Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 07 Martie 2013

Președinte - A____ M______ C_______

Judecător M______ C_______

Grefier D______ N______

DECIZIE CIVILĂ Nr. 121/2013

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de către I_______ D_______ împotriva sentinței civile nr. xxxxx din 21.09.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, intimat fiind G_________ A________, având ca obiect obligație de a face .

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.

Dezbaterile în recursul ce formează obiectul cauzei de față au avut loc în ședința publică din data de 20.02.2013, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, în conformitate cu prevederile art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru 28.02.2013, apoi pentru azi, când,

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de față:

Prin sentința civilă nr. xxxxx/21.09.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, s-a respins excepția prematurității invocată de pârât, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G_________ A________ în contradictoriu cu pârâtul I_______ D______; s-a constatat refuzul nejustificat al pârâtului de a-și da acordul în formă autentică pentru racordarea instalației reclamantului la conducta de gaz proprietatea pârâtului; s-a dispus că hotărârea ține loc de acord al pârâtului la racordare a instalației reclamantului la conducta pârâtului, acord necesar la E.On Gaz, în vederea montării centralei termice în apartamentul proprietatea reclamantului; s-a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtului de a-i permite accesul în iluminatorul situat la etajul I al scării de _____________________ părțile; a fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 628,3 lei – cheltuieli de judecată – taxă de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, așa cum a fost modificata, reclamantul G_________ A________ a formulat in contradictoriu cu pârâtul I_______ D______ actiune prin care a solicitat obligarea pârâtului sa-i puna la dispoziție uscătorul situat la etajul 1 al blocului în care locuiesc părțile și care este folosit exclusiv de către pârât precum și obligarea pârâtului să-și dea acordul pentru racordarea reclamantului la conducta de gaz pe care a montat-o, acord cerut de EON GAZ pentru montarea centralei termice la apartamentul proprietatea reclamantului.

In motivarea cererii, arată reclamantul ca locuiește la apartamentul 4-parter al blocului T13 situat in Iași, ________________________ 3 nivele. Arată reclamantul ca apartamentele de la parter nu au balcoane si nu beneficiază de o încăpere cu destinația de uscător la acest nivel. Uscătoare există la nivelele 1,2, si 3 si sunt folosite de proprietarii apartamentelor situate la acele nivele. La etajul 1 uscătorul este folosit doar de o singura familie, familia I_______ și deși reclamantul i-a solicitat pârâtului sa-i permită sa folosească uscătorul de la acest nivel pentru uscarea rufelor , pârâtul a refuzat. Arata reclamantul ca pârâtul a refuzat si să-și dea acordul pentru racordarea la conducta de gaz pe care pârâtul a montat-o, deși acest acord este absolut necesar pentru ca reclamantul sa-si poată monta centrala termică.

In drept,au fost invocate prev.de 1528, 653, 647, 649 Cod Civil.

S-au anexat cererii înscrisuri.

Pârâtul, legal citat a formulat întimpinare, prin care a invocat excepția prematurității întrucât debitorul nu a fost pus in întârziere, nefiind respectate disp. art. 1528 din Codul Civil. Pe fondul cauzei arata pârâtul ca acțiunea este neîntemeiata in condițiile in care pârâtul nu poate fi obligat sa-si dea acceptul ca un alt proprietar sa se racordeze la conducta de gaz fara a i se acoperi cota aparte din cheltuielile efectuate cu aceasta lucrare. Acordul trebuie dat printr-o declarație la notariat iar acordarea unui asemenea accept fara îndestularea corelativa corespunzătoare nu poate fi admisa. Cu privire la primul capăt de cerere se arata ca doar după ce pârâtul a efectuat lucrări de amenajare la iluminatorul de la etajul 1 reclamantul si-a manifestat dorința de a-l folosi ca si uscător. Pentru medierea conflictului, președintele asociației de locatari l-a îndrumat pe reclamant sa utilizeze uscătorul de la ultimul etaj sau iluminatorul de la etajul 2, reclamantul refuzând propunerea formulata. Considera pârâtul ca in mod arbitrar a fost chemat in judecata de pârât .

La termenul din 07.09.2012 , reclamantul prin apărător, a arătat că renunță la judecarea primului capăt de cerere.

Asupra acestei cereri de renunțare instanța a respins-o având in vedere lipsa de la dosar a mandatului reclamantului dat avocatului in sensul renunțării la judecata ca act de dispoziție al părții.

In cauza s-a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul partilor , proba testimoniala fiind audiați martorii M_______ A______ A________ si P___ M____.

Cu privire la excepția prematurității, instanța a respins-o ca neîntemeiata textul de lege indicat de către pârât - art 1079 Cod Civil nefiind incident in speța de față. Pentru a se realiza punerea in întârziere a debitorului cu privire la executarea obligației sale, trebuie ca , in prealabil sa existe intre părți un raport juridic obligațional care constituie izvor al obligației născute in sarcina debitorului. Raporturile dintre părțile din prezenta cauza se supun regimului juridic al coproprietății forțate si perpetue si nu contractului sau altui izvor de obligații.

Pe fondul cauzei, analizând actele si lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Reclamantul este proprietarul apartamentului situat in Iași, ________________, _____________, _________________ este proprietarul apartamentului situat in aceeași scara dar la etajul 1 al blocului. Aceștia și ceilalți proprietari ai apartamentelor din scara B au un drept de coproprietate forțată si perpetuă asupra părților din clădire care, prin natura lor, sunt destinate folosirii de către toți proprietarii pentru a asigura utilizarea normala si eficienta , a apartamentelor lor. Raportul de accesorialitate dintre bunului aflat in coproprietate forțată si perpetuă si bunurile principale determina caracterul forțat al coproprietății , care se menține independent de voința copărtașilor.

Martora P___ M____ audiata in cauza a precizat ca scara de _____________________ părțile este prevăzuta la fiecare etaj cu o încăpere cu destinația de iluminator iar la ultimul etaj este prevăzuta cu un uscător. Aceasta a arătat ca spațiul situat la etajul 1 al blocului, ocupat de către pârât, și cu privire la care solicită reclamantul a i se permite accesul, are destinația de iluminator si nu de uscător. Reclamantul solicita a-i fi pus la dispoziție iluminatorul situat la etajul 1, pentru a-l folosi ca uscător, insa prin aceasta ar schimba destinația bunului comun, contrar disp. legale prevăzute art 647 C civil . Astfel potrivit disp. art. 647 C civil fiecare coproprietar poate exercita folosința bunului comun cu condiția să respecte destinația acestuia si sa permită exercitarea folosinței de către ceilalți coproprietari.

Prin urmare, pentru motivele anterior menționate, instanța a respins primul capăt de cerere ca neîntemeiat.

Cu privire la capătul 2 al cererii, prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâtului sa-si dea acordul pentru racordarea reclamantului la conducta de gaz pe care a montat-o, acord cerut de EON GAZ pentru montarea centralei termice la apartamentul proprietatea reclamantului, instanța a reținut următoarele:

Urmare a solicitării reclamantului adresata Eon Gaz, de obținere a acordului de acces la conducta de gaz in vederea montării centralei termice , prin adresa nr. 4215/2012 Eon Gaz Distribuție a încunoștiințat reclamantul de necesitatea obținerii acceptului de racordare de la proprietarul instalației in cauza .

Din declarația martorului M_______ A______ A________ audiata in cauza si răspunsul la interogatoriu al pârâtului a reținut instanța că pentru a-și da acordul de racordare la conducta de gaz proprietatea sa , pârâtul i-a cerut reclamantului suma de 3 milioane lei, suma cu care pârâtul a fost de acord. Pârâtul a condiționat insa accceptul sau/si renunțarea reclamantului la prezentul proces si la plata sumei de 12 mil. lei cheltuieli de judecata. In răspunsul la interogatoriu pârâtul, interpelat cu privire la suma pe care o solicita pentru racordarea la conducta de gaz, nu a putut preciza suma ce o solicita.

A reținut instanța ca din cauza lipsei consimțământului pârâtului reclamantul nu poate obține de la Eon Gaz Distribuție acordul de acces, in vederea montării centralei termice la apartamentul proprietate personala.

Potrivit disp. art. 480 c.civ., dreptul de proprietate este dreptul ce are cineva de a se bucura si de a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.

Art. 3 din Decretul 31/1954, in vigoare la momentul promovării acțiunii, prevedea ca, drepturile civile sunt ocrotite de lege. Ele pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic si social, iar in art. 723 C.pr.civ., se arata ca, drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna credință si potrivit scopului in vederea căruia au fost recunoscute de lege. Exercitarea drepturilor cu buna credință este de asemenea consacrata atât prin Constituție cit si prin dispoziții ale convențiilor internaționale ratificate de România.

Dreptul subiectiv civil este definit drept posibilitatea recunoscuta de lege subiectului activ in virtutea căreia acesta poate, in limitele dreptului si a moralei, sa aibă o anumita conduita, sa pretindă o conduita corespunzătoare de la subiectul pasiv si sa ceara concursul forței coercitive a statului in caz de nevoie.

Prin urmare, principiul ocrotirii ori apărării drepturilor subiective civile reprezintă unul din principiile fundamentale ale dreptului. Principiile exercitării drepturilor subiective civile impun ca drepturile sa fie exercitate numai potrivit scopului economic si social, cu respectarea legii si moralei, cu buna credință și in limitele lor. Dreptul exercitat in aceste limite se încadrează în adagiul „qui suo jure utitur, nemini laedit”.

Pornind de la aceste considerente, abuzul de drept este definit drept exercitarea unui drept subiectiv civil cu încălcarea principiilor exercitării sale anterior enunțate. Modul obișnuit de sancționare a abuzului de drept îl constituie refuzul forței de constrângere a statului in sensul ca organul de jurisdicție, constatând ca este in prezenta exercitării abuzive a unui drept subiectiv civil nu va admite cererea reclamantului, astfel cum a fost formulata, iar daca exercițiul provine de la pârât, in apărarea sa, va înlătura o astfel de apărare.

In exercitarea oricărui drept subiectiv nu se poate scăpa din vedere obligația de a acționa cu buna credința, exercițiul acestuia trebuind sa se facă in acord cu scopul economic si social, iar satisfacerea intereselor personale sa aibă in vedere interesul general, obștesc, potrivit art. 1 si 2 din Decretul nr. 31/1954.

Verificând respectarea acestor prevederi legale de către toate părțile aflate in litigiu, instanța a apreciat ca reclamantul își justifica solicitarea in raport de prevederile HG nr. 1043/2004 referitoare la condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru obținerea acordului de acces la rețeaua de gaz și in conformitate cu dreptul de proprietate pe care il are asupra apartamentului sau, iar pârâtul a refuzat să-și dea acceptul pentru aceasta, fara a avea o justificare legala in exprimarea acestei manifestări de voință. Mai bine spus, acesta a condiționat acceptul sa de renunțarea reclamantului la judecata, fapt pe care instanța, in considerarea dreptului persoanelor de acces la justiție, l-a apreciat ca fiind unul abuziv pentru care din punct de vedere legal nu are nici o justificare.

In baza acestor considerente, instanța a admis in parte acțiunea formulata si constatind refuzul nejustificat al paratului, de a-si da acordul in forma autentica pentru racordarea instalatiei reclamantului la conducta de gaz proprietatea piritului, a pronuntat o hotarare care sa tina loc de acord al paratului de racordare a instalatiei reclamantului la conducta de gaz proprietatea piritului, acord necesar la EON Gaz in vederea montarii centralei termice in apartamentul proprietatea reclamantului.

Totodată, a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtului de a-i permite accesul in iluminatorul situat la etajul 1 al scării de _____________________ părțile.

In temeiul disp. art. 274 Cod procedură civilă a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 628,3 lei cheltuieli de judecata reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar si onorar avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, pârâtul I_______ D______, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În acest sens, apelantul a susținut că în urma administrării probatoriului – acte și martori -, în mod corect instanța de fond a respins primul capăt de cerere privind obligarea sa la a permite accesul reclamantului la spațiul aflat la etajul I al blocului în care locuiesc, reținând în mod temeinic că acest spațiu – denumit în proiectul blocului „iluminator”, are statutul de spațiu cu rol de luminare a palierului și nu de uscător, un asemenea loc cu rol de „uscător” existând și fiind prevăzut în proiectul blocului la etajul IV. Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, instanța de fond a dat mai mult decât s-a cerut, depășind cadrul legal cu care a fost investită. Astfel, prin precizările la acțiune, reclamantul a solicitat ca „instanța să oblige pârâtul să dea acordul reclamantului în ceea ce privește racordarea la conducta de gaz pe care acesta a montat-o, fiind primul proprietar din ______________ instalat centrala termică proprie”. Cu alte cuvinte, reclamantul a solicitat să fie obligat să-și dea acordul la racordare și în nici un caz nu s-a solicitat să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de acord de racordare a reclamantului la conducta de gaz. În aceste condiții, instanța de fond a dat mai mult decât s-a cerut, nefiind investită cu soluționarea unei cereri care să aibă ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de acord de racordare. Cu privire la acest capăt de cerere, nu întâmplător a invocat excepția prematurității cererii privind obligarea sa la a-și da acceptul de racordare la conducta de gaz, excepție care în mod greșit a fost soluționată de către instanță prin respingerea ei datorită inexistenței unui raport juridic obligațional între părți. Astfel, potrivit legislației în materie privind gazele naturale, persoana care, prin cheltuiala proprie, instalează o conductă de gaz, devine proprietarul acesteia pe o perioadă de 5 ani. Acceptul proprietarului unei asemenea conducte, de racordare la aceasta poate fi condiționat de achitarea unei cote părți din cheltuielile efectuate inițial, lucru care nu s-a întâmplat. Întrucât legea condiționează acceptul de încheierea sa în formă autentică, reclamantul nu i-a solicitat vreodată, în scris, să întocmească o declarație autentică în acest sens, nu i-a achitat vreodată suma de bani corespunzătoare cotei-părți din valoarea investiției suportate de el și nu a prezentat o declarație autentică de acord de acces privind despăgubirea proprietarului. În acest context, invocă dispozițiile art. 85 alin. 1 din legea nr. 351/2004 – legea gazelor, potrivit cărora „pentru utilizarea activității de transport sau distribuție, concesionarul are dreptul să asigure accesul unor noi solicitanți cu asigurarea următoarelor condiții: 1. prezentarea acceptului proprietarului și 2, prezentarea acordului solicitantului de acces privind despăgubirea proprietarului. Acordul solicitantului se prezumă atunci când acesta consimte în scris, printr-un act autentic să îl despăgubească pe proprietar pentru partea ce îi revine din investiția făcută…”. Aceleași dispoziții au fost menținute și în legea nouă, respectiv Legea nr. 123/2012, art. 108 alin. 1 intrată în vigoare la data de 16.07.2012. ori, în speță, reclamantul nu i-a solicitat acceptul în forma scrisă și nu a prezentat declarație autentică de acord privind despăgubirea nici anterior în fața instanței de judecată. În consecință, în cauză operează excepția prematurității cererii întrucât nu s-a făcut dovada că i s-a solicitat acest acord anterior promovării acțiunii și nici nu s-a făcut dovada acceptului solicitantului, în formă autentică, de despăgubire. Excepția prematurității ar fi operat și în situația în care s-ar fi cerut instanței de judecată să pronunțe o hotărâre care să țină loc de accept, întrucât nu s-a făcut dovada solicitării prealabile demarării procedurii judecătorești și nici dovada existenței declarației autentice a reclamantului de acord privind despăgubirea. Chiar și în situația în care nu ar fi operat excepția prematurității, instanța nu poate constata refuzul nejustificat al său de racordare la conducta de gaz; el a susținut pe tot parcursul procesului că este de acord să-și exprime acest acord doar cu condiția suportării contravalorii cotei-părți din investiție – și anume suma de 300 lei, devenind astfel inexplicabilă motivarea instanței de fond cu privire la refuzul nejustificat de a-și da acceptul. De altfel, el cunoaște dispozițiile legale în materia gazelor naturale și știe că o persoană poate fi obligată la a-și da acordul în acest sens după o prealabilă notificare și după achitarea contravalorii unei părți corespunzătoare din investiție. În acest context, în mod total eronat a apreciat instanța de fond că ar comite un abuz de drept și că a condiționat acordarea acceptului de renunțarea la judecată. Nu a condiționat acceptul de renunțarea la judecată, ci de achitarea cotei-părți din investiție, precizând reclamantului necesitatea formei autentice a unei asemenea declarații privind acceptul de despăgubire a proprietarului pentru racordul la conducta de gaz, accept care nu a fost exprimat în nici un fel – nici prin cererea de chemare în judecată și nici prin declarație notarială (autentică) anterioară promovării acțiunii.Pe cale de consecință, în mod greșit s-a respins excepția prematurității capătului 2 de cerere și în mod greșit s-a admis aceasta, dispunându-se, în mod total eronat și fără a se solicita de către reclamant (instanța acordând mai mult decât s-a cerut), constatarea refuzului nejustificat și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de accept de racordare la conducta de gaz.

Față de situația expusă, a solicitat admiterea apelului, casarea în parte a sentinței și, pe fond, fie admiterea excepției prematurității constatându-se că, în speță, trebuie urmată o altă procedură, fie respingerea pe fond a capătului 2 de cerere ca neîntemeiat cu constatarea că nu refuză să-și dea acceptul ca urmare a unui abuz, ci condiționat de achitarea contravalorii cotei-părți din investiția inițială.

A solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecată (fond și apel).

Legal citat, intimatul nu a depus întâmpinare dar prin concluziile formulate cu prilejul închiderii dezbaterilor a solicitat respingerea apelului.

În această fază procesuală nu au fost administrate probe.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate cât și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată întemeiat apelul formulat.

Referitor la critica apelantului ce vizează limitele investirii instanței de fond, tribunalul constată că prin precizările formulate, reclamantul a solicitat doar obligarea pârâtului la exprimarea acordului în ceea ce privește racordarea la conducta de gaz pe care acesta a montat-o.

Excepția prematurității invocată în acest capăt de cerere a fost în mod corect respinsă de instanță, în baza art. 1079 Cod civil, pârâtul fiind pus în întârziere prin cererea de chemare în judecată. Celelalte susțineri ale apelantului cu privire la excepția menționată vizează fondul litigios (neachitarea despăgubirii de către reclamant) și nu țin de exercițiul dreptului la acțiune. Prin urmare, motivul de apel invocat cu privire la modul de soluționare a acestei excepții nu poate fi primit.

În ceea ce privește dezlegarea dată de prima instanță fondului litigios, tribunalul notează că dispozițiile art. 85 alin. 1 din legea nr. 351/2009 (în vigoare la momentul formulării cererii de chemare în judecată), precum și art. 108 alin. 1 din legea nr. 123/2012 (în vigoare la momentul pronunțării sentinței) , condiționează efectuarea racordului solicitat de reclamant de plata unei despăgubiri către proprietarul conductei. Reclamantul nu a prezentat actul autentic prin care își exprimă consimțământul să despăgubească proprietarul conductei (condiție impusă de textele legale menționate). În lipsa acordului solicitantului de a despăgubi proprietarul conductei, solicitarea reclamantului de a fi obligat pârâtul să își exprime acordul în vederea efectuării racordului la conducta acestuia nu poate fi primită, o soluție contrară, în condițiile date, echivalând cu o încălcare a dreptului de proprietate a pârâtului, nejustificată din punct de vedere legal.

În considerarea celor expuse, tribunalul constată întemeiate criticile formulate de apelant cu privire la dezlegarea dată de prima instanță fondului litigios.

Prin urmare, în baza art. 295, 296 Cod procedură civilă tribunalul va admite apelul și constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile impuse de lege, tribunalul va schimba în parte sentința atacată în sensul respingerii acțiunii.

Totodată, va păstra dispozițiile relative la respingerea excepției prematurității formulării celui de-al doilea capăt de cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de paratul I_______ D______ împotriva sentinței civile nr. xxxxx/21.09.2012 pronunțată de Judecătoria Iași pe care o schimbă în parte și, în consecință:

Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul G_________ A________ în contradictoriu cu pârâtul I_______ D______.

Păstrează dispoziția sentinței apelate cu privire la respingerea excepției prematurității.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 07.03.2013.

Președinte, A____ M______ C_______		Judecător, M______ C_______
	Grefier, D______ N______

Red. A.M.C.

Tehnored. M.M.D.

5 ex./23.09.2013

Judecător fond A____ F______ S___