-a dispus trimiterea cauzei la instanța de fond pentru soluționarea cererii reconvenționale formulată de pârâții N______ A___ M_____ și N______ R___ - C_______.

In rejudecare, cererea reconvențională a fost înregistrată la Judecătoria T_____ sub nr. RJ/XXXXXXXXXXXXX la data de 6.05.2009.

P___ sentința civilă nr.589/15.03.2011 a fost admisă în parte cererea reconvențională având ca obiect - revendicare și grănițuire formulată de către reclamanții împotriva pârâților E_____ D____ și Z______ G_______

A fost respins ca nefondat capătul de cerere având ca obiect - revendicare.

S-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul ABD - linia verde, adică pe situația deja existentă la momentul efectuării expertizei R___ C_______, conform anexei 2a a raportului de expertiză refăcut - fila 158 dosar fond.

Pentru a hotărî astfel,au fost avute în vedere următoarele considerente:

Reclamanții din cererea reconvențională N______ R___ C_______ și N______ A___ sunt proprietari asupra unui imobil situat în intravilanul mun.T_____, ______________________.29 format din suprafața de 2300 m.p. , conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1528/25 mai 2001 la BNP Al.M______ din T_____.

Autoarele reclamanților, la rândul lor, M___ V_______ și M___ M____ au dobândit proprietatea prin succesiune și vânzare - cumpărare - prin actele autentice nr.290/138 din 12.05.1955 transcris sub nr.155/16.05.1955 și autentic nr.351/205 din 18.05.1956 transcris sub nr.346/28.05.1956, respectiv prin actul autentic nr.490/52/17.12.1954 transcris sub nr.12/14.02.1955, toate actele autentificate la fostul Notariat de Stat T_____ și transcrise de grefa fostului Tribunal T_____ (actul de la filele 19-20 dosarul de fond).

Ulterior, prin încheierea nr.3739/24.11.2009 a Judecătoriei T_____, s-a dispus rectificarea Cărții Funciare nr.2122 a localității T_____ cu privire la imobilul situat pe ____________________.29, constând din suprafața de 2300 m.p. teren, în sensul că se va trece suprafața real măsurată de 2516,53 m.p, în loc de 2300 m.p. ( fila 29 în primul dosar de fond al Judecătoriei T_____).

Pârâții E_____ D____ și Z______ G_______, la rândul lor, au invocat drept titlu de proprietate - contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.2650/22.09.1998 la BNP M______ din T_____ din care rezultă că sunt proprietari asupra suprafeței de 1380 m.p. teren cu construcții , aferent construcțiilor curți și grădini, și casa de locuit edificată pe acest teren.

Autoarea pârâților - G____ M________ (fostă E_____ M________) la rândul ei a devenit proprietară asupra unei cote din imobil prin succesiune, respectiv vânzare - cumpărare, conform actelor autentice nr.122/22.3.1951 transcris sub nr.111/22.03.1951 de Grefa fostului Tribunal T_____ și nr.60/10.02.1954, transcris sub nr.14/11.02.1954 , de grefa fostului Tribunal T_____ .

Din raportul de expertiză întocmit de către expert R___ C_______ (raportul de bază și cel refăcut) rezultă că atât reclamanții N______, cât și pârâții E_____, posedă în realitate suprafețe de teren mai mari decât cele ce rezultă din titlurile lor de proprietate.

În acțiunea în revendicare promovată de către reclamanții - soți N______ nu se poate opune cu vreo valoare juridică încheierea de rectificare a cărții funciare , deoarece orice rectificare a Cărții Funciare se face doar în temeiul unei hotărâri judecătorești și bineînțeles în contradictoriu și cu părțile interesate.

Încheierea nr.3739/24.11.2003 a Judecătoriei T_____ nu le consolidează reclamanților vreun drept de proprietate asupra suprafeței de 2516,53 m.p. în loc de 2300 m.p., cât rezulta din actul lor de proprietate din anul 2001 întrucât în anul 2001 - când au cumpărat imobilul - reclamanții au dobândit doar un drept de proprietate asupra unui imobil în suprafață de 2300 m.p.

Faptul că în prezent linia de hotar dintre cele două proprietăți vecine nu este dreaptă, ci sinuoasă, pe de o parte, iar pe de altă parte, există vegetații - arbuști, care arată, că odată, în trecut, exista o altă linie de hotar, nu-i îndreptățește pe reclamanți să revendice o suprafață de aproximativ 40 m.p., în baza actelor de proprietate ale autorilor lor - familia M___.

Reclamanții nu au făcut dovada vreunei acaparări de teren, vreunei mutări de semne de hotar în perioada 2001 și până în prezent, perioada ce a urmat dobândirii proprietății de către reclamanți .

P___ decizia civilă nr. 835/25.10.2011 a Tribunalului G_____ s-a admis recursul, s-a modificat în parte sentința civilă și, în rejudecare, s-a stabilit linia de hotar între proprietățile părților pe aliniamentul ABCD ( fila 160 dosar fond).

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

A fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamanți precum și cererea pârâtului de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul E_____ D____ iar prin decizia civilă nr. 348/R/2012 Curtea de Apel G_____ a respins excepția inadmisibilității și a admis recursul declarat de pârâtul E_____ D____ împotriva deciziei civile nr. 835 din 25.10.2011 pronunțată de Tribunalul G_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a casat decizia civilă nr. 835/25.10.2011 a Tribunalului G_____ și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, motivat de faptul că Tribunalul a calificat greșit calea de atac, soluționând calea de a atac a recursului când de fapt calea de atac prevăzută de lege era apelul, pentru soluționarea căreia dosarul a fost restituit instanței competente.

La Tribunalul G_____ cauza a fost înregistrata în rejudecare la 13.07.2012.

Tribunalul a încuviințat în calea de atac a apelului proba cu înscrisuri – depuse de ambele părți la dosarul cauzei – și a respins motivat prin încheierea din 30.04.2013 proba cu o nouă expertiză topometrică solicitată de apelantul E_____ D____.

P___ decizia civilă nr. 149/22.05.2013 a Tribunalului G_____ s-a admis apelul declarat de pârâtul E_____ D____ și reclamanții N______ R___ C_______ și N______ A___ M_____.

A fost schimbată în tot sentința civilă nr. 5891/15.03.2011 a Judecătoriei T_____, în sensul că s-a admis cererea reconvențională și s-a dispus grănițuirea proprietăților pe linia de hotar trasată ABC stabilită potrivit schiței din anexa la raportul de expertiză întocmit de inginer R___ C_______ care face parte integrantă din hotărâre.

A fost obligat E_____ D____ la plata sumei de 3058,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța a reținut următoarele:

Apelanții N______ R___ C_______ și N______ A___ M_____ au făcut dovada că autorii lor M___ I___ și M___ V_______ au cumpărat prin actele de vânzare-cumpărare din 17.12.1954 (fila 30 dosar nr. XXXXXXXXXXXXX ) și din 18.05.1956 (fila 31 același dosar) suprafața de 1669,50 mp și cota de ½ din suprafața de 907 mp – diferența de ½ fiind vândută acelorași autori în 1956 – suprafața totală rezultată fiind de 2576,5 m.p.

Potrivit certificatului de moștenitor nr. 604/1987 – fila 177 Dosar XXXXXXXXXXXXX fond – de pe urma defunctului M___ I___ a rămas suprafața de 2500 mp teren.

Apelanții N______ R___ C_______ și N______ A___ prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1528/25.08.2001 au dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2300 mp teren iar prin sentința civila nr. 813/2003 Judecătoria T_____ a admis cererea de rectificare Carte Funciară reținând că suprafața real măsurată a proprietății acestora este de 2516,53 m.p.

Apelantul E_____ D____ a făcut dovada că autoarea sa G____ (fostă E_____) M________ a dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare transcris sub nr. 14/11.02.1954 – fila 4 dosar fond) suprafața de 252 mp teren și suprafața de 1283 m.p. prin actul de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr.1222/22.03.1951 – fila 9 dosar fond – deci suprafața totală de 1535 mp teren.

Titlul apelantului E_____ D____ este reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2650/22.09.1998 – fila 5 dosar fond – prin care acesta a dobândit în proprietate suprafața totală de 1380 mp, respectiv cota de 5/8 din imobilul aparținând defunctei vânzătoare, din conținutul contractului rezultând că restul cotei de 3/8 aparține moștenitorilor E_____ G_______ și E_____ D____ conform certificatului de moștenitor nr. 119/1965 – înscris nedepus la dosar.

Apelantul E_____ D____ a solicitat stabilirea liniei de hotar urmare grănițuirii celor două proprietăți potrivit Raportului de expertiză întocmit de expert E___ P________ – fila 126 dosar fond – însușit de instanță prin sentința civilă nr. 109/2007 pronunțată de Judecătoria T_____, linia de hotar dintre proprietăți fiind stabilită pe aliniamentul M.L.I. din schița anexă.

Apelanții N______ R___ C_______ și N______ A___ au solicitat stabilirea liniei de hotar urmare grănițuirii celor două proprietăți potrivit Raportului de expertiză întocmit de expert R___ C_______ – fila 88 – 97 respectiv filele 166 – 160 dosar fond XXXXXXXXXXXXX – pe aliniamentul A.B.C. marcat în Anexa 4A.

Dispozițiile art. 315 al.1 C.pr.civ. prevăd că în caz de casare, hotărârea instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate precum și asupra necesității administrării unor probe este obligatorie pentru judecătorii fondului.

Cum în speță, prin decizia civila nr. 732/R/2008 Curtea de Apel G_____ a respins ca nefondată acțiunea principală formulată de reclamantul E_____ D____ și cererea de intervenție formulată de intervenienta Z______ G_______ stipulând expres că reclamantul nu a dovedit că pârâții „au acaparat o suprafață de teren de 155 mp”, solicitarea apelantului E_____ D____ de a se dispune grănițuirea proprietăților pe linia de hotar stabilită prin expertiza B______ E___ nu poate fi primită întrucât ea presupune nesocotirea deciziei civile nr. 732/R/2008 a Curții de Apel G_____ care a soluționat irevocabil cererea de revendicare formulată de reclamant.

Raportul de expertiză întocmit de expert R___ C_______ refăcut potrivit încheierii din 30.11.2010 a Judecătoriei T_____ respectă decizia civila 467/R/2009 a Curții de Apel G_____.

Este adevărat că apelantul E_____ D____ nu a fost parte în Dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX dar raportul de expertiză topometrică efectuat în acest dosar de expert N_____ V_____ a evidențiat că suprafața real măsurată a imobilului deținut de apelanții N______ R___ și A___ este de 2516,53 mp dobândit prin cumpărare – potrivit contractului nr. 1528/28.05.2001, în condițiile în care, în acest contract se menționează că autorii reclamanților N______, respectiv M___ M____ și M___ V_______ au dobândit acest imobil prin moștenire (după defunctul tată M___ I___), dobândind suprafața totală de 2576,50 mp teren prin cumpărare, împreună cu defunctul soț , conform actului de vânzare-cumpărare nr. 12/14.02.1955 – suprafața de 1669,50 mp și conform actelor de vânzare-cumpărare nr.155 din 1955 și 351/205 din 1956 – suprafața de 907 mp (au fost încheiate două acte de vânzare-cumpărare pentru aceeași suprafață, întrucât soții divorțați I____ G_______ și P______ Tofana dețineau cote egale din respectiva suprafață și care este limitrofă imobilului, de 1669,50 mp).

Față de suprafața totală de teren deținută în proprietate de apelanții N______ conform contractului de vânzare-cumpărare 1528/2001 văzând copia planului fotogrammetric al Municipiului T_____ care reține hotarul dintre cele două proprietăți ca fiind reprezentat de o linie dreaptă, fără a încălca dreptul de proprietate al apelantului E_____ D____, care deține în proprietate suprafața de 1535 mp teren, s-a stabilit linia de hotar dintre proprietăți pe aliniamentul ABC din Anexa 4 a Raportului de expertiză R___ C_______.

Cum prin decizia civila 732/R/2008 a Curții de Apel G_____ s-a statuat irevocabil că suprafața de teren proprietatea apelantului-reclamant E_____ D____ este de 1535 mp teren iar suprafața real măsurată deținută efectiv este de 1541 mp teren, linia de hotar existentă fiind sinuoasă și marcată în pct. A și B de un gard de scândură cu fundație de beton cu o deschidere la ______________ – rezultată din adiționarea suprafeței de teren dobândite în proprietate,respectiv: M___ I___ și M___ V_______ au cumpărat în 17.12.1954 imobilul cu suprafața de 1669,50 mp și deschiderea la stradă de 9,5 m iar prin contractele de vânzare-cumpărare din 12.05.1955 și cel din 18.05.1956 suprafața de teren de 907 mp cu deschiderea de 9,5 m, a admis apelul pârâților-reclamanți N______ linia de hotar dispunând a fi rectificată pe aliniamentul B-C conform Anexa 4 a aceluiași raport de expertiză.

S-a apreciat că soluția se impune și față de disp.art. 315 al.3 C.pr.civ. conform cărora instanța care rejudecă fondul – în speță Tribunalul G_____ care soluționează apelurile declarate de părți împotriva sentinței civile 5891/2011 a Judecătoriei T_____ – analizează motivele invocate în fața instanței a cărei hotărâre a fost casată, respectiv motivele apelului declarat de E_____ D____ la 21.04.2011 – filele 3,4 Dosar XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului G_____ și motivele apelului declarat de N______ A___ și N______ R___ C_______ la aceeași dată – filele 7-19 același dosar – întrucât potrivit disp.art.287 al.1 și 2 coroborat cu art. 291 C.pr.civ. apelul se motivează până la prima zi de înfățișare.

De precizat de asemenea, că recursul declarat de pârâtul E_____ D____ a fost admis prin decizia civila nr. 348/R/2012 a Curții de Apel G_____ exclusiv pentru că prin încheierea din 13.10.2011 Tribunalul G_____ a calificat greșit calea de atac exercitată ca fiind recursul, soluția casării cu trimitere impunându-se din rațiuni de unificare a practicii judiciare la nivelul instanțelor Curții de Apel G_____ și întrucât dosarul se afla în al doilea ciclu procesual, în primul ciclu procesual fiind parcurse trei grade de jurisdicție.

Cum ambele părți au solicitat grănițuirea proprietăților lor a admis apelurile declarate la 21.04.2011 de E_____ D____, N______ R___ C_______ și N______ A___ M_____ și a dispus grănițuirea proprietăților pe linia de hotar trasată A-B-C conform schiței anexă 4 care va face parte integrantă din hotărâre.

Având în vedere disp.art. 274 C.pr.civ. și împrejurarea că acțiunea reclamantului-pârât E_____ D____ a fost respinsă irevocabil prin decizia 732/R/2008 a Curții de Apel G_____ pronunțată în Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, instanțele rămânând învestite cu soluționarea cererii reconvenționale formulată de pârâții-reclamanți N______ R___ C_______ și N______ A___ M_____ – admisă prin prezenta hotărâre – a obligat pe apelantul E_____ D____ la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea acestei acțiuni la fond și în căile de atac promovate (taxă de timbru de 58,5 lei, onorariu expertiză expert B______ V_____ – 600 lei, onorariu avocat Doruș – 400 lei – fila 85, onorariu avocat G____ – 1500 lei – fila 84, onorariu expert R___ 500 lei – fila 143 dosar fond).

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâtul – reclamant Exanchi Dnuț, intervenienta Z______ G_______ atât împotriva încheierii de îndreptare eroare materială din 08.10.2013, cât și împotriva deciziei civile nr. 149/2013, cât și reclamanții – pârâți N______ R___ C_______ și N______ A___ M_____, ce au criticat decizia civilă nr. 149/2013 a Tribunalului G_____.

Reclamanții au criticat numai modul de soluționare a capătului accesoriu de cerere ce viza cheltuielile de judecată, apreciind că pârâtul ar fi trebuit să fie obligat la plata sumei de 12.387,5 lei compusă din 137,5 lei taxe judiciare, 4.200 lei onorariu expertize și 8.050 lei onorarii avocați.

Pârâtul E_____ D____ și intervenienta Z______ G_______ au criticat încheierea din data de 08.10.2013 de îndreptare eroare materială, susținând că modificarea dispozitivului în sensul omologării variantei 4 a în loc de 4 reprezintă o problemă care vizează fondul cauzei și care putea fi invocată doar pe calea recursului și nu reprezintă o simplă greșeală de tehnoredactare, care să atragă incidența dispozițiilor articolului 281 Cod procedură civilă.

Pârâtul și intervenienta au criticat și decizia nr. 149/22.05.2013 a Tribunalului, criticile invocate fiind, în esență, următoarele:

1) Decizia este vădit netemeinică și nelegală încălcând dreptul fundamental la un proces echitabil;

2) Hotărârea nu cuprinde motivele pentru care se sprijină și este lipsită de temei legal fiind incidente disp. art. 304 pct. 7 și pct. 9 Cod procedură civilă;

3) Instanța a acordat mai mult decât s-a cerut ;

4) A mai susținut că în practica instanțelor s-a reținut că acțiunea în grănițuire este o acțiune pretins reală, neevaluabilă în bani;

5) Deși pârâții nu dețin nici un act de proprietate, instanța i-a împroprietărit cu suprafața de 2516 mp mai mult decât dețin în fapt și în drept (2300 mp).

Reclamanții au formulat întâmpinare prin care au invocat pe cale de excepție nulitatea recursului declarat de pârât deoarece motivele vizează netemeinicia hotărârii.

Pe fondul recursului au susținut că reclamanții nu au primit mai mult decât au cerut, stabilind linia de hotar potrivit actelor de proprietate ale părților în litigiu și planurilor cadastrale.

Hotărârea de apel este motivată în fapt și în drept.

În ceea ce privește recursul la încheierea de îndreptare eroare materială și acesta este nefondat.

Pârâtul și intervenienta au formulat la rândul lor întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului declarat de reclamanți, vizând cheltuielile de judecată, ca nefondat.

Analizând decizia instanței de apel prin prisme motivelor de recurs instanța reține următoarele:

Excepția nulității recursului invocată de reclamanți nu poate fi primită, pârâtul și intervenienta criticând decizia prin prisma motivelor prevăzute de disp. art. 304 pct. 7,8,9 Cod procedură civilă.

Aceste critici sunt însă nefondate din considerentele ce se vor arăta în continuare:

1) Instanța nu a acordat mai mult decât s-a cerut. În cadrul acțiunii principale de revendicare formulată de E_____ D____, pârâții N______ R___ C_______ și N______ A___ au formulat o cerere reconvențională, prin care au solicitat grănițuirea proprietăților învecinate, conform actelor de proprietate.

P___ decizia civilă 732/R/09.12.2008 a Curții de Apel G_____ s-a soluționat irevocabil cererea de revendicare și s-a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond numai în ceea ce privește cererea reconvențională formulată de reclamanții – pârâți N______ R___ C_______ și N______ A___.

În rejudecarea cauzei după casare, instanțele au soluționat această cerere reconvențională respectând limitele investirii.

Din aceste considerente, motivul de recurs ce vizează acordarea a mai mult decât s-a solicitat nu poate fi primit.

2) Nici critica ce vizează nemotivarea soluției din apel nu poate fi primită.

Printr-o analiză amplă a actelor de proprietate și cu respectarea dezlegărilor irevocabile date de Curtea de Apel G_____ prin decizia civilă 132/R/09.12.2008, Tribunalul a stabilit motivat configurația hotarului dintre proprietăți.

Astfel, prin decizia civilă 732/R/09.12.2008 a Curții de Apel G_____ s-a admis recursul declarat de pârâții N______ a fost modificată decizia civilă 221/29.04.2008 a Tribunalului G_____ în sensul că s-a admis, apelul, a fost desființată sentința civilă nr. 109/2007 a Judecătoriei T_____ și s-a respins ca nefondată acțiunea în revendicare, trimițându-se spre rejudecare cererea reconvențională, având ca obiect grănițuirea proprietăților părților.

Pin această decizie a intrat în autoritate de lucru judecat soluția de respingere a cererii de revendicare cu motivarea că pârâții N______ nu au acaparat suprafața de 155 mp și că, în realitate, ambele părți dețin mai puțin teren decât suprafața menționată în actele de proprietate.

Instanța de recurs a făcut cu acea ocazie și o analiză a actelor de proprietate deținute de părți, dezlegând și întinderea dreptului de proprietate, stabilind de exemplu că recurenții pârâți au dovedit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1535 mp.

Nemulțumit de această soluție, reclamantul – pârât E_____ a promovat două cereri de revizuire respinse ca inadmisibile.

P___ urmare, la acest moment, în mod corect a reținut tribunalul că nu mai poate fi readusă în discuție chestiunea acaparării vreunei suprafețe de teren de către reclamanții – pârâți N______ de la pârâtul – reclamant E_____ D____ sau întinderea dreptului de proprietate a pârâtului – reclamant de 1535 mp.

Soluția este amplu motivată, Tribunalul stabilind din analiza succesiunii în timp a actelor juridice că E_____ D____ a dobândit suprafața de 1535 mp (real măsurată 1541 mp), autorii reclamanților au dobândit 2576,50 mp (compuși din 1669,50 mp și 907 mp), iar linia de hotar pe aliniamentul A.B.C., propusă de expertul R___ C_______ în anexa 4 a respectă configurația planului fotogramentic al Municipiului T_____, ce reține că hotarul dintre cele două proprietăți este o linie dreaptă.

P___ urmare, Tribunalul a stabilit în mod corect situația de fapt prin analiza motivată a probatoriilor administrate, dar și cu respectarea dezlegărilor date prin decizia civilă 732/R/2008 a Curții de Apel G_____.

3) Motivul de recurs ce vizează încălcarea dreptului fundamental la un proces echitabil nu este dezvoltat astfel încât nu se impune a fi analizat, deoarece nu se arată concret în ce constau aceste încălcări.

4) În mod similar, simpla enumerare a caracteristicilor acțiunii în grănițuire reținute de instanțele judecătorești în jurisprudență fără formularea unor critici concrete, încadrabile în dispozițiile art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă nu poate face obiectul analizei instanței de recurs.

5) Ultimul motiv de recurs, vizează netemeinicia hotărârii, interpretarea probatoriilor administrate și nu poate fi primit.

Din analiza actelor de proprietate instanța a stabilit că autorii reclamanților au dobândit suprafața de 1669,50 mp, conform contractului de vânzare – cumpărare 12/14.02.1955 și suprafața de 907 mp prin două acte succesive de vânzare cumpărare 155/1955 și 351/1965, în total 2576 mp.

Recursul este o cale de atac nedevolutivă în care nu se reanalizează probele administrate, legiuitorul având în vedere și împrejurarea că părțile au avut la dispoziție o judecată în fond în fața primei instanței și o rejudecare a fondului, în fapt și în drept, în apel.

În mod particular, în acest dosar în care au fost formulate 3 decizii de recurs, din care două de casare cu trimitere spre rejudecare, ambele părți au avut la dispoziție toate garanțiile procedurale pentru analiza cauzei sub toate aspectele.

Simpla împrejurare că recurentul nu e mulțumit de situația de fapt stabilită conform căreia linia de hotar este dreaptă și nu frântă nu deschide calea reiterării la nesfârșit a criticilor de netemeinicie, instanța de recurs fiind limitată doar la motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.

În ceea ce privește recursul ce vizează încheierea de îndreptare a erorilor materiale din 08.10.2013 acesta este nefondat.

P___ acea încheiere s-a dispus îndreptarea erorii materiale din dispozitiv și considerente, în sensul menționării anexei 4 a în loc de anexa 4.

Susțin recurenții că modificarea vizează chiar fondul cauzei putând face obiectul recursului și neîncadrându-se în dispozițiile art. 281 Cod procedură civilă.

Criticile nu pot fi primite. Conform disp. art. 281 alin. 1 erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și alte erori materiale poate fi interpretate din oficiu sau la cerere.

În speță, apreciem că în mod corect Tribunalul a apreciat că se încadrează în disp. art. 281 alin. 1 Cod procedură civilă și nu vizează fondul cauzei din următoarele considerente:

În speță, prin încheierea din 30.11.2010 a Judecătoriei T_____ (filele 143-144) s-a dispus refacerea expertizei cu respectarea dezlegărilor din decizia civilă nr. 467/R/13.10.2009 a Curții de Apel G_____.

După refacere, raportul a avut 3 anexe notate: 3A (cu suprapunerea actelor primare) 2 a (plan de situație reconstituit potrivit expertizei din dosarul 1062/2002) și 4 a (propunerea de stabilire a liniei de hotar).

Instanța de fond a agreat varianta 2a ce respecta linia de hotar existentă la acel moment între părți.

Instanța de apel a schimbat această soluție, optând pentru varianta propusă în anexă 4 a, care stabilește o linie dreaptă și nu frântă așa cum rezultă și din considerente.

În condițiile în care există o singură variantă nr. 4(4a) și ea corespunde celor reținute în considerente e evidentă că menționarea variantei 4a e o simplă îndreptare de eroare materială și nu o modificare de fond a soluției.

Recursul reclamanților – pârâții N______ R___ – C_______ și N______ A___ – M_____ vizează modul de calcul al cheltuielilor de judecată și este, de asemenea, nefondat.

În cazul grănițuirii, cheltuielile de judecată se împart în mod egal conform disp. art. 597 Cod civil.

În plus, instanța nu putea avea în vedere cheltuielile din primul ciclu procesual cu onorariile de avocați (f. 52, 53, 54, 55, 56 din dosarul XXXXXXXXXXXXX al Curții de Apel G_____) deoarece acestea ar fi trebuit solicitate în acel dosar de recurs, soluționat din decizia 732/R/2008 a Curții de Apel. În cazul în care instanța a omis să se pronunțe asupra lor putea fi solicitată completarea hotărârii.

Din aceste considerente, Curtea apreciază că în mod corect ar fi trebuit avute în vedere cheltuielile cu expertizele efectuate, (f. 120 Judecătoria T_____, f. 60-63 – Curtea de Apel G_____, f. 75 dosar XXXXXXXXXXXXX Judecătoria T_____), precum și onorariile de apărător de la f. 57,58,59 dosarul XXXXXXXXXXXX al Curții de Apel G_____, f. 138 și f. 85 dosar XXXXXXXXXXXXX a Tribunalului G_____, care sunt de aproximativ 6000 lei.

În aceste condiții, având în vedere că au fost admise ambele apeluri, având în vedere și particularitățile cererii de grănițuire (art. 592, 597, 598 Cod civ.) potrivit cărora cheltuielile se suportă de proprietarii învecinați, Curtea apreciază că în mod corect a fost soluționat capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată în apel.

Din toate aceste considerente enumerate, Curtea urmează ca, în conformitate cu disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, să respingă ca nefondate recursurile declarate de reclamanții – pârâți și de pârâtul – reclamant și de intervenientă împotriva deciziei civile nr. 149/2013 a Tribunalului G_____.

Vor fi respinse ca nefondate și recursurile declarate de pârât și intervenientă împotriva încheierii de îndreptare eroare materială din 08.10.2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge excepția nulității recursului declarat de pârâtul E_____ D____ și intervenienta Z______ (E_____) G_______.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâtul - reclamant E_____ D____ și intervenienta Z______ G_______ împotriva încheierii de îndreptare eroare materială din 08.10.2013.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții - pârâți N______ R___ C_______ și N______ A___ M_____, de pârâtul reclamant E_____ D____ și de intervenienta Z______ G_______ împotriva deciziei 149/213 a Tribunalului G_____.

Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2014

Președinte, S_____ B_____	Judecător, V______ M____ S_______	Judecător, L_______ C______
	Grefier, E_______ M____

Red. SB/ 21 Martie 2014

Tehnored. decizie EM

2ex/21.03.2014

Fond – C_____ V_______

Apel – A_____ F____/R_____ G_____ F_____