R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR.xxxxx/2013

Ședința publică din data de 25 noiembrie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: V_____ G_____

JUDECĂTORI: S_____ L___ R__

C______ I________

GREFIER: M_______ V_____-G___

S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul- pârât C________ JUDEȚEAN S____ - COMISIA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI - DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI S____ împotriva sentinței civile nr.3378 din 28.06.2013, pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX al Tribunalului S____, în contradictoriu cu intimata- reclamantă S________ R_____ A______, având ca obiect refuz acordare drepturi protecție sociala (persoane cu handicap, protecția copilului) încadrare în grad de handicap.

Componența completului de judecată în prezentul dosar a fost modificat potrivit dispozițiilor art.98 alin. 6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, conform procesului-verbal atașat la fila 29 din dosar.

La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă intimata- reclamantă S________ R_____ A______, lipsă fiind recurentul- pârât C________ Județean S____ - Comisia Pentru Protecția Copilului - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului S____.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:

Cauza se află la primul termen de judecată.

Procedura de citare este îndeplinită.

Recursul este scutit de la plata taxei de timbru.

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare.

Recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 159¹ al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și scutit de la plata taxei de timbru.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Intimata- reclamantă S________ R_____ A______ solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare. Fără cheltuieli de judecată.

C U R T E A:

Prin sentința civilă nr. 3378 din 28 iunie 2013 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX s-a admis acțiunea formulată de S________ R_____ A_____, domiciliată în Șimleu Silvaniei, _____________________, jud. S____, în calitate de reprezentant legal al minorului S________ F_____ Juniors, născut la data de 22.12.2010 și, în consecință, a fost anulată Hotărârea nr. 384/16.04.2013 emisă de Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean S____ și a fost obligată pârâta la încadrarea minorului S________ F_____ Juniors în gradul I (grav) de handicap.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului S____ la data de 14.05.2013, reclamanta S________ R_____ A______, în calitate de reprezentant legal al minorului S________ F_____ Juniors, a chemat în judecată Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean S____, pentru ca, în contradictoriu cu aceasta, instanța să dispună anularea Hotărârii nr. 384/16.04.2013 și încadrarea minorului S________ F_____ Juniors în gradul I (grav) de handicap.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că apreciază hotărârea atacată ca fiind nelegală, deoarece s-a făcut încadrarea copilului în gradul II de handicap fără să se țină cont de rolul acestei proceduri, respectiv acela de a ajuta cu scopul de a se face prevenție, tratament și recuperare.

S-a făcut încadrarea fără să se țină seama de necesitatea imperioasă de a avea însoțitor permanent, mai ales că minorul are vârsta de 2,4 ani.

Se mai susține că, fiind primul caz din S____ și lipsind astfel practica locală nu s-a făcut un studiu comparativ cu cazuri din alte județe, unde asemenea deficiențe sunt încadrate la gradul I de handicap.

Concret, reclamanta a arătat că fiul său s-a născut cu o boală numită fenilcetonurie fiind, din fericire, descoperită la naștere. ______________ este o boală genetică gravă, determinată de o tulburare a metabolismului fenilalaninei, un aminoacid prezent în alimente. Această boală, cunoscută și sub numele de hiperfenilalaninemie, afectează un nou-născut din 16.000 și este responsabilă, în absența tratamentului adecvat, de apariția unei întârzieri mintale cu instalare progresivă (numită și oligofrenie fenilpiruvică).

Copilul bolnav poate avea o dezvoltare cerebrală normală dacă urmărește un regim sărac în fenilalanină (proteine). Dezvoltarea cerebrală este cu atât mai normală cu cât regimul este mai riguros și cu cât concentrația sangvină a fenilalaninei este mai scăzută. Acest regim este foarte sever și adesea dificil de urmărit. El implică eliminarea tuturor alimentelor ce conțin fenilalanină: carne, pește, ouă, lapte și derivate din lapte, legume feculente (fasole, mazăre), cartofi, pâine, cereale, maioneză, etc..

Acest regim trebuie suplimentat cu aminoacizi esențiali, pentru a evita carența acestora datorită regimului strict. În cadrul acestui regim sunt permise numai anumite fructe, legume și substituienți, însă toate aceste sunt foarte scumpe, astfel că, lunar, părinții minorului sunt nevoiți să cheltuie peste 1.500 de lei pe alimentația copilului.

Se mai susține că, deoarece copilului îi este interzis să consume cea mai mare parte din alimentele comune, părinții minorului sunt nevoiți să-l supravegheze strict, mai ales că acum are vârsta de 2 ani și 4 luni, ori asta implică și imposibilitatea mamei de a se angaja. La această vârstă copilul nu are discernământul necesar pentru a înțelege nevoile lui speciale, de aceea nici în colectivități nu poate fi lăsat fără supravegherea sa, deoarece riscă să mănânce alimente interzise de la alți copii. Orice cantitate de fenilalanină produce efecte ireversibile, iar supravegherea unui copil de 2,4 ani nu se poate face decât cu un însoțitor permanent și instruit. Așadar, este nevoie de prezența mamei în calitate de însoțitor permanent (însoțitor personal) pentru prevenție si tratament, ori suma alocată pentru acest grad de handicap, respectiv 68 lei este insignifiantă și insuficientă pentru a îndeplini rostul și rolul acordării ajutorului pentru handicap. Pentru a fi plătit un însoțitor, este necesară încadrarea în gradul I.

De asemenea, reclamanta a arătat că a primit confirmarea că în alte județe, pentru aceeași deficiență, se face încadrarea în gradul I de handicap, iar pentru aceasta s-a depus (cu acordul persoanei respective) copie de pe certificatul de încadrare în grad de handicap pentru același diagnostic – fenilcetonurie.

În consecință, reclamanta a solicitat modificarea Hotărârii nr. 384 din 16.04.2013, emisă de Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean S____, în sensul încadrării handicapului copilului său în gradul I.

În probațiune, au fost depuse la dosar înscrisuri ( f.3-10).

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată, pentru următoarele motive:conform Certificatului medical nr. 1688 din 05.04.2013 eliberat de dr. M_____ I____, medic primar pediatru în cadrul Spitalului Orășenesc Prof. dr. I. P_____ Șimleu Silvaniei și a certificatului medical nr. 182 din 10.04.2013 eliberat de dr. S____ C_______, medic primar pediatru, copilul Stangaciu F_____-Juniors prezintă diagnosticul Fenilcetonurie în tratament. Acest diagnostic este încadrat în dispozițiile cap. V. Afectări ale structurii și funcțiilor sistemelor digestiv, metabolic și endocrin, lit. c) Afectări ale structurii și funcțiilor sistemului metabolic din Ordinul nr. 725/12.709 din 01.10.2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora, cu modificările și completările ulterioare, unde sunt cuprinse afecțiunile legale de tulburările conice de metabolism și nutriție: „Tulburări cronice de metabolism și nutriție:

a) acidoză metabolică cronică, fenilcetonurie, glicogenoze, porfirie cu tulburări polinevritice și tulburări psihice severe și semne importante de hepatită cronică (se poate acorda gradul accentuat de handicap)".

În acest caz, este clar reglementat că diagnosticul de care suferă copilul în cauză se poate încadra în gradul accentuat (II) de handicap. S-a menționat că acestea sunt singurele dispoziții legale care fac referire la boala fenilcetonurie de care suferă copilul Stângăciu F_____-Juniors și unde se recomandă încadrarea în grad de handicap.

Susținerea reclamantei că „s-a făcut încadrarea copilului în gradul II de handicap, fără să se țină cont de rolul acestei proceduri, respectiv acela de a ajuta cu scopul de a face prevenție, tratament și recuperare" nu este conformă cu realitatea. In acest sens, s-au făcut următoarele precizări:

Cazul copilului Stangaciu F_____-Juniors este caz nou, respectiv mama a depus actele și a solicitat evaluarea copilului în vederea încadrării în grad de handicap pentru prima dată în acest an – 2013;

În Planul de recuperare a copilului cu dizabilități întocmit de către specialiștii Serviciului de evaluare complexă a copilului din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului S____, depus la prezentul dosar de către reclamantă, sunt cuprinse prestațiile și serviciile de care va beneficia copilul în vederea recuperării, deci tocmai acesta este scopul Planului: stabilește măsurile necesare pentru tratament și recuperare, deci „.această procedură" a fost respectată.

Referitor la faptul că s-a făcut încadrarea fără să se țină seama de necesitatea imperioasă de a avea un însoțitor permanent, s-a precizat că de asistent personal beneficiază doar copilul încadrat în gradul I (grav de handicap), în timp ce diagnosticul copilului în cauză este Fenilcetonurie în tratament care, așa cum s-a menționat mai sus, se încadrează doar în gradul II de handicap. Prin urmare, încadrând copilul Stangaciu F_____-Juniors în gradul II de hadicap, Comisia pentru Protecția Copilului S____ nu a făcut decât să respecte reglementările legale.

În ceea ce privește afirmația că în alte județe, pentru aceeași deficiență, se face încadrarea în gradul I de handicap, făcând referire expresă la copia hotărârii nr. 5135 H/2013 și a certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 6135/2013.21.03, emise de către Comisia pentru Protecția Copilului Maramureș, depuse la dosar de către reclamantă, s-au precizat următoarele:

Chiar dacă pe același diagnostic - Fenilcetonurie - a fost acordat gradul I de handicap, este posibil ca în acest caz să fie vorba de o formă a bolii, asociată cu alte deficiențe grave (de ex. retard psihic sever):

Cu toate acestea, nu se pune problema efectuării unui studiu comparativ cu cazuri similare din alte județe, întrucât prevederile legale sunt clare cu privire la acest diagnostic, iar membrii comisiei respective și-au asumat responsabilitatea dacă au emis certificatul de încadrare fără respectarea prevederilor legale. În acest sens prevederile art. 20 din H.G. nr. xxxxxxxx privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru proiecția copilului sunt concludente: „În cazul eliberării de certificate de încadrare în grad de handicap care necesită protecție specială, fără respectarea criteriilor medicale de încadrare într-un grad de handicap, membrii comisiei vor fi obligați, în condițiile legii, la suportarea sumelor reprezentând drepturile încasate necuvenit de către beneficiari".

Conform prevederilor Ordinului comun al Ministerului Sănătății si familiei nr. 725/01.10.2002 și al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție nr. 12.709/01.10.2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii:

„Încadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcțional individual și prin corelare cu funcționarea psihosocială corespunzătoare vârstei.

Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap în cazul diverselor entități nozologice s-a ținut seama că nu boala în sine determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcționale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evoluție, de complicații în activitatea și participarea socială, de factori personali etc. Deci, pentru aceeași boală - ca premisă a identificării și încadrării - încadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul ușor la gradul grav." (...)

"Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfășură activitatea potrivit rolului social corespunzător dezvoltării și vârstei se datorează unor limitări funcționale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afecțiuni severe, în stadii înaintate, cu complicații ale unor aparate și sisteme. În această situație participarea socială a copilului este substanțial restricționată." Or, în cazul copilului S________ F_____-Juniors, așa cum rezultă din actul numit Activități și participare, depus la dosar, gradul de integrare și participare socială este mediu, astfel că încadrarea în gradul II (accentuat) de handicap este conformă cu starea de sănătate a copilului, dar și cu prevederile legale.

Prin urmare, pârâta a apreciat că încadrarea copilului S________ F_____-Juniors în gradul II (accentuat) de handicap este corectă, în concordanță cu diagnosticul pe care îl prezintă și potrivit prevederilor legale susmenționate.

Având în vedere situația de fapt și de drept expusă mai sus, Hotărârea nr.384 din 16.04.2013 a Comisiei pentru Protecția Copilului S____ este întemeiată și legală, motiv pentru care s-a solicitat respingerea contestației și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate..

Conform art. 223 aii. (3) din Codul de procedură civilă, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

În drept, s-au invocat prevederile Ordinului nr. 725/12.709 din 01.10.2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora, cu modificările și completările ulterioare.

În probațiune, s-au depus înscrisuri(raport de evaluare complexă a copilului cu dizabilități nr.8553 /2013;Activități și participare;ancheta socială nr. 3893/03.04.2013 a Primăriei Șimleu Silvaniei; certificat medical nr. 1688/2013.04.05 a dr. M_____ I____;certificat medical nr. 182/2013.04.10 a dr. C_______ S____.fișa psihologică nr. 25/08.04.2013, f.18-25).

În data de 16.06.2013, reclamanta a formulat un răspuns la întâmpinare, în care a precizat că susține că încadrarea s-a făcut fără să se țină seama de rostul și rolul acestei proceduri,pentru că se invocă aplicarea legii fără să se ia în considerare specificitatea fiecărui caz în parte. Datorita acestei deficiențe a copilului său, reclamanta s-a înscris în asociații de gen, tocmai pentru a ușura schimbul de informații și pentru ajutor reciproc. Tot de acolo a aflat că pentru copii sub 6 ani se acordă gradul I, iar motivul este și simplu și sugerat oarecum de pârâtă în întâmpinare. Au presupus că pentru același diagnostic - fenilcetonurie a fost acordat gradul I deoarece aceasta era asociată cu alte deficiențe grave, exemplu retard psihic sever Această deficiență se manifestă prin incapacitatea subiectului de a se îngriji singur, iar sistemul de comparație al retardului de obicei se face în funcție de nivelul intelectual și cognitiv al copiilor normali (numită și vârsta mentală) de exemplu:

1.Retardul mental sever se consideră de către specialiști că subiectul are vârsta mentală 3-6 ani, adică aceasta este capacitatea maximă la care se poate dezvolta din punct de vedere intelectual.

2.Retardul mental profund se consideră vârsta mentală sub 3 ani.

Este adevărat că unei persoane de 12 de ani, fără retard mental, ce suferă de fenilcetonurie nu i se justifică încadrarea la gradul I, deoarece capacitatea mentală îi este suficient dezvoltată pentru a nu avea nevoie de însoțitor, însă la un copil mai mic de 6 ani ______________ nu este asociată și cu incapacitatea de a se îngriji singur, exact ca în cazul retardului? Ăsta este motivul pentru care în alte județe se face încadrarea diferită. De aceea, în Maramureș sau Bihor Comisia a apreciat cu bun simt și logic că rolul încadrării în gardul I are triplu scop: acela de a face prevenție, tratament și recuperare. Prevenția la un copil de 2 ani (prevenția de a nu se declanșa retardul) nu se poate face fără a fi prezent în permanență lângă el. Această situație o împiedică pe reclamantă să se angajeze, însă această incapacitate va dispărea după ce copilul va mai crește și va începe să înțeleagă, astfel să depășească vârsta mentală de 6 ani.

Modul imperfect de legiferare nu ar trebui să se lovească de o rigiditate a interpretării, mai ales în cazul unor copii și mame care suferă, deoarece societatea românească are nevoie de copii sănătoși, ori cu siguranță societatea va câștiga mai mult prevenind 6 ani și nu tratând și îngrijind o viață întreagă(f.30).

În probațiune, reclamanta a mai depus înscrisuri (f.31-39).

În cauză nu au fost invocate excepții.

În urma examinării lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Minorul, fiul reclamantei, născut la data de 22.10.2010 a fost încadrat în gradul II de handicap prin Hotărârea nr. 384/16.04.2013 emisă de Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean S____ ( fila 3 de la dosar).

În baza acestei hotărâri, a fost aprobat și planul de recuperare al copilului S________ F_____ Juniors, care constituie anexă la hotărâre.

Potrivit Anexei 1 la Ordinul nr. 725/ xxxxx din 1 octombrie 2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora, copiii din grupa de vârstă 0 - 3 ani ridică probleme speciale și necesită o atenție specială în identificarea și determinarea gradului de handicap. Acești copii sunt, pe de o parte, dependenți de îngrijirea și supravegherea permanentă din partea adultului. Pentru aprecierea severității handicapului trebuie avute în vedere nu numai efectul tulburărilor structurale și funcționale, ci și implicarea și condițiile asigurate de mediul familial apropiat. Pe de altă parte, la această vârstă dezvoltarea bio-psihosocială a copiilor este foarte complexă, ceea ce impune o analiză foarte serioasă și circumspecție în decizia de încadrare.

De asemeni, încadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcțional individual și prin corelare cu funcționarea psihosocială corespunzătoare vârstei.Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap în cazul diverselor entități nozologice se va ține seama că nu boala în sine determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcționale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evoluție, de complicații în activitatea și participarea socială, de factori personali etc. Deci, pentru aceeași boală - ca premisă a identificării și încadrării - încadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul ușor la gradul grav.

(…)Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformată sau pierdută, respectiv au un grad de dependență ridicat fizic și psihic. În această situație autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricții multiple în participarea socială a copilului. D____ urmare, copilul necesită îngrijire specială și supraveghere permanentă din partea altei persoane.

În consonanță cu dispozițiile Ordinului 752/2002 al Ministerului Sănătății și Familiei, raportat la circumstanțele cauzei, instanța apreciază că măsurile și serviciile de protecție specială, de intervenție și sprijin au ca finalitate ameliorarea condițiilor de viață individuală și socială pentru a asigura și a sprijini dezvoltarea maximă a potențialului copilului.

Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformată, respectiv au un grad de dependență ridicat fizic și psihic. În această situație, autonomia copilului este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricții multiple în participarea socială a copilului, drept urmare, minorul necesită îngrijire specială și supraveghere permanentă din partea altei persoane.

Din scriptul depus la dosar la filele 19-20,intitulat „Activități și participare” rezultă că minorul S________ F_____ Juniors prezintă o capacitate de 30% de învățare, aplicare a cunoștințelor,comunicare, mobilitate, autoîngijire, relații socio-afective interpersonale,etc.

Din actele medicale care au stat la baza emiterii hotărârii a cărei anulare se solicită, instanța a constatat că boala minorului este congenitală, medicii recomandând regim alimentar specific, interzicându-se consumul de alimente cu conținut ridicat de fenilalanine, supraveghere atentă și continuă pentru alimentație, alimentație care presupune excluderea, în mare parte, a alimentelor comune, pentru a se evita eventuale complicații(întârzieri mentale)(f.31-38).

Instanța de fond a mai reținut că aceste recomandări nu vor putea fi respectate dacă minorul nu este îngrijit și supravegheat permanent de către aparținători. Mai mult, minorul va împlini, în luna decembrie 2013, vârsta de 3 ani, vârstă la care ar trebui să frecventeze grădinița, dar acest lucru nu este posibil în lipsa unui însoțitor permanent. Prin urmare, se poate discuta în cauză de faptul că autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricții multiple în participarea socială a copilului.

Având în vedere interesul superior al copilului, faptul că așa cum rezultă din Anexa 1 Ordinului 725 din 10 octombrie 2002, atât Convenția cu privire la drepturile copilului și Regulile standard privind egalizarea șanselor pentru persoanele cu handicap, precum și alte documente internaționale care menționează cu claritate nevoia de participare socială și de egalizare a șanselor pentru copii și persoanele cu handicap, ca mijloace de promovare a drepturilor, iar o condiție importantă în acest sens, pentru care militează comunitatea internațională, este depășirea modului predominant medical în concepția și practica cu privire la acești copii și acceptarea complementară a modului social, tribunalul a admis acțiunea formulată în cauză, a anulat Hotărârea nr. 384/16.04.2013 emisă de Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean S____ și a fost obligată pârâta la încadrarea minorului S________ F_____ Juniors în gradul I (grav) de handicap.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul recurent DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI S____ solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate, considerând hotărârea atacată ca fiind nelegală și netemeinică.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prin sentința civilă nr. 3378 din 28.06.2013, Tribunalul S____ a admis contestația numitei S________ R_____-A_____ împotriva Hotărârii nr. 384 din 16.04.2013 a Comisiei pentru Protecția Copilului S____, privind încadrarea în gradul 11 (accentuat) dc handicap a copilului S________ F_____-Juniors și a dispus anularea acestei hotărâri și obligarea Comisiei la încadrarea în gradul 1 (grav) de handicap.

Conform Certificatului medical nr.1688 din 05.04.2013 eliberat de dr. M_____ losif medic primar pediatru și a certificatului medical nr. 182 din 10.04.2013 eliberat de dr. S____ C_______, medic primar pediatru, copilul S________ F_____-Juniors prezintă diagnosticul FenUcetimurie în tratament

Acest diagnostic este încadrat In dispozițiile cap. V. Afectări ale structurii și funcțiilor sistemelor digestiv, metabolic și endocrin, lit. c) Afectări ale structurii și funcțiilor sistemului metabolic din Ordinul nr. 725/12.709 din 01.10.2002 privind criteriile, pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de proiecție speciala a acestora, cu modificările si completările ulterioare, unde sunt cuprinse afecțiunile legate de tulburările conice de metabolism și nutriție, cile?,:

" Tulburări cronice (Ic metabolism și nutriție:

a) acidoză metabolică cronică, fenileetonuric, glicogenoze, porfirie cu tulburări polinevritice și tulburări psihice severe și semne importante de hepatită cronică (se poate acorda gradul accentuat de handicap)".

în acest caz, este clar reglementat că diagnosticul de care suferă copilul în cauză se poate încadra în gradul accentuat (11) de handicap. Menționăm că acestea sunt singurele dispoziții legale care fac referire la boala fenilcetonurie de care suferă, copilul S________ F_____-Juniors si unde se recomandă încadrarea în grad de handicap.:

Susținerea instanței de fond, prin citarea din Ordinul nr.725/12.709 din 01.10.2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora, a prevederilor referitoare la faptul că "Pentru aprecierea severității handicapului trebuie avute în vedere nu numai efectul tulburărilor structurale și funcționale, ci și implicarea și condițiile asigurate de mediul familial apropiat" și "La această vârstă dezvoltarea bio-psihosocială a copiilor este foarte complexă, ceea ce impune o analiză foarte serioasă și circumspecție în decizia de încadrare - este conformă cu realitatea, întrucât Comisia pentru Protecția Copilului S____ a luat în considerare toate aceste aspecte când a dispus încadrarea în gradul II (accentuat) de handicap a copilului în cauză. într-adevăr, grupa de vârstă 0-3 ani din care face parte și copilul Stingaciu F_____-Juniors, ridică probleme speciale și necesită o atenție specială în identificarea și determinarea gradului de handicap, dar este o premiză si nu o condiție obligatorie în stabilirea gradul de handicap, ținându-se seama de gravitatea bolii și de asocierea cu alte deficiențe grave. Ca atare, nu orice copil cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani trebuie obligatoriu încadrat în gradul grav de handicap indiferent de diagnostic și de gravitatea acestuia.

Se mai susține că, nu este adevărat că acest copil este dependent % de o îngrijire permanentă, așa cum susține reclamanta și cum. se menționează în sentința recurată. Da, trebuie supravegheat ca să nu consume anumite alimente interzise, dar autonomia minorului nu este foarte scăzută pentru a necesita încadrarea în gradul I de handicap, acesta are limitări funcționale importante dar care, potrivit prevederilor Ordinului nr, 725/22.709 d`m 01.10.2002, se asociază gradului accentuat de handicap, iar nu gradului grav. Mai mult, gradul de afectare a activității Și participării copilului în cauză este de numai 30%, așa cum reiese din actul numit Activități și participare întocmit de specialiștii Serviciului de evaluare complexă. Pentru a putea fi încadrat în gradul I de handicap ar fi trebuit ca gradul de afectare a activității și participării să fie de 50% până Ia 100%.

În ceea ce privește afirmația că "minorul va împlini în lună decembrie 2013 vârsta, de 3 ani și urmează să frecventeze grădinița, dar acest lucru nu este posibil în lipsa unui însoțitor permanent", acest motiv nu poate fi luat în considerare întrucât mama oricum nu va putea să stea în timpul activităților să-1 supravegheze la grădiniță iar, pe de altă parte, orice copil preșcolar în vârstă de 3 ani (și cei sănătoși) trebuie însoțit până la grădiniță, nu poate fi lăsat să meargă singur, nesupravegheat.

În concluzie, se arată că, în conformitate cu prevederilor Ordinului nr.725/12,709 din 01.10.2002: "Gradul accentuat, de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfășura activitatea potrivit roiului social corespunzător dezvoltării și vârstei se datorează unor limitări funcționale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afecțiuni severe, în stadii înaintate, cu complicații ale unor aparate și sisteme.

În această situație participarea socială a copilului este substanțial restricționată." Comisia pentru protecția Copilului S____ a ținut cont că boala de care suferă copilul în cauză a restricționat substanțial participarea socială a copilului, dar nu a condus la restricții multiple în participarea socială a acestuia, care să determine încadrarea în gradul I de handicap.

Prin urmare, încadrând copilul S________ F_____-Juniors în gradul II de handicap, Comisia a respectat reglementările legale, luând în considerare, cu obiectivitate» stadiul de evoluție a bolii, complicațiile în activitatea și participarea socială, precum și factorii personali. în acest sens legiuitorul, ministrul sănătății și familiei și secretând de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție, în deplină cunoștință de cauză, a reglementat încadrarea copiilor ea re suferă această boală - Fenileetonuric - în gradul 11 (accentuat) de handicap.

Intimata reclamantă S________ R_____ A_____ a depus întâmpinare la dosarul cauzei, solicitând respingerea recursului formulat în cauză ca rămas fără obiect, neîntemeiat și nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

În dezvoltarea motivelor întâmpinării se arată că, recursul a rămas fara obiect, deoarece in data de 27 august 2013 Comisia pentru Protecția Copilului a emis Hotărârea nr. 801/27.-8.2013 prin care se face un nou raport de evaluare complexa a copilului acesteia, S________ F_____-Juniors conform căruia, "in baza prevederilor Ordinului comun al Ministerului sănătății si Familiei nr. 725/2002 si respectiv al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului si Adopție nr. xxxxx/2002 "se dispune încadrarea in Gradul I de handicap. Anexa la aceasta hotărâre se constituie Certificatul de încadrare in grad de handicap "

Aceasta încadrare s-a făcut, așadar, in baza normei legale speciale si nu in baza sentinței atacate. Aceste documente le depune in copie conform cu originalul.

Lipsa temeiului de fapt si de drept izvorăște din susținerile petentei, deoarece revine cu aceeași argumentație rigida, fara sa tina cont de elementele specifice fiecărui caz in parte. Este adevărat ca legal, pentru aceasta tulburare grava metabolica "se poate acorda încadrarea in gardul II de handicap", dar aceasta mențiune nu este restrictiva sau limitativa, deoarece insusi recurenta recunoaște ca aceasta deficienta asociata cu alta ...incapacitate (ex: retardul psihic) pot crea premisele nevoii de însoțitor, ceea ce aduce implicit si incadrarea in gradul I de handicap. Asa cum a susținut si in cererea introductiva pe fond, incadrarea s-a făcut fara sa se tina seama de rostul si rolul acestei proceduri.

Recurenta menționează in conținutul recursului "grupa de vârsta 0-3 ani

ridica probleme speciale si necesita o atenție speciala in identificarea si determinarea gradului de handicap, dar este o premisa si nu o condiție obligatorie in stabilirea gradului de handicap, ținându-se seama de gravitatea bolii si asocierea cu alte deficiente grave.

Ca atare, nu orice copil cu vârsta cuprinsa intre 0-3 ani trebuie obligatoriu încadrat in gradul grav de handicap, indiferent de diagnostic si de gravitatea acestuia." Aceasta construcție logica este corecta, insa nu oferă o soluție in speța. Interpretarea "precara" a unor termeni de genul "deficienta grava" făcuta de recurenta, face sa limiteze noțiune de "deficienta" doar ca fiind un rezultat al unui handicap, ori deficienta poate sa fie "normala" datorata vârstei biologice. Exact aceeași deficienta o are copilul de 0-3 ani ca si persoana cu retard mintal ce are vârsta de ... 30 de ani, mai precis o deficienta ce se manifesta prin incapacitatea subiectului de a se ingriji singur. Nu degeaba sistemul de comparație al retardului se face in funcție de nivelul intelectual si cognitiv al copiilor normali (numita si vârsta mentala). Este adevărat ca, in principiu, orice copil de 0-3 ani, nu se poate ingriji singur, si asta nu inseamna ca trebuie incadrat in grad de handicap, insa in cazul copilului meu nevoia speciala de ingrijire si necesitatea unui insotitor este determinata de 2 elemente definitorii: este necesara prevenția, adică a-1 pazi de a manca mâncăruri ce-i pot afecta IREVERSIBIL nivelul intelectual

Este necesara o hrănire speciala, care presupune cunoștințe specifice deoarece trebuie ținut cont de orar, trebuie făcuta cântărire, calcularea valorilor nutritive si calorice, etc, ceea ce ar fi imposibil de realizat _____________________ grădinița sau cămin. Mai mult, deoarece nu poate consuma hrana cu proteine, este necesar sa fie hrănit mai des, pentru a suplini energetic lipsa. Hrana este speciala, comandata prin rețele de profil, insa, deoarece aceste alimente nu sunt subvenționate, au preturi foarte mari, ca exemplu, o pâine de 400 de grame costa 22 de lei, iar o cutie de lapte de 300 grame poate ajunge pana la 73 de lei. Este imoral sa fii organ de susținere si protecție a copilului si sa nu vrei sa vezi adevărul, ascunzându-te dupa o lege ....

Se mai susține că, recurenta face vorbire de "autonomia nu foarte scăzuta", insa acest aspect se refera la "limitări funcționale", ori nu despre asta este vorba aici. Pericolul de a consuma alimente interzise pentru el exista in orice mediu din societate, nu cred ca este nevoie de demonstrații științifice. In sistemul preșcolar nu exista personal specializat care sa fie apt sa primească in ingrijire si supraveghere un asemenea copil si de aceea inca este nevoie de supravegherea acesteia. Poate ca daca ar asista la "ritualul zilnic" necesar pregătirii si hranirii, ar înțelege mai bine situația si ar concluziona ca este imperios necesar sa fie supravegheat, dar si hrănit corespunzător. Modul imperfect de legiferare nu ar trebui sa se lovească de o rigiditate a interpretării, mai ales in cazul unor copii si mame care suferă, deoarece societatea româneasca are nevoie de copii sănătoși, ori cu siguranța societatea va câștiga mai mult prevenind 6 ani si nu tratând si îngrijind o viata întreaga.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel ajunge la următoarele constatări:

În mod corect instanța de fond a reținut starea de fapt, respectiv că, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului S____ la data de 14.05.2013, reclamanta S________ R_____ A______, în calitate de reprezentant legal al minorului S________ F_____ Juniors, a chemat în judecată Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean S____, pentru ca, în contradictoriu cu aceasta, instanța să dispună anularea Hotărârii nr. 384/16.04.2013 și încadrarea minorului S________ F_____ Juniors în gradul I (grav) de handicap.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că apreciază hotărârea atacată ca fiind nelegală, deoarece s-a făcut încadrarea copilului în gradul II de handicap fără să se țină cont de rolul acestei proceduri, respectiv acela de a ajuta cu scopul de a se face prevenție, tratament și recuperare, arătându-se în esență că, s-a făcut încadrarea minorului fără să se țină seama de necesitatea imperioasă de a avea însoțitor permanent, mai ales că minorul are vârsta de 2,4 ani.

Se mai susține că, deoarece copilului îi este interzis să consume cea mai mare parte din alimentele comune, părinții minorului sunt nevoiți să-l supravegheze strict, mai ales că acum are vârsta de 2 ani și 4 luni, ori asta implică și imposibilitatea mamei de a se angaja. La această vârstă copilul nu are discernământul necesar pentru a înțelege nevoile lui speciale, de aceea nici în colectivități nu poate fi lăsat fără supravegherea sa, deoarece riscă să mănânce alimente interzise de la alți copii. Orice cantitate de fenilalanină produce efecte ireversibile, iar supravegherea unui copil de 2,4 ani nu se poate face decât cu un însoțitor permanent și instruit. Așadar, este nevoie de prezența mamei în calitate de însoțitor permanent (însoțitor personal) pentru prevenție si tratament, ori suma alocată pentru acest grad de handicap, respectiv 68 lei este insignifiantă și insuficientă pentru a îndeplini rostul și rolul acordării ajutorului pentru handicap. Pentru a fi plătit un însoțitor, este necesară încadrarea în gradul I.

Instanța de fond a mai reținut corect că, minorul, fiul reclamantei, născut la data de 22.10.2010 a fost încadrat în gradul II de handicap prin Hotărârea nr. 384/16.04.2013 emisă de Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean S____ ( fila 3 de la dosar).

În baza acestei hotărâri, a fost aprobat și planul de recuperare al copilului S________ F_____ Juniors, care constituie anexă la hotărâre.

Din probele dosarului rezultă că, potrivit Anexei 1 la Ordinul nr. 725/ xxxxx din 1 octombrie 2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora, copiii din grupa de vârstă 0 - 3 ani ridică probleme speciale și necesită o atenție specială în identificarea și determinarea gradului de handicap. Acești copii sunt, pe de o parte, dependenți de îngrijirea și supravegherea permanentă din partea adultului. Pentru aprecierea severității handicapului trebuie avute în vedere nu numai efectul tulburărilor structurale și funcționale, ci și implicarea și condițiile asigurate de mediul familial apropiat. Pe de altă parte, la această vârstă dezvoltarea bio-psihosocială a copiilor este foarte complexă, ceea ce impune o analiză foarte serioasă și circumspecție în decizia de încadrare.

De asemeni, încadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcțional individual și prin corelare cu funcționarea psihosocială corespunzătoare vârstei. Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap în cazul diverselor entități nozologice se va ține seama că nu boala în sine determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcționale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evoluție, de complicații în activitatea și participarea socială, de factori personali etc. Deci, pentru aceeași boală - ca premisă a identificării și încadrării - încadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul ușor la gradul grav.

(…)Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformată sau pierdută, respectiv au un grad de dependență ridicat fizic și psihic. În această situație autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricții multiple în participarea socială a copilului. D____ urmare, copilul necesită îngrijire specială și supraveghere permanentă din partea altei persoane.

În consonanță cu dispozițiile Ordinului 752/2002 al Ministerului Sănătății și Familiei, raportat la circumstanțele cauzei, instanța de fond a apreciat corect că măsurile și serviciile de protecție specială, de intervenție și sprijin au ca finalitate ameliorarea condițiilor de viață individuală și socială pentru a asigura și a sprijini dezvoltarea maximă a potențialului copilului.

S-a mai reținut corect în soluționarea cererii reclamantei că, gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformată, respectiv au un grad de dependență ridicat fizic și psihic, întrucât în această situație, autonomia copilului este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricții multiple în participarea socială a copilului, drept urmare, minorul necesită îngrijire specială și supraveghere permanentă din partea altei persoane.

Se mai reține că din scriptul depus la dosar la filele 19-20,intitulat „Activități și participare” rezultă că minorul S________ F_____ Juniors prezintă o capacitate de 30% de învățare, aplicare a cunoștințelor,comunicare, mobilitate, autoîngrijire, relații socio-afective interpersonale,etc.

În consecință, instanța de fond a apreciat corect că, din actele medicale care au stat la baza emiterii hotărârii a cărei anulare se solicită, că boala minorului este congenitală, medicii recomandând regim alimentar specific, interzicându-se consumul de alimente cu conținut ridicat de fenilalanine, supraveghere atentă și continuă pentru alimentație, alimentație care presupune excluderea, în mare parte, a alimentelor comune, pentru a se evita eventuale complicații(întârzieri mentale)(f.31-38).

Instanța de fond a mai reținut judicios că aceste recomandări nu vor putea fi respectate dacă minorul nu este îngrijit și supravegheat permanent de către aparținători, în condițiile în care minorul va împlini, în luna decembrie 2013, vârsta de 3 ani, vârstă la care ar trebui să frecventeze grădinița, dar acest lucru nu este posibil în lipsa unui însoțitor permanent.

Instanța de fond a concluzionat corect arătând că, avându-se în vedere interesul superior al copilului, faptul că așa cum rezultă din Anexa 1 Ordinului 725 din 10 octombrie 2002, atât Convenția cu privire la drepturile copilului și Regulile standard privind egalizarea șanselor pentru persoanele cu handicap, precum și alte documente internaționale care menționează cu claritate nevoia de participare socială și de egalizare a șanselor pentru copii și persoanele cu handicap, ca mijloace de promovare a drepturilor, iar o condiție importantă în acest sens, pentru care militează comunitatea internațională, este depășirea modului predominant medical în concepția și practica cu privire la acești copii și acceptarea complementară a modului social, a admis acțiunea formulată în cauză, a anulat Hotărârea nr.384/16.04.2013 emisă de Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean S____ și a fost obligată pârâta la încadrarea minorului S________ F_____ Juniors în gradul I (grav) de handicap.

Recurenta recunoaște că, grupa de vârstă 0-3 ani din care face parte și copilul Stingaciu F_____-Juniors, ridică probleme speciale și necesită o atenție specială în identificarea și determinarea gradului de handicap.

Recurenta susține că, nu este adevărat că minorul este dependent de o îngrijire permanentă, așa cum susține reclamanta și cum și cum se menționează în sentința recurată, recunoscând că acesta trebuie supravegheat ca să nu consume anumite alimente interzise, dar autonomia minorului nu este foarte scăzută pentru a necesita încadrarea în gradul I de handicap, acesta are limitări funcționale importante dar care, potrivit prevederilor Ordinului nr, 725/22.709 d`m 01.10.2002, se asociază gradului accentuat de handicap, iar nu gradului grav.

Se arată că, gradul de afectare a activității și participării copilului în cauză este de numai 30%, așa cum reiese din actul numit Activități și participare întocmit de specialiștii Serviciului de evaluare complexă. Pentru a putea fi încadrat în gradul I de handicap ar fi trebuit ca gradul de afectare a activității și participării să fie de 50% până Ia 100%.

În ceea ce privește afirmația că "minorul va împlini în lună decembrie 2013 vârsta, de 3 ani și urmează să frecventeze grădinița, dar acest lucru nu este posibil în lipsa unui însoțitor permanent", acest motiv nu poate fi luat în considerare întrucât mama oricum nu va putea să stea în timpul activităților să-1 supravegheze la grădiniță iar, pe de altă parte, orice copil preșcolar în vârstă de 3 ani (și cei sănătoși) trebuie însoțit până la grădiniță, nu poate fi lăsat să meargă singur, nesupravegheat.

În concluzie, se arată că, în conformitate cu prevederilor Ordinului nr.725/12,709 din 01.10.2002, încadrând copilul S________ F_____-Juniors în gradul II de handicap, Comisia a respectat reglementările legale, luând în considerare, cu obiectivitate» stadiul de evoluție a bolii, complicațiile în activitatea și participarea socială, precum și factorii personali. în acest sens legiuitorul, ministrul sănătății și familiei și secretând de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție, în deplină cunoștință de cauză, a reglementat încadrarea copiilor ea re suferă această boală - Fenileetonuric - în gradul 11 (accentuat) de handicap.

Curtea, răspunzând motivelor de recurs invocate, consideră că acestea nu sunt justificate în condițiile în care grupa de vârsta 0-3 ani ridica probleme speciale si necesita o atenție speciala in identificarea si determinarea gradului de handicap, în cazul de față nevoia speciala de îngrijire si necesitatea unui însoțitor este determinata de necesitatea de a-l supraveghea permanent în scopul împiedicării de a manca mâncăruri ce-i pot afecta nivelul intelectual

În cazul de față, este necesara o hrănire speciala, care presupune cunoștințe specifice deoarece trebuie ținut cont de orar, trebuie făcuta cântărire, calcularea valorilor nutritive si calorice, etc, ceea ce ar fi imposibil de realizat _____________________ grădinița sau cămin.

Se mai consideră că, întrucât minorul nu poate consuma hrana cu proteine, este necesar sa fie hrănit mai des, pentru a suplini energetic lipsa, hrana acestuia este una speciala, comandata prin rețele de profil și au preturi foarte mari ce necesită un puternic efort financiar din partea părinților.

Dealtfel, așa cum arată reclamanta in data de 27 august 2013 Comisia pentru Protecția Copilului a emis Hotărârea nr. 801/27.-8.2013 prin care se face un nou raport de evaluare complexa a copilului acesteia, S________ F_____-Juniors conform căruia, "in baza prevederilor Ordinului comun al Ministerului sănătății si Familiei nr. 725/2002 si respectiv al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului si Adopție nr. xxxxx/2002 "se dispune încadrarea in Gradul I de handicap. Anexa la aceasta hotărâre se constituie Certificatul de încadrare in grad de handicap "

Aceasta încadrare s-a făcut, așadar, in baza normei legale speciale si nu in baza sentinței atacate, aspect care vine să confirme pertinența acțiunii promovate de reclamantă și legalitatea și temeinicia sentinței recurate.

În consecință, Curtea constatând cu motivația prezentată mai sus, legalitatea și temeinicia sentinței recurate, urmează că în conformitate cu prevederile art.483 și următoarele Cod pr.civilă, va respinge recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ și PROTECȚIA COPILULUI S____ împotriva sentinței civile nr.3378 din 28.06.2013, pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX al Tribunalului S____ pe care o menține în întregime

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului S____ împotriva sentinței civile nr.3378 din 28.06.2013, pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX al Tribunalului S____ pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25 noiembrie 2013.

PREȘEDINTEJUDECĂTORI

V_____ G_____ S_____ L___ R__ C______ I________

GREFIER

M_______ V_____-G___

Red. V.G./M.N.

2 ex./

Jud.fond.-