Dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXRECURS

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA –SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR: 230

Ședința publică din 09.05.2014

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :

PREȘEDINTE- I_______ M____

JUDECĂTOR- P______ G_______

JUDECĂTOR- C______ G____

GREFIER - A_____ Ghiorghița

Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, cu sediul din Ploiești, _____________________. 22, județul Prahova, -Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ________________________.166, județul Dâmbovita, împotriva sentinței civile nr. 659/05.02.2013, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul cu nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații pârâți Z____ Gh.G______ G_______, N_________ Z____ A____ M_____, ambii cu domiciliul în __________________________, __________________________.174, județul Dâmbovița, Z____ G_______, cu domiciliul în Târgoviște, ___________________, județul Dâmbovița, dosarul având ca obiect „ acțiune pauliană ”.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocatul O______ N_______ pentru intimatul pârât Z____ Gh.G______ G_______, intimata pârâtă N_________ Z____ A____ M_____ personal, avocatul M_________ A_____ pentru intimatul Z____ G_______, lipsă fiind reprezentanții recurentelor, intimații Z____ G______ Gheoghe, Z____ G_______.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care indică obiectul cererii, stadiul în care se află judecarea cauzei, modul de îndeplinire a procedurii de citare, ca fiind legal îndeplinită, după care:

Avocatul O______ N_______, pentru intimatul pârât Z____ Gh.G______ G_______, precizează că nu are cereri.

Intimata pârâtă N_________ Z____ A____ M_____ arată că nu are cereri. Avocatul M_________ A_____, pentru intimatul Z____ G_______, precizează că nu are cereri.

Instanța, nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Avocatul O______ N_______, având cuvântul pentru intimatul pârât Z____ Gh.G______ G_______, solicită respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată, apreciază că motivele de recurs nu reprezintă critici ci sunt reiterări ale motivelor din cererea de chemare în judecată. Precizează avocatul că deși se invocă inopozabilitatea actelor acestea s-au înscris în carte funciară din 2009 astfel că au devenit opozabile inclusiv față de recurenta reclamantă, că pentru imobilul supus vânzării s-au emis publicații de vânzare pe care s-a menționat invitația de a fi anunțat executorul judecătoresc de către toți cei care pretind un drept asupra imobilului, de asemenea în cuprinsul cărții funciare nu existau mențiuni, astfel că în mod corect s-a admis excepția inadmisibilității acțiunii . A mai susținut avocatul că nu pot invoca recurentele nediligența pentru a recurge la procedura de drept comun iar acțiunea ar presupune restituirea bunului în patrimoniul ALPAN care nu mai există, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile acțiunii pauliene și depune concluzii scrise.

Avocatul M_________ A_____, având cuvântul pentru intimatul Z____ G_______, apreciază că demersul de față este o încercare disperată și târzie de a înlătura o pasivitate culpabilă a recurentei care nu a făcut demersurile în dosarul de insolvență arată că la acest moment societatea ALPAN este radiată , că se poate discuta și de excepția lipsei calității procesuale pasive pentru că nici una din părți nu poate fi parte a raportului juridic . avocatul M_________ A_____ solicită respingerea recursului cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Intimata pârâtă N_________ Z____ A____ M_____ , având cuvântul, este de acord cu concluziile apărătorilor celorlalți intimați.

Instanța, în temeiul art. 150 din Codul de procedură civilă, declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare asupra recursului.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului civil de față:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște în data de 18.05.2012, sub nr.XXXXXXXXXXXXX, reclamanta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Dâmbovița prin Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Târgoviște a solicitat în contradictoriu cu pârâții Z____ Gh G______-G_______, N_________ Z____ A____ M_____ și Z____ G_______ să:

- constate inopozabilitatea față de reclamantă a contractului de împrumut autentificat sub nr. 1127/20.05.2009 la Biroul Notarilor Publici Asociați Veritas, încheiat între Z____ Gh G______-G_______ în calitate de creditor și Z____ G_______, în calitatea sa de asociat unic al ___________________-Export SRL. cât și a contractului de ipotecă autentificat sub nr. 1132/20.05.2012 la același birou notarial;

- dispună repunerea părților în situația anterioară încheierii actului, în măsura prejudiciului pe care l-a produs astfel încât dreptul nostru de creanță să poată fi realizat;

- oblige pe pârâtul Z____ Ghe. G______- G_______, în calitatea sa de împrumutător potrivit prezentului contract, de a achita contravaloarea creanței fiscale pe care o datora ______________________ SRL reprezentată de asociatul unic Z____ G_______.

În motivarea acțiunii, partea a arătat, în esență, următoarele:

În anul 2006 a fost încheiat sub semnătură privată un contract de împrumut între Z____ Gh G______-G_______ și Z____ G_______, asociat unic al societății aflată în discuție, care potrivit actelor administrative fiscale emise de Administrația Finanțelor Publice Târgoviște figura cu debite către Direcția Generală a Finanțelor Publice Dâmbovița care reprezentau creanțe fiscale. Ulterior acestei operațiuni juridice, în data de 20.05.2009 acest contract de împrumut a fost autentificat la Biroul Notarilor Publici Veritas- concomitent cu autentificarea contractului de ipotecă sub nr. 1132/20.05.2009 la același birou notarial sus menționat, prin care anumite bunuri ale societății erau garantate în contul contractului de împrumut autentificat la 20.05.2009. La data încheierii contractului, reclamanta avea o creanță certă, lichidă și exigibilă față de societatea ______________________ SRL în valoare de 1.277.878 lei. Acest contract de împrumut împreună cu contractul de ipotecă a fost făcut exclusiv în scopul micșorării patrimoniului societății comerciale reprezentată de pârâtul Z____ G_______, în calitatea sa de asociat al societății comerciale și de d-na N_________ Z____ A____ M_____, în calitate de administrator al acesteia, în perioada respectivă, pentru a nu achita datoria pe care societatea o avea față de reclamantă. Neavând o justificare economică, cele două acte, respectiv contractul de împrumut și contractul de ipotecă, au fost încheiate în frauda intereselor reclamantei, debitorul Z____ Gh G______-G_______ având cunoștință de efectul păgubitor al actelor. A mai susținut că pârâții au provocat ______________________ societății Alpan și ulterior radierea acesteia din Registrul Comerțului, aducând un prejudiciu actual și personal cu complicitatea la fraudă a terțului dobânditor care este rudă de gradul I cu asociatul unic al ______________________ SRL., cel care avea cunoștință de existența acestei creanțe.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1562 și urm. C.civ.

În dovedirea acțiunii au fost depuse înscrisuri: adresa Agenției Naționale de Administrare Fiscală către Biroul Notarilor Publici Asociați Veritas, împuternicire juridică, adresă de informații de identificare.

Legal citați pârâții au formulat întâmpinare (f-146), prin care au invocat:

- excepția inadmisibilității formulării acțiunii;

În motivare, s-a invocat neexercitarea acțiunii în cadrul procedurii de insolvență a S.C. Alpan Import-Export S.R.L., prin aplicarea dispozițiilor art. 79-81 din Legea nr. 85/2006;

A susținut partea de asemenea că procedura insolvenței s-a închis la 21.11.2011, reclamanta fiind creditor în acel dosar de insolvență, având posibilitatea să exercite acțiunea în anularea unor acte frauduloase în regimul dat de art. 79-81 din legea menționată.

- excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune;

În motivare, partea a susținut că potrivit art. 1564 C.civ. cu referire la art. 116 din Legea nr. 71/2011, dreptul la acțiune se prescrie în termen de 1 an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul ce rezultă din act, iar reclamanta trebuia să cunoască prejudiciul încă din momentul dobândirii calității de creditor în procesul de insolvență.

Pe fondul cauzei, partea a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât nu se verifică niciuna din condițiile de admisibilitate a acțiunii în revocare.

În dovedire au fost depuse înscrisuri, printre care și copie de pe sentința nr. 717/21.11.2011 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a închis procedura falimentului, dispunându-se radierea debitorului (f-153 și urm.).

La ultimul termen a fost invocată de către pârâtul Z____ G_______, excepția lipsei calității procesuale pasive.

Cauza a fost soluționată prin sentinta civilă nr.659/05.02.2013 prin admiterea excepției inadmisibilității și respingerea ca inadmisibilă a acțiunii.

În considerentele sentinței s-a reținut că inadmisibilitatea ca excepție, în ciuda absenței unei definiții legale generale, presupune în principiu, recurgerea la un mijloc juridic procesual de valorificare a dreptului pretins care nu este prevăzut de lege decât în anumite condiții.

Printre aceste condiții se numără, în anumite cazuri și obligativitatea formulării unei anumite acțiuni într-o anumită procedură specială.

În cauză, prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat constatarea pe calea acțiunii pauliene a inopozabilității unor acte juridice încheiate de către debitoarea S.C. Alpan Import-Export S.R.L., acte care se pretinde a fi fost încheiate în frauda intereselor părții reclamante. A solicitat partea de asemenea restituirea prestației și obligarea la plata creanței fiscale datorate de către debitoare.

Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar: actele cu privire la care se cere constatarea inopozabilității au fost încheiate în cursul anului 2009 (f.26 și urm.);

Operațiunile juridice ce au avut loc prin actele juridice menționate de către reclamantă, au fost supuse înscrierii în cartea funciară nr. 80 UAT Șotânga încă din anul 2009, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară depus la dosar (f-158);

Ca urmare a înscrierii în cartea funciară actele juridice au devenit opozabile față de terțele persoane, inclusiv față de reclamantă, care nu poate invoca necunoașterea operațiunilor, cu atât mai mult cu cât pretinde că deținea un drept de creanță cert, lichid și exigibil, încă de la momentul încheierii actelor atacate.

La data de 25.01.2010 a fost deschisă procedura insolvenței cu privire la debitoarea S.C. Alpan Import-Export S.R.L., iar prin sentința nr. 717/21.11.2011 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a închis procedura falimentului, dispunându-se radierea societății (f-153 și urm.).

În cadrul acestei proceduri a participat și reclamanta în calitate de creditoare, astfel cum rezultă din chiar conținutul hotărârii menționate.

Or, potrivit dispozițiilor art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referã art. 79 și 80, poate fi introdusã de administratorul judiciar/lichidator în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut la art. 20 alin. (1) lit. b), dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii.

O astfel de acțiune poate fi formulată, potrivit alineatului 2 al aceluiași articol și de comitetul creditorilor.

În speță, reclamanta nu a făcut dovada niciunui demers întreprins în acest sens, în sensul solicitării adresate administratorului/lichidatorului ori comitetului creditorilor, deși avea posibilitatea, in extremis și în anumite cazuri, și să conteste un eventual refuz din partea acestora (art. 17 alin. 6 din Legea nr. 85/2006).

Rațiunea pentru care legea prevede obligația de a se formula aceste acțiuni în cadrul procedurii speciale este aceea că urmare a finalizării procedurii lichidării și radierii debitorului, persoana juridică încetează.

Efectele acțiunii pauliene, în cazul admiterii acesteia, sunt inopozabilitatea actului de înstrăinare a bunului față de creditor, bun care va fi considerat ca făcând parte în continuare din patrimoniul debitorului, putând fi supus urmăririi silite.

Dacă însă persoana juridică debitoarea încetat, astfel cum se întâmplă în urma radierii, este evident că bunul nu mai poate fi considerat a face parte din patrimoniul debitorului și că nu mai poate fi pornită nicio procedură execuțională silită față de un debitor care nu există.

Necesitatea de a formula acțiunea în cadrul procedurii speciale menționate rezultă de altfel și din modalitatea de reglementare imperativă a termenelor în cadrul cărora pot fi atacate aceste acte frauduloase.

Astfel, se constată că legiuitorul formulează în mod expres condiția ca acțiunea să nu fie formulată mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii (art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006).

Instanța de fond a apreciat că prin această soluție nu se încalcă accesul liber la justiție întrucât liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește. De aceea, în legătură cu problema referitoare la compatibilitatea unor proceduri speciale sau a particularităților procedurale pentru exercitarea drepturilor procesuale ale părților, cu principiul liberului acces la justiție, se consideră că este în competența exclusivă a legiuitorului dreptul de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege. Accesul liber la justiție, ca de altfel orice drept fundamental, consacrat ca atare de Constituție, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credință, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept.

Mai mult, în cauză, reclamanta nu se poate considera ca fiind pe același plan cu o persoană fizică titulară a unui drept fundamental constând în accesul liber la justiție, întrucât este un reprezentant direct al statului, dispunând de toate instrumentele necesare în vederea realizării creanțelor sale bugetare.

Invocarea imposibilității de urmare a procedurii speciale prevăzute de Legea nr. 85/2006 nu poate fi primită întrucât ar însemna invocarea propriei culpe a părții care deși nu avea procentul necesar din totalul creanțelor, în calitate de creditor și mai mult, în calitate de creditor al unei creanțe bugetare avea obligația de a formula cerere de atacare a actelor considerate frauduloase către lichidatorul judiciar iar în situația în care acesta ar fi refuzat, trebuia eventual atacat un astfel de refuz. Reclamanta nu își poate invoca acum nediligența pentru a recurge la procedura de drept comun, procedură care de altfel nu ar avea nicio finalitate deoarece astfel cum s-a menționat anterior, efectul admiterii acțiunii pauliene este acela că se consideră că bunul nu a ieșit niciodată din patrimoniul debitorului (adică al societății Alpan) iar în prezent, debitorul nu poate fi executat deoarece nu mai are capacitate civilă de folosință.

Împotriva acestei sentințe, AFP Târgoviște a declarat recurs.

În motivarea în fapt a cererii, recurenta a arătat că ceea ce a determinat-o să formuleze prezenta acțiune a fost încheierea în decursul lunilor ianuarie – decembrie 2006 a unui număr de17 contracte de împrumut sub semnătură privată, pentru ca ulterior la 20.05.2009 aceste contracte împreună cu dispozițiile de încasare aferente acestora să stea la baza întocmirii, redactării și autentificării contractului de împrumut nr.1127/2009.

Acest contract a fost semnat de însuși asociatul unic al societății, timp în care potrivit datelor furnizate de ORC la acea dată calitatea de administrator o deținea domnul B_____ I____, administrator care și-a desfășurat acest mandat în perioada 25.07.2004 – 25.06.2008, fapt ce a încălcat flagrant dispozițiile legii în materie.

Fundamentul juridic al acțiunii față de asociatul unic al debitoarei având în vedere că în prezent față de societate s-a dispus închiderea procedurii de faliment și radierea din evidențele ORC, rezidă în dreptul de gaj general al creditorului și în ideea că prin actele sale frauduloase debitoarea a comis un delict civil împotriva instituției.

Acțiunea îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege, existând o fraudă din partea debitorului, s-a cauzat o prejudiciere a drepturilor creditorului micșorându-se dreptul de gaj general, actul atacat nu constituie exercițiul unui drept personal, creanța stabilită este anterioară actului atacat, este certă, lichidă și exigibilă, terțul a participat în complicitate cu reprezentantul debitoarei, la fraudă.

În drept, art.304 și urm. Codul de procedură civilă.

Examinând recursul în raport de actele dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:

Recurenta reclamantă reclamanta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Dâmbovița prin Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Târgoviște a formulat în contradictoriu cu pârâții Z____ Gh G______-G_______, N_________ Z____ A____ M_____ și Z____ G_______ acțiune revocatorie, solicitând instanței să constate inopozabilitatea unor acte încheiate între ________________________________ (în calitate de debitor), prin asociat unic Z____ G_______ și administrator N_________ Z____ A____ M_____ și Z____ G______ G_______ (în calitate de creditor).

Se arată de către reclamanta-recurentă că încheierea acestor acte constituie o fraudă din partea debitorului care a produs astfel micșorarea gajul general, și-a creat o stare de insolvabilitate, împiedicând astfel reclamanta-recurentă ce deținea mai multe creanțe fiscale să obțină acoperirea acestora. Se poate reține – susține reclamanta – existența unei complicități la fraudă din partea pârâtului Z____ G______ G_______ care avea cunoștință de starea de insolvabilitate ce se urmărea a fi creată în prejudiciul acoperirii creanțelor fiscale - de altfel creanțe certe, lichide și exigibile la momentul întocmirii actelor presupus frauduloase.

Cum corect a remarcat instanța de fond, esențial în litigiul dedus judecății este momentul la care a fost promovată prezenta acțiune, și anume, ulterior închiderii procedurii falimentului și radierii societății debitoare ___________________ – EXPORT SRL, aceasta deși reclamanta recurentă a intervenit în procedura falimentului. Astfel cum dovedesc actele dosarului (ex. sentința civilă 717/21.11.2011 pronunțată în dosarul XXXXXXXXXXXXX, pag153, 154), reclamanta a avut calitatea de creditoare în procedura falimentului ___________________ – EXPORT SRL, procedură care s-a închis prin sentința 717/21.11.2011, dispunându-se totodată și radierea societății debitoare.

Potrivit dispozițiilor art. 81 din Legea insolvenței, acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor poate fi introdusă de adinistratorul judiciar sau comitetul creditorilor numai într-un anumit termen – „nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii” -, demers pe care reclamanta nu l-a făcut. Raportându-ne la efectele pe care admiterea acțiunii revocatorii le produce potrivit prevederilor art. 1565 C.civ. – inopozabiliatea față de creditorul care a introdus acțiunea, indisponibilizarea bunului până la executarea silită – este de înțeles că în condițiile radierii societății nu mai există posibilitatea considerării bunului ca făcând parte din patrimoniul acesteia și deci o admitere la acest moment al acțiunii nu ar avea finalitate practică.

Pentru considerentele ce preced, având în vedere că în litigiul dedus judecății admisibilitatea acțiunii – și implicit analiza condițiilor cerute de acțiunea pauliană – este condiționată de urmarea procedurii prevăzute de legea specială, procedură pe care recurenta a nesocotit-o, tribunalul contată ca fiind temeinică și legală soluția instanței de fond privind admiterea excepției inadmisibilității, motiv pentru care, în baza art. 312 C.pr.civ., urmează a respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenta reclamantă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, cu sediul din Ploiești, _____________________. 22, județul Prahova, -Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ________________________.166, județul Dâmbovita, împotriva sentinței civile nr. 659/05.02.2013, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul cu nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații pârâți Z____ Gh.G______ G_______, N_________ Z____ A____ M_____, ambii cu domiciliul în __________________________, __________________________.174, județul Dâmbovița, Z____ G_______, cu domiciliul în Târgoviște, ___________________, județul Dâmbovița.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 09.05.2014.

PREȘEDINTE,	JUDECĂTOR,	JUDECĂTOR,
I_______ M____	P______ G_______	C______ G____

GREFIER

A_____ Ghiorghița

Judecător fond S___ A_____ V_______

Red. IM/ tehnored

2 ex / 02.06.2014