Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SIBIU

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 210/2014

Ședința publică de la 25 Februarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M____ O____

Grefier C______ D_____

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile privind pe lichidatorul debitorului S.C. A______ I____ S.R.L. - J XXXXXXXXXXX, G___ Insolv SPRL prin av. Ș______ M____ în contradictoriu cu pârâtul B____ A_____ T_____, având ca obiect atragerea răspunderii administratorilor.

Cauza a fost dezbătută în recurs la data de 11.02.2014 când cei prezenți au pus concluzii ce s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.

JUDECĂTORUL SINDIC,

Constată că prin acțiunea în răspundere înregistrată la data de 2 octombrie 2012, lichidatorul G___ Insolv S.P.R.L., reprezentat prin av. Ș______ M____ a chemat în judecată pe pârâtul B____ A_____ T_____, în calitate de administrator social al S.C. A______ I____ S.R.L., societate în faliment, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 207.533,32 lei, cu titlul de pasiv social rămas neacoperit.

În motivarea acțiunii în răspundere lichidatorul a arătat în esență că, în cadrul procedurii de faliment deschisă ca urmare a infirmării planului de reorganizare propus de debitorul care a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, s-au declarat creanțe în valoare de 247.554,92 lei din care în cursul procedurii s-au acoperit urmare a valorificării patrimoniului social suma de 65.322 lei, care a fost distribuită conform art.123 din Legea nr.85/2006, modificată.

Lichidatorul a arătat că, la momentul formulării prezentei cererii în patrimoniul societății mai există un apartament situat în Sibiu, ___________________ care nu a fost valorificat iar cererea de antrenare se justifică întrucât administratorul social nu a prezentat spre valorificare în procedura insolvenței activele sociale, ceea ce prezumă că acestea au fost folosite în interes personal de către pârât care a avut calitatea de asociat unic.

Astfel, lichidatorul a apreciat că sunt îndeplinite condițiile pentru antrenarea răspunderii administratorului social.

În drept, s-au invocat prevederile art. 138 alin.(1) lit. a) și lit. d) din Legea 85/2006, modificată.

La termenul din 9 aprilie 2013, lichidatorul a solicitat suspendarea cauzei în vederea valorificării apartamentului existent în patrimoniul social, pentru stabilirea prejudiciului.

Judecătorul sindic, în temeiul dispozițiilor art.149 din Legea nr.85/2006, modificată raportat art.244 pct.1 Cod procedură civilă a dispus suspendarea cauzei.

La data solicitării repunerii pe rol, lichidatorul și-a precizat acțiunea în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 169.933,32 lei, reprezentând pasivul rămas neacoperit din averea debitoarei S.C. A______ I____ S.R.L., aflată în procedura falimentului.

Lichidatorul a arătat că, pasivul rămas neacoperit a fost stabilit în urma distribuirii finale a fondurilor obținute din valorificarea bunurilor din averea debitoarei, sens în care a arătat că a depus în probațiune planul de distribuire finală.

Pârâtul, legal citat, cu respectarea prevederilor art.7 alin.(3) ind.1 din Legea nr.85/2006, modificată, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii arătând că nu există dovezi privind existența răspunderii administratorului social pentru faptele invocate de lichidator, căruia îi revine sarcina probei.

Examinând actele și lucrările dosarului, Judecătorul sindic reține în fapt următoarele:

La data de 10.03.2009, prin Încheierea civilă nr.360 a Tribunalului Sibiu, judecătorul sindic a dispus la cererea debitorului S.C. A______ I____ S.R.L., deschiderea procedurii insolvenței, fiind desemnat în calitate de administrator judiciar, practicianul în insolvență G___ Insolv S.P.R.L., reprezentat prin av. Ș______ M____, care a fost confirmată în calitate de lichidator, ca urmare a infirmării planului de reorganizare propus de debitoare, prin sentința nr.920 din 30.08.2011 a Tribunalului Sibiu, de intrare în procedura falimentului.

Raportul nr.11 din 10.07.2012, privind situația economico-financiară a societății, întocmit pe baza datelor furnizate de reprezentantul legal al debitoarei, respectiv bilanțurile contabile din perioada 31.12.2009, întocmite la 31.12.2010 și respectiv 31.12.2011, bilanțuri depuse la organul teritorial sub nr.xxxxxx/25.05.2011, respectiv nr.xxxxxxx/20.05.2012 și a balanțelor de verificare depuse la aceeași dată a evidențiat faptul că, societatea a fost înființată în anul 1996 și înregistrată la O______ R__________ Comerțului Sibiu sub nr.JXXXXXXXXXXX, având ca obiect principal de activitate lucrări de construcții rezidențiale și nerezidențiale cod CAEN 4120.

Cu privire la patrimoniul social, lichidatorul a evidențiat că, potrivit raportărilor contabile în perioada anterioară deschiderii procedurii, respectiv anii 2008 - 2009 societatea a avut în patrimoniu active corporale în valoare totală de 359.083 lei, constând în mijloace de transport achiziționate în leasing în anul 2007, respectiv un autoturism Ford și imobilizări în curs, constând în valoarea lucrărilor de construcții efectuate la imobilul din Sibiu, ___________________, respectiv _______________ Sibiu, ____________________.

Lichidatorul a evidențiat că urmare a neplății ratelor de leasing autoturismul a fost restituit iar prin nerespectarea termenelor asumate prin antecontractele de vânzare cumpărare, cu scadență în anul 2008, promitenții cumpărători au solicitat pe cale judecătorească rezilierea contractelor și restituirea avansurilor încasate cu penalități de întârziere ceea ce a condus la indisponibilizarea apartamentului din Sibiu, ____________________ și poprirea conturilor bancare, cu cifră de afaceri zero în anul 2009.

Raportul a evidențiat de asemenea că, pentru finanțarea activității, societatea a apelat la un credit pe termen scurt, acordat de B__ Sucursala Sibiu, pe care datorită încetării activității nu îl poate restitui, precum și de creditări personale pe care în timpul derulării procedurii, până la infirmarea planului de reorganizare le-a folosit pentru finanțarea lucrărilor de finalizare a celor cinci apartamente situate în Sibiu, st. Rahovei, nr.18.

Raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență cuprins în raportul nr.11, întocmit de lichidator la data de 10.07.2012, conform art.25 lit. a) raportat la art.59 alin.(1) din legea insolvenței a evidențiat faptul că sunt premisele antrenării răspunderii administratorului social, pârât în cauză, pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art.138 alin.(1) lit. d) din Legea 85/2006, modificată, apreciind că există raport de cauzalitate între fapta prevăzută de această dispoziție legală individualizată prin fapta constând în încheierea de înțelegeri verbale cu promitenții cumpărători ai apartamentelor, persoane fizice și nu încheierea de contracte în formă scrisă prevăzute de Legea nr.85/2006 și prejudiciul cauzat de reprezentantul debitoarei.

Lichidatorul a arătat că documentele primare ale operațiunilor efectuate au fost predate cu întârziere, pentru înregistrarea lor contabilă, nerespectându-se astfel, prevederile art.6 din legea contabilității.

Răspunderea persoanelor menționate în art.138 din legea insolvenței este o răspundere care ca scop acoperirea pasivului debitorului, persoană juridică insolventă, în situația în care averea acestuia nu acoperă toate creanțele creditorilor.

Ea intervine în cazurile expres și limitativ enumerate de text, numai dacă prin activitatea lor, aceste persoane au contribuit la declanșarea insuficienței fondurilor bănești disponibile în patrimoniul debitorului insolvent.

Pentru a stabili, pe baza probelor administrate, existența faptelor imputate pârâtului, administrator social și măsura în care aceasta a contribuit la ajungerea debitorului în stare de insolvență se impune analiza condițiilor răspunderii reglementată de art. 138 alin. (1) lit. a) și lit. d) din Legea 85/2006, modificată, menționate de lichidator dar nedezvoltate sub aspectul modalității concrete de realizare, în cazul de față, al fiecăreia în particular.

Sub aspectul calității procesuale pasive este cert că pârâtul, la data intrării în procedura insolvenței, a îndeplinit calitatea de administrator social al societății.

În ceea ce privește condiția existenței prejudiciului se constată că acesta este cert, cuprinzând creanțele menționate în tabelul definitiv al creanțelor în sumă de 247.555,02 lei (fila 7) din care a rămas de recuperat suma de 169.933,32 lei.

Pentru ca existența acestui prejudiciu să poată constitui o condiție de admisibilitate a acțiunii în răspundere este necesar a se face dovada că acesta a fost cauzat de pârât, culpabil de crearea premiselor stării de insolvență a societății prin săvârșirea faptei imputate de lichidator și prevăzute la art.138 alin.(1) lit. a) și lit. d) din legea insolvenței.

În cauză, situația premisă pe care aplicarea dispozițiilor art.138 alin.(1) lit. a) din legea insolvenței o presupune cu necesitate nu a fost dovedită în forma prezentată de lichidator întrucât, potrivit raportului întocmit de acesta, starea de insolvență este justificată prin faptul că elementele de activ nu au fost predate lichidatorului, în calitate de depozitar judiciar, la data intrării în faliment, conform art.113 alin. (3) lit. d) raportat la art.114 alin.(2) din Legea nr.85/2006, modificată, conform ultimei raportări contabile din perioada anului 2009 (10.03.2009, data deschiderii procedurii la cererea debitoarei societate comercială prin încheierea nr.360), reflectată în bilanțurile contabile întocmite la 31.12.2010 și 31.12.2011 (30.08.2011, data infirmării planului de reorganizare propus de debitoare și trecerii la faliment, prin sentința civilă nr.920).

Fiind în domeniul societar, reglementat de Legea nr.31/1990. modificată, noțiunea de patrimoniu social este utilizată, în principal, în legătură cu atribuțiile administratorilor sau a persoanelor care (prin activitatea lor în cadrul societății au contribuit la ajungerea acesteia în stare de insolvență) au dobândit de la lege aptitudinea de a exercita drepturi subiective civile și de a-și asuma obligații civile, prin încheierea de acte juridice în limitele legii.

Altfel spus, patrimoniul își constituie și își modifică substanța tocmai datorită aptitudinii persoanelor desemnate statutar de a exercita drepturi și obligații patrimoniale. Prin urmare, pârâtul, având prerogativa administrării patrimoniului, administrare care se referă în egală măsură la activul și pasivul patrimonial, avea obligația legală și statutară de a administra patrimoniul prin acte juridice și fapte materiale care să aibă drept scop conservarea și creșterea activului universalității.

Din examinarea înscrisurilor depuse în justificarea acțiunii nu se face dovada faptului că, fapta invocată de lichidator a fost săvârșită de pârât care, avea obligația de a evidenția corect operațiunile economice de administrare a patrimoniului social al societății în insolvență și ulterior în faliment, prin asigurarea posibilității de a se individualiza fiecare operațiune financiară de intrare și ieșire de fonduri care ar fi putut justifica necesitatea folosirii activului pentru bunul mers al societății.

În lipsa unor documente justificative care ar fi fost de natură să facă dovada certă a faptului că bunurile sau creditele persoanei juridice au fost folosite în interes personal sau în interesul altei persoane Judecătorul sindic, apreciază că nu este îndeplinită condiția situației premise pe care o presupune cu necesitate fapta reglementată la art.138 alin.(1) lit. a) din legea insolvenței.

În ceea ce privește fapta prevăzută de art.138 alin. (1) lit. d) din Legea nr.85/2006, modificată vizând ținerea unei contabilități fictive, dispariția unor documente contabile sau neținerea contabilității în conformitate cu legea Judecătorul sindic apreciază că acestea nu reprezintă, în principiu, activități direct producătoare de prejudiciu însă ele pot favoriza starea de insolvență.

În cauză, analiza probelor administrate, dată fiind legătura acestei fapte imputate de lichidator cu fapta prevăzută la art.138 alin.(1) lit. a) din Legea nr.85/2006, modificată, trebuie să aibă ca temei dispozițiile art.26 din Legea nr. 82/1991 modificată.

Potrivit dispozițiilor art.26 din Legea nr. 82/1991, modificată, pârâtul, în calitate de persoană responsabilă cu conducerea contabilității avea obligația de a asigura întocmirea documentelor contabile în conformitate cu dispozițiile Legii nr.82/1991.

Prin urmare, lichidatorul trebuie să facă dovada neîndeplinirii de către pârât a obligației sociale decurgând din contractul de mandat constând în obligația de a veghea la corecta ținere a contabilității prin evidențierea sumelor reprezentând costul tranzacțiilor efectuate, a transferurilor patrimoniale, a evidenței debitorilor pentru a se putea genera prezumția de utilizare a fondurilor în folosul propriu de natură a atrage răspunderea materială pentru neplata creditorilor sociali.

Concluzia lichidatorului cu privire la situația patrimonială și a cauzelor care au determinat ajungerea societății în faliment, conduce la raționamentul logic privind existența unei evidențe contabile care a reflectat starea de fapt a societății conform bilanțului contabil întocmit la 31.12.2009, anul constatării stării de insolvență, care a determinat debitoarea, prin reprezentantul său legal, pârâtul în cauză, să solicite _______________________________>

Lipsa unor documente, privind împrejurările care au dus la încălcarea cu intenție a obligației de înregistrare corectă a operațiunilor efectuate în contabilitate nu poate fi apreciată ca un fapt conex și vecin dovedit a cărui existență să poată forma convingerea Judecătorului sindic că, argumentele prezentate de lichidator și probele administrate cu privire la această faptă sunt de natură să permită aplicarea prezumției prevăzute de art.1199 Cod civil, permise de dispozițiile art.149 din legea insolvenței, privind întrunirea elementelor constitutive ale faptei prevăzută de art. 138 alin. (1) lit. d) din Legea nr.85/2006, modificată.

Așa fiind, Judecătorul sindic, pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 11 alin.(1) lit. g) din Legea nr. 85/2006, modificată, în lipsa dovezilor contrarii, urmează a respinge acțiunea în răspundere formulată de lichidator, pentru valoarea sumei de 169.933,32 lei, reprezentând pasivul social parțial rămas neacoperit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea în răspundere formulată de lichidatorul debitorului S.C. A______ I____ S.R.L. - societate în faliment, G___ Insolv S.P.R.L., reprezentat prin av. Ș______ M____, cu sediul profesional în Sibiu, _____________________ în contradictoriu cu pârâtul B____ A_____ T_____, în calitate de administrator social al S.C. A______ I____ S.R.L, cu domiciliul în Șelimbăr, ______________________, județul Sibiu.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 25 februarie 2014.

Președinte,

M____ O____

Grefier,

C______ D_____

Red.M.O.- 20.03.2014

Listat C.D.- 20.03.2014

Ex. 4