R O M Â N I A

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA I CIVILĂ

Număr operator de date cu caracter personal 3159

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 345/2015-R

Ședința publică din 10 noiembrie 2015

PREȘEDINTE: P___ A_____ - judecător

JUDECĂTOR: P_______ C_____

JUDECĂTOR: G____ M____

GREFIER: P________ L______

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor civile declarate de recurenta reclamantă G____ G_______, dom. în Oradea, _____________________, _________________, și de recurentele pârâte G____ A_____ și G____ A________ A______, ambele cu domiciliul procesual ales în Oradea, P-cul. T_____, nr. 1, __________________, la sediul S___ „V______, M_______ și Asociații”, împotriva deciziei civile nr. 58/A din 22.01.2015 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 2591 din 05 martie 2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect succesiune.

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 20 octombrie 2015, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru 27 octombrie 2015, apoi pentru 03 noiembrie 2015 și 10 noiembrie 2015, când:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2591 din 5 martie 2014 pronunțată de Judecătoria Oradea s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâta G____ R_____.

S-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată și ulterior precizată de reclamanta G____ G_______, în contradictoriu cu pârâtele G____ A_____, G____ A________ A______ și G____ R_____.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

Reclamanta este fiica defunctului G____ C_____, decedat la data de 20.05.2012, potrivit copiei certificatului de deces de la fila 57 dosar, fiică rezultată dintr-o relație extraconjugală a acestuia cu mama reclamantei.

Defunctul a fost căsătorit cu pârâta G____ A_____, cei doi având-o împreună pe fiica G____ A________ A______, iar pârâta G____ R_____ a fost sora defunctului.

Urmare a decesului tatălui, reclamanta a solicitat BNP „G_______” deschiderea succesiunii, ocazie cu care a aflat că defunctul, la data decesului, nu avea nici un bun în proprietate. Tot atunci, a mai aflat că imobilul ce a constituit proprietatea defunctului, a fost înstrăinat printr-un contract de vânzare-cumpărare pârâtei G____ A________ A______, sora vitregă a reclamantei.

Ca urmare a acestei situații, reclamanta a formulat prezenta acțiune, precizată ulterior, solicitând constatarea caracterului simulat al contractului de donație autentificat sub nr. 2047/2003 de BNP S_____, prin care pârâta G____ R_____ a donat suma de xxxxxxxxxxx lei ROL pârâtei G____ A________ A______, rezultat din fictivitatea actului; constatarea caracterului deghizat al contractului de vânzare-cumpărare, în baza căruia pârâta G____ A_____ și defunctul G____ C_____ au înstrăinat apartamentul respectiv către pârâta G____ A________ A______; a se dispune raportul donației, în sensul aducerii la masa bunurilor succesorale a valorii imobilului; să se constate că masa succesorală rămasă după defunctul G____ C_____, se compune din cota de ½ parte din apartamentul compus din 4 camere și dependințe, cu s.u. de 85,02 mp, situat în Oradea, _____________________, ____________. 16, jud. Bihor, apoi din autoturismul BMW și suma de 3200 lei RON – pasiv succesoral – sumă datorată reclamantei cu titlu de pensie de întreținere. Urmează apoi, a se dezbate succesiunea între moștenitorii legali – printre care și reclamanta, cu dispunerea reducțiunii liberalităților făcute de defunct în contractul de donație, ca liberalitate excesivă, în limita cotității disponibile; cu obligarea pârâtelor la plata unei sulte în cotă de 3/8 parte din valoarea imobilului din litigiu și 3/8 parte din valoarea autoturismului marca BMW, precum și a sumei de 3200 lei – pasiv succesoral.

Urmare a răspunsului primit de la Serviciul Public Comunitar – Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Bihor – Oradea, coroborat cu copia contractului depus la fila 61 dos., reclamanta a renunțat la includerea în masa succesorală a autoturismului BMW, precizând din nou acțiunea în acest sens.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în formularea capătului de cerere ce vizează constatarea caracterului simulat al contractului de donație autentificat sub nr. 2047/2003 de BNP S_____ V________, instanța a respins-o. A apreciat că reclamanta justifică un interes în a solicita acest lucru, în condițiile în care cu suma de bani primită ca și donație, a fost folosită pentru cumpărarea apartamentului fostă coproprietate a tatălui ei, apartament vândut tocmai pentru a se frauda interesele ei, la momentul decesului tatălui – după cum susține reclamanta. Cele două acte juridice – contractul de donație, respectiv cel de vânzare-cumpărare – sunt legate între ele, astfel că instanța a apreciat că justificând un interes legitim, reclamanta dobândește și calitatea procesuală de a solicita constatarea caracterului simulat al acelei donații.

Totuși, reclamanta este un terț față de contractul respectiv și, fiind un terț, putea să dovedească caracterul simulat prin orice mijloc de probă. Nu a existat însă nici o probă adusă de reclamantă în sprijinul afirmațiilor sale. Singura ei motivare este aceea că suma de xxxxxxxxxxx lei ROL nu ar fi fost predată pârâtei G____ A________ A______. Această susținere este o apreciere pur subiectivă, o presupunere a reclamantei, pe care nu o probează în nici un fel. Pe de altă parte, susține reclamanta că pârâta G____ R_____ – mătușa pârâtei de rd. 2, G____ A________, nu avea de unde să aibă, în anul 2003, acea sumă de bani, deoarece era un simplu funcționar public. Și această afirmație a reclamantei este una pur subiectivă, fără nici o dovadă în sprijinul ei, cu atât mai mult cu cât reclamanta nu avea de unde să știe care au fost sumele de bani câștigate de pârâtă, economiile pe care le-a făcut sau modul în care a înțeles aceasta să-și gestioneze banii.

Din interogatoriul luat pârâtelor în prezenta cauză – de altfel, singura probă administrată, în afara înscrisurilor depuse la dosar sau solicitate de către instanță, a rezultat faptul că, la momentul încheierii contractelor în cauză, defunctul G____ C_____ a avut probleme de sănătate, probleme care, chiar dacă nu au fost grave atunci, au necesitat tratament, cheltuieli și care s-au agravat în timp. În aceste condiții, intenția defunctului și a soției acestuia a fost de a face rost de bani, încercând să vândă apartamentul în care locuiau. A existat apoi intenția pârâtei de rd. 3 – mătușa pârâtei G____ A________, de a-și gratifica nepoata, mătușa fiind singură și neavând succesori. De aceea, s-a ales varianta care a avut loc, încheindu-se în fața notarului public contractul de donație al banilor, iar ulterior – cel de vânzare-cumpărare. Totodată, la dorința expresă a pârâtei de rd. 3, pentru a fi sigură aceasta că pârâta G____ A________ (aflată în preajma vârstei majoratului, la acea vreme) nu va face acte de dispoziție pentru a risipi donația primită, s-a și notat interdicția de înstrăinare și grevare cu sarcini, a imobilului, pe durata vieții donatoarei, fără acordul acesteia, această clauză fiind ca o măsură de siguranță pentru destinația banilor donați.

Potrivit art. 967 Cod civ. de la 1864, cauza unei convenții se prezumă a fi licită, până la proba contrară, însă reclamanta nu face nici o probă contrară în acest sens, speculând doar că, cu zece ani înainte de decesul defunctului, s-ar fi pus la cale o asemenea operațiune menită a scoate din masa succesorală rămasă după defunct, cota de ½ parte din acel apartament.

Chiar dacă s-ar considera că părțile semnatare ale contractului au dorit să deghizeze adevărata operațiune juridică pe care o vizau, art. 845 din vechiul Cod Civil instituie o prezumție relativă a gratuității actelor de înstrăinare făcute de către defunct în favoarea unui succesibil în linie directă, în măsura în care acestea s-ar fi făcut cu rezerva de uzufruct sau cu sarcina unei rente viagere, ceea ce nu este cazul în speța de față.

Pentru toate aceste considerente, în baza textelor legale la care s-a făcut referire mai sus, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată și precizată de reclamantă.

Cheltuieli de judecată nu au fost acordate în cauză, acestea nefiind solicitate de către pârâte.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recalificat în apel reclamanta G____ G_______ solicitând schimbarea sentinței atacate, în sensul admiteri cererii de chemare în judecată conform petitului, și anume constatarea caracterului simulat al contractului de donație și vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2047/21.11.2003 de BNP S_____ V________ și S_____ A_____ V_____ cu privire la apartamentul situat în Oradea, B – dul D______ nr. 19 ___________.16 către pârâta G____ A________ A______; raportul donației și obligarea pârâtelor la plata unei sulte și a sumei de 3200 lei reprezentând pasiv succesoral.

În motivarea apelului s-a învederat că, caracterul simulat al contractului indicat mai sus rezultă din faptul că numita G____ R_____, presupusa donatoare a sumei de xxxxxxxxxxx lei nu putea să aibă în anul 2003 această sumă, fiind un simplu funcționar public cu un salariu mic, iar tatăl apelantei, def. G____ C_____ nu a achita pensia de întreținere decât în urma promovării unei acțiuni în acest sens. Din interogatoriul luat pârâtelor intimate rezultă că acestea nu au considerat-o pe apelantă ca făcând parte din familia acestora, iar def. G____ C_____ a dat o declarație definitivă pentru a nu mai fi deranjat ulterior în ceea ce privește consimțământul acestuia la părăsirea țării de către fiica sa G____ G_______.

Potrivit apelantei este evident că actul a fost încheiat cu rea - credință, cu scopul de a o înlătura de la succesiunea tatălui său si este evident că prețul la care se face referire in contract nu a fost cerut si nici plătit de părțile contractante, acest act reprezentând o donație deghizată.

S-a mai arătat că, rezultă caracterul simulat al contractului și din faptul că, după data încheierii convenției în litigiu, atât defunctul cât și pârâta – intimată G____ A_____ au continuat să locuiască în imobilul din litigiu, imobil care era singurul pe care îl dețineau in proprietate.

În ceea ce privește pasivul succesoral s-a arătat că prin decizia civila nr. 337/R/2011 defunctul a fost obligat să-i plătească apelantei o pensie de întreținere în cuantum de 20%., iar urmare a punerii in executare a acestei hotărâri, a rămas la data decesului un rest de 5120 lei ce reprezintă pasiv succesoral.

În drept s-a invocat prevederile art. 304 pct. 7 – 9 Cod procedură civilă.

Intimatele G____ A_____, G____ A________ A______ și G____ R_____, prin reprezentant au solicitat respingerea apelului.

Prin decizia civilă nr. 58/A din 22 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanta G____ G_______, dom. în Oradea, _____________________, ________________, în contradictoriu cu intimatele G____ A_____ si G____ A________ A______, ambele cu domiciliul procedural ales în Oradea, P-cul T_____, nr.1, __________________, la sediul S___ „V______, M_______ și Asociații”, împotriva sentinței civile nr. 2591 din 5 martie 2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, care a fost schimbată în parte, în sensul că, s-a admis în parte acțiunea principală precizată formulată de către reclamanta G____ G_______, în contradictoriu cu pârâtele G____ A_____ si G____ A________ A______.

S-a constatat că după defunctul G____ C_____ au calitate de moștenitori soția supraviețuitoare G____ A_____ în cotă de 2/8, fiica G____ G_______ în cotă de 3/8 și fiica G____ A________ A______ în cotă de 3/8.

A constatat că pasivul succesoral după defunctul G____ C_____ este de 5120 lei, urmând ca pârâtele G____ A_____ și G____ A________ A______ să plătească reclamantei suma de 3200 lei reprezentând cote de 5/8 din acest pasiv.

Restul dispozițiilor au fost menținute, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:

Prin contractul de donație și vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2047/21.11.2003 de BNP S_____ V________ și S_____ A_____ V_____, numita G____ R_____ a donat nepoatei sale de frate G____ A________ A______ suma de xxxxxxxxxxx lei în scopul achiziționării de către aceasta a apartamentului 16 din blocul C 86 situat în Oradea, ____________________, cu o suprafață utilă de 85, 02 mp, iar numiți G____ C_____ și soția G____ A_____ au vândut fiicei lor G____ A________ A______ acest imobil descris mai sus pentru prețul de xxxxxxxxxxx lei, cu notarea interdicției de înstrăinare și grevare a acestui apartament pe durate vieții numitei G____ R_____.

Din interogatoriul administrat pârâtelor din prezenta cauză rezultă că încheierea contractului în litigiu a fost cauzată de intenția părinților pârâtei G____ A________ A______ (def. G____ C_____ și soția G____ A_____) de a vinde apartamentul aflat în proprietatea acestora, fiind în nevoie urgentă de bani, această necesitate fiind dublată de intenția mătușii pârâtei G____ A________ - A______, numita G____ R_____ de a o gratifica pe nepoata sa de frate, neavând succesori, în scopul achiziționării unui apartament în care să locuiască nepoata sa.

Susținerile reclamantei în sensul că încheierea contractului s-a făcut cu scopul de a o înlătura pe aceasta de la moștenire, demonstrat fiind și faptul că nici în timpul vieți def. G____ C_____ nu și-a recunoscut fiica rezultată dintr-o relație extraconjugală, această recunoaștere fiind realizată printr-o hotărâre judecătorească, nu au fost probate, iar eventuale prezumții nu pot fi reținute, de vreme ce tatăl reclamantei G____ C_____ nu putea să prevadă cu zece ani înainte, decesul său.

De asemenea nu a fost reținută afirmația apelantei în sensul că donatoarea G____ R_____ nu putea să aibă în anul 2003 suma de xxxxxxxxxxx lei pe considerentul că era un simplu funcționar public. Sumele de bani pe care donatoarea le-a câștigat în urma muncii sale și modul în care aceasta a înțeles să își administreze aceste sume de bani nu fac obiectul prezentei cauze, mai ales că suma de xxxxxxxxxxx lei nu au fost nici în anul 2003 o sumă foarte mare, reprezentând echivalentul a 8000 dolari. De altfel, reclamanta nu a adus nici o probă în acest sens.

Potrivit dispozițiilor art. 967 vechiul Cod civ., cauza unei convenții este licită până la proba contrară, or, în prezenta cauză nu s-a adus nicio probă care să ateste un eventual caracter ilicit al cauzei. Pe de altă parte, art. 845 vechiul Cod civil. instituie o prezumție relativă a gratuității actelor de înstrăinare făcute de către defunct în favoarea unei succesibil în linie directă în măsura în care acestea s-a făcut cu rezerva de uzufruct sau cu sarcina unei rente viagere, iar contractul în litigiu nu conține astfel de clauza.

Singurele susțineri ale apelantei care au o bază legală sunt cele privitoare la constatarea calității de moștenitor a numite G____ A_____ (soția supraviețuitoare în cotă de 2/8 părti) și a celor două fiice G____ G_______ și G____ A________ A______ în cotă de 3/8 fiecare) după def. G____ C_____.

De asemenea, s-a reținut că instanța de fond a omis a se pronunța asupra pasivului succesoral după def. G____ C_____ care este de 5120 lei, sumă ce reprezintă diferența între suma de 5686 lei (reprezentând cuantumul pensiei de întreținere stabilit prin dec. civ. nr. 337/R/2011 a Tribunalului Bihor) și suma de 566 lei (reprezentând suma achitată din acest cuantum al pensiei de întreținere). Valoarea pasivului rezultă din adresa nr. xxxxx/2012 emisă de Casa Județeana de Pensii Bihor (fila 89 dosar fond). Ținând cont de faptul că de pasivul succesoral răspund toți succesori acceptanți, pârâtele urmează să fie obligate să plătească reclamantei suma de 3200 lei, reprezentând cota de 5/8 din acest pasiv.

Față de considerentele expuse, tribunalul în temeiul art. 296 Cod pr. civ. a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanta G____ G_______, și a schimbat în parte sentinta atacată, în sensul că a admis în parte acțiunea principală precizată si a constatat că după defunctul G____ C_____ au calitate de moștenitori soția supraviețuitoare G____ A_____ în cotă de 2/8 parte, fiica G____ G_______ în cotă de 3/8 parte și fiica G____ A________ A______ în cotă de 3/8 parte, a constata că pasivul succesoral după defunctul G____ C_____ este de 5120 lei, urmând ca pârâtele G____ A_____ și G____ A________ A______ să plătească reclamantei suma de 3200 lei reprezentând cote de 5/8 din acest pasiv. Restul dispozițiilor au fost menținute.

Față de soluția dispusă nu s-a impus acordarea cheltuielilor de judecată solicitate de apelantă, având în vedere disp. art. 276 Cod procedură civilă și faptul că onorariul avocațial nu a fost justificat.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanta G____ G_______ și pârâtele G____ A________ A______ și G____ A_____.

Prin recursul formulat reclamanta G____ G_______ a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii în totalitate a cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.

Recurenta critică hotărârea instanței de apel pentru nelegalitate, ca fiind dată cu încălcarea prevederilor legale și fără să țină cont de probatoriul administrat.

Arată că a invocat că actul de vânzare a imobilului este deghizat, întrucât și după încheierea acestuia, vânzătorii au locuit în imobil, imobil în care defunctul a locuit până la deces iar în prezent locuiește intimata G____ A_____.

Susține că nu se poate primi susținerea potrivit căreia contractul de vânzare cumpărare se bucură de prezumția de legalitate până la dovada contrară. Dimpotrivă art. 845 Cod civil prevede în favoarea moștenitorilor rezervatari o prezumție relativă potrivit căreia înstrăinarea cu titlu oneros făcută unui succesibil în linie dreaptă reprezintă o donație dacă s-a făcut cu rezerva uzufructului, prezumție ce poate fi invocată numai de moștenitorii rezervatari care nu au consimțit la înstrăinare.

Arată că deși vânzătorii n-au înserat uzufructul viager, dar cum nu mai dețineau alt imobil și au continuat să locuiască în el, această omisiune s-a făcut în mod deliberat, prezumția fiind de donație conform art. 845 Cod civil, sarcina răsturnării prezumției revenind intimatelor care nu au făcut această dovadă, astfel că aceste acte de înstrăinare au fost făcute în scopul de a o exclude de la culegerea moștenirii după tatăl său.

Susține că nu este verosimil ca defuncta G____ R_____ să fi predat suma de 250 milioane lei intimatei G____ A________ A______, că a reușit să cumpere un apartament cu 3 camere și să achite prețul normal de 4 camere, când a avut venituri de funcționar iar defunctul care era medic a fost nevoit să vândă apartamentul.

Din probele dosarului rezultă că familia G____ și ulterior anului 2003 avea probleme financiare.

La data încheierii contractului, arată că recurenta era minoră și fusese recunoscut ca și copil din afara căsătoriei prin hotărâre judecătorească, dar n-a fost acceptată de familia tatălui său iar pensia de întreținere a fost achitată tot în urma unor hotărâri judecătorești, motivându-se că nu avea ca sursă de venit decât pensia, ori în condițiile în care s-ar fi primit suma din vânzare n-ar mai fi avut dificultăți financiare.

În aceste condiții, susține recurenta contractul a fost încheiat cu rea credință pentru înlăturarea sa de la moștenire, întrucât la deschiderea succesiunii nu existau bunuri, iar prețul n-a fost plătit fiind de fapt o donație deghizată.

Apreciază că în mod greșit a înlăturat instanța de apel prezumția invocată motivând că defunctul nu putea să prevadă înainte cu 10 ani decesul său, ori problemele de sănătate ale defunctului au apărut în anul în care s-a încheiat contractul .

În drept invocă art. 488 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedură civilă.

Prin recursul formulat, pârâtele G____ A________ A______ și G____ A_____ au solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii și respingerea în totalitate a acțiunii.

Recurentele arată că în mod greșit s-a admis apelul reclamantei și capătul de cerere reprezentând pensie de întreținere restantă în cuantum de 3200 lei.

Pe de altă parte arată că în pasivul succesoral se regăsesc și două credite contractate de defunct în cuantum de xxxxx Euro și 21.301 lei, acestea fiind achitate de pârâte, reclamantei revenindu-i de achitat 6000 Euro și în atare situație și aceasta datorează pârâtelor din pasivul succesoral, sumele trebuind compensate, chiar dacă nu a formulat o cerere reconvențională pentru această sumă ca pasiv succesoral.

În drept invocă prevederile art. 304 pct. 9, art. 312 (3) Cod procedură civilă.

Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs invocate în cele două recursuri se apreciază că aceasta este legală, sens în care în condițiile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursurile vor fi respinse ca nefondate având în vedere următoarele considerente:

În ceea ce privește recursul reclamantei, nu poate fi reținută critica că instanța de apel ar fi susținut prezumția de legalitate a contractului de vânzare-cumpărare, care de fapt ar fi un act deghizat. Instanța de apel a reținut pe baza probatoriului administrat că încheierea contractului materializat intenția părinților pârâtei de a înstrăina apartamentul având nevoie stringentă de bani – tatăl fiind bolnav și totodată dorința mătușii intimatei pârâte de a-i cumpăra nepoatei o locuință, aceasta neavând alți moștenitori. Ori aceste aspecte nu au fost înlăturate de recurentă.

Referitor la prevederile art. 845 Cod civil de la 1864, chiar instanța a reținut că acesta prevede o prezumție relativă a gratuității bunurilor înstrăinate unui succesibil în linie dreaptă, cu sarcina unei rente viagere sau rezervă de uzufruct, dar a motivat că în cazul de față nu s-a stabilit prin contract o asemenea cauză, așadar prezumția a fost răsturnată.

Faptul că ulterior părinții au continuat să locuiască în imobil sau că ar fi fost o omisiune deliberată, fără alte probe pertinente rămân simple susțineri care nu conduc la ideea acreditată de recurentă. Pe de o parte este și moral ca și copii să-și ajute părinții aflați în jenă financiară sau bolnavi iar pe de altă parte ca orice proprietar pârâta putea să dispună apoi de imobil în orice fel (să-l înstrăineze, să evacueze, etc.) nefiind stipulată o interdicție sau o sarcină în contract și apoi în Cartea funciară.

Iar faptul că în opinia sa nu e verosimil ca mătușa pârâtei, defuncta G____ R_____ să fi avut o astfel de sumă de bani să-și gratifice nepoata, nu poate fi primit, în primul rând s-a arătat că aceasta avea profesie de inginer, că a lucrat în construcții și în mediu privat realizând venituri, iar aceste susțineri n-au fost contestate ulterior, nici în interogatoriul luat acestei pârâte la instanța de fond nu a mai fost invocată această problemă privind veniturile (fila 88 dosar fond).

De altfel și instanța de apel a motivat detailat această critică.

Faptul că s-a invocat în dosarele de majorare a pensiei de întreținere că defunctul nu avea la acea dată altă sursă de venit decât pensia, nu face dovada susținerilor recurentei că în cazul predării prețului apartamentului n-ar fi avut dificultăți financiare. Pe de o parte hotărârile și dosarele privind majorarea pensiei de întreținere sunt din 2007, 2009, 2010, 2011 ori după 2007 defunctul avea probleme de sănătate serioase - actele medicale de la dosar mai sus menționate – de la Institutul inimii Cluj-N_____ sau Clinica din D_______ relevă fără tăgadă acest lucru, de altfel relevă în 2008 chiar operația la D_______ ori nu se poate susține că astfel de diagnostic nu prezintă cheltuieli financiare, iar pe de altă parte chiar recurenta reclamantă arată că defunctul avea probleme de sănătate din 2003.

Cât privește motivarea instanței că tatăl reclamantei nu putea să prevadă înainte cu 10 ani decesul său este susținută în alt context, raportat la susținerile sale privind scopul contractului -cu prezumții, care a susținut instanța n-au fost probate și nu pot fi reținute, făcând referire și la deces. Oricum susținerea recurentei că decesul era de neevitat nu este motiv de admitere a pretențiilor sale iar faptul că însăși recurenta arată că problemele de sănătate ale defunctului G____ au apărut chiar în anul în care s-a încheiat contractul la notar, anul 2003, astfel cum am arătat, relevă odată în plus că acesta putea avea deja dificultăți financiare legate de tratarea bolilor respective și tot ce țin de acestea.

Nici recursul pârâtelor nu este fondat.

În mod judicios a reținut instanța de apel pasivul succesoral reprezentând pensia de întreținere la care a fost obligat defunctul prin hotărâre judecătorească irevocabilă defunctul sumă precizată în adresa Casei Județene Pensii Bihor, obligând pârâtele la suma de 3.200 lei conform cotei de moștenire recunoscute de 5/8.

Referitor la celelalte motive privind cele două credite ale defunctului acestea n-au format obiectul cererii de apel, și deci recursul nu poate fi exercitat „omisso medio”, adică trecând peste calea de atac a apelului, aspect ce rezultă și din prevederile art. 377 Cod procedură civilă care stipulează că hotărârile pronunțate în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel sunt irevocabile, nesusceptibile de recurs.

Față de cele mai sus expuse și neexistând motive de nulitate a hotărârii pe care instanța de recurs să le invoce din oficiu, hotărârea instanței de apel apare ca legală și temeinică sens în care în condițiile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă recursurile vor fi respinse ca nefondate.

Se vor respinge și pretențiile tuturor recurentelor privind acordarea cheltuielilor de judecată nefiind întrunite condițiile art. 274 Cod procedură civilă ambele recursuri fiind respinse.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondate recursurile civile declarate de reclamanta G____ G_______, dom. în Oradea, _____________________, ________________, și pârâtele G____ A________ A______ și G____ A_____ ambele cu domiciliul procesual ales în Oradea, P-cul. T_____, nr.1, _________________, la sediul S___ „V______, M_______ și Asociații”, împotriva deciziei civile nr. 58/A din 22.01.2015 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.

Cheltuielile de judecată avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

I R E V O C A B I L Ă.

Pronunțată în ședința publică din 10 noiembrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

P___ A_____ P_______ C_____ G____ M____ P________ L______

Red.dec. P___ A./09.12.2015

Jud.fond: G_____ L.

Jud.apel. B____ N.-M______ F.

Tehnored. P.L./09.12.2015

Ex.2