R O M Â N I A

JUDECĂTORIA LUGOJ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX COD OPERATOR 2926

SENTINȚA CIVILĂ NR.2179/2015

Ședința publică din 30 septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: V_______ M_____ P____

Grefier: S_____ A____ P________

Pe rol fiind judecarea cererii de ajutor public judiciar formulată de petenta S__________ O___ M______.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petenta, reprezentată de av. C______ C____, cu delegație la dosar și pârâtul personal și asistat de av. S______ C_____, cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța în temeiul art. 131 C.proc.civ. procedând la verificarea competenței constată că, este competentă, generală, material și teritorială să soluționeze prezenta cauză potrivit art. 94 pct.1 lit. k coroborat cu art. 118 alin.1 C.proc.civ.

Instanța constată că, la dosar s-a depus declarație de renunțare la judecată de către ambele părți, autentificată sub nr. 1969 din 20.08.2015 de către BNP I____ V________ P_______.

De asemenea pune în vederea reprezentantului pârâtului să achite taxă judiciară de timbru în ceea ce privește cererea reconvențională.

Reprezentantul pârâtului, av. S______ C_____ învederează instanței că, litigiul s-a soluționat pe cale amiabilă și nu mai înțelege să achite taxă judiciară de timbru în ceea ce privește cererea reconvențională.

Instanța, din oficiu, invocă excepția netimbrării cererii reconvenționale.

Reprezentantul pârâtului, av. S______ C_____ solicită admiterea excepția netimbrării cererii reconvenționale.

Reprezentantul reclamantei av. C______ C____ solicită admiterea excepția netimbrării cererii reconvenționale, învederează instanței că, litigiu s-a soluționat pe cale amiabilă și solicită admiterea cererii de renunțare la judecată, restituirea taxei judiciare de timbru achitată precum și anularea celor 23 de rate stabilite prin ajutor public judiciar în baza disp. art. 45 lit. e și h din Legea taxelor judiciare de timbru.

Reprezentantul pârâtului, av. S______ C_____ învederează că este de acord cu cererea de renunțare la judecată formulată de reclamantă.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța rămâne în pronunțare asupra excepției netimbrării cererii reconvenționale și asupra cererii de renunțare la judecată.

INSTANȚA

Deliberând asupra cererii de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Lugoj la data de 11.05.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXXX reclamanta S__________ O___ M______, identificată cu CI ________ nr.xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, a chemat în judecată pe pârâtul, S__________ F_____ D______, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dezbată succesiunea după defunctul lor tată, S__________ C_________-V______ decedat la 28.01.2014, să se constatate că, după defunctul S__________ C_________ V______ decedat la 28.01.2014, părțile aveau vocație succesorală, însă, reclamanta este unică moștenitoare legală acceptantă, iar fratele său S__________ F_____ D______ este străin de succesiune prin neacceptare și să se constate că masa succesorală se compune din apartament situat în Lugoj, ________________________. l __________ ________________ CF. nr.xxxxxx-C 1-U13 nr. top 9001/3/C/IV: să se dispună radierea din în C.F. a defunctului și intabularea reclamantei cu titlu de moștenire.

În motivarea cererii reclamanta a arată următoarele:

Reclamanta este fiica, iar pârâtul este fiul defunctului S__________ C_________-V______ decedat la 28.01.2014.

Defunctul deține în proprietate cota de 1/1 din apartamentul situat în Lugoj, ________________________.l __________________________ C.F. nr.xxxxxx-Cl-U13 nr. top 9001/3/C/IV (conform C.F.).

Reclamanta a încercat pe cale notarială dezbaterea succesiunii (dosar 152/2014 N____ P_______ I____ V________) însă, fratele său nu a binevoit să se prezinte și nici să își manifeste în vreun fel dorința de a succede, astfel că, în acest moment dezbaterea succesiunii este nevoită să o solicite pe cale judecătorească.

Având în vedere faptul că, reclamanta și-a manifestat expres dreptul de opțiune succesorală după defunct prin declarația notarială nr.224/20.02.2014, iar de la decesul tatălui și până în prezent a achitat taxele aferente imobilului, comportându-se ca un adevărat proprietar, iar fratele său S__________ F_____ D______ nu și-a manifestat în nici un fel dreptul de opțiune succesorală, solicită să se constate că reclamanta este unică moștenitoare legală acceptantă, iar fratele său S__________ F_____ D______ este străin de succesiune prin neacceptare, urmând ca în urma dezbaterii succesiunii să se dispună radierea defunctului din C.F. și înscrierea sa cu titlu de moștenire.

În probațiunea, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu interogatoriul pârâtului.

A anexat cererii: copia CI (f.9), certificat de deces al numitului S__________ C_________ V______ (f.10), certificat de naștere a reclamantei (f.11), CF nr. xxxxxx-C1-U13 Lugoj (f.12), certificat de atestare fiscală (f.13), declarație autentificată sub nr. 224/2014 de BNP V_______ T______ (f. 14-15).

La filele 74-75 dosar pârâtul a depus întâmpinare și acțiune reconvențională prin care solicită a se dispune admiterea doar în parte a acțiunii principale, în ceea ce privește capetele 1 și 3 din acțiune, respectiv dezbaterea succesiunii după defunctul S__________ C_________ V______ și a masei succesorale, iar în ceea ce privește capătul doi de cerere solicită a fi respins întrucât este moștenitor acceptant după defunctul său tată. Mai solicită să se constate că după defunctul S__________ C_________ V______, decedat la data de 28.01.2014 au vocație succesorală, pârâtul în calitate de fiu, acceptând tacit succesiunea cât și reclamanta care a acceptat expres succesiunea, să se dezbată succesiunea după defunctul S__________ C_________ V______, și să-i atribuie cota de ½ din apartamentul situat în Lugoj și înscris în CF nr. xxxxxx- C1-U13, nr. top. 9001/3/C/IV, respectiv reclamantei cota de ½ părți și să se dispună radierea defunctului din CF xxxxxx-C1-U13, nr. top. 9001/3/C/IV de sub B1, concomitent cu intabularea pârâtului cât și a reclamantei în cotă de ½ fiecare cu titlul de moștenire, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, pârâtul arată că, în urma decesului numitului S__________ C_________ V______ la data de 28.01.2014, în calitate de moștenitori acceptanți a rămas el în calitate de fiu și reclamanta în calitate de fiică.

Precizează că el a acceptat tacit succesiunea deoarece a continuat să folosească imobilul deținut de tatăl lor și să-l întrețină.

Astfel, după decesul tatălui, pârâtul a deținut cheile de la apartamentul proprietatea defunctului, a administrat bunurile acestuia și a achitat toate facturile emise în anul 2014.

În probațiune, pârâtul a solicitat încuviințarea proba cu interogatoriul reclamantei, proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii N___ A______ și Roșcoveanu D______.

La fila 89 dosar reclamanta a depus declarație autentificată sub nr. 1969/2015 de BNP I____ V________ P_______, prin care arată că aceștia înțeleg să renunțe la cererea de chemare în judecată și la cererea reconvențională.

Analizând actele și probele de la dosar instanța constată următoarele:

Potrivit art. 248 C.proc.civ, ”Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.”

Conform art. 197 C.proc.civ., în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.

Astfel, justițiabilii, părți în proces, indiferent că sunt persoane fizice sau persoane juridice, sunt, de principiu, plătitori ai taxelor judiciare de timbru.

Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.

Acest acces la justiție poate fi limitat prin impunerea de către stat a unei restricții financiare, dictate de exigențele unei bune administrări și funcționări a justiției, ca serviciu public.

În cauza Weissman și alții c. României, CEDO a apreciat că o limitare a accesului la justiție este conformă dispozițiilor art. 6 din Convenția europeană a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului numai dacă tinde către un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat. De asemenea, Curtea a stabilit că “ dreptul la acces la o instanță ” garantat de art.6 din Convenție “se pretează unor limitari, deoarece, prin însăși natura sa, el impune o reglementare din partea statului, care poate să aleagă mijloacele pe care să le utilizeze în acest scop”. În această privință, Curtea reamintește în cauza Larco și alții c. României că ea nu a exclus niciodată ipoteza conform căreia interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unei restricții de natură financiară în accesul unei personae la o instanță.

Dreptul privind accesul liber la justiție, garantat de art.21 din Constituție, nu presupune însă gratuitatea acestuia, aspect stabilit de Curtea Constituțională prin Deciziile nr.82/1999,97/1999,47/2003, care a reținut că instituirea taxei judiciare de timbre este o aplicare a principiului consacrat de art. 56 din Constituție, potrivit căruia, “ cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice ”.

Prin urmare, stabilirea de către stat în sarcina justițiabililor a obligației de plată a unei taxe judiciare de timbre nu reprezintă o ingerință în dreptul de acces liber la justiție, în măsura în care scopul instituirii acesteia îl reprezintă buna funcționare a justiției, iar cuantumul său nu este excesiv, neimputând justițiabilului o sarcină exorbitantă de natură a leza dreptul acestuia în substanța sa.

Dovada plății taxei judiciare de timbru se depune în original la dosar, iar nu în copie certificată de parte conform cu originalul, pentru a putea fi anulată de instanță spre a nu fi folosită într-un alt proces. Anularea are semnificația faptului că taxa de timbru achitată a fost folosită spre soluționarea dosarului respectiv.

Întrucât pârâtul-reclamant a precizat că nu dorește să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 4530,13 lei, instanța va admite excepția netimbrării cererii reconvenționale invocată din oficiu și va anula cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant S__________ F_____ D______, în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă S__________ O___ M______, ca netimbrată.

Având în vedere declarația reclamantei de renunțare la judecarea cererii de chemare în judecată, ce a fost efectuată înaintea stabilirii primului termen de judecată, precum și dispozițiile art. 406 C.proc.civ., rezultă că, în cauză, nu este necesar acordul expres sau tacit al celeilalte părți, și prin urmare, având în vedere principiul disponibilității părților care guvernează un proces civil, instanța urmează să ia act de renunțarea la judecată a reclamantei S__________ O___ M______.

În ceea ce privește cererea reclamantei de a se dispune restituirea taxei judiciare de timbru achitată precum și anularea celor 23 de rate stabilite în urma admiterii cererii de ajutor public judiciar, instanța reține că aceasta este neîntemeiată.

În primul rând, instanța reține că situația reclamantei nu se încadrează în cazurile prevăzute de art. 45 lit. e și h din O.U.G. nr. 80/2013, astfel cum a indicat aceasta prin cererea formulată (f.88).

Astfel, nu se poate susține că cererea de renunțare la judecată este echivalentă cu situația în care acțiunea sau cererea a rămas fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziții legale, acestea fiind instituții de drept distincte.

De asemenea, în cauză, probele nu au fost administrate de către avocați sau consilieri juridici, lit i din art. 45 prevăzut de O.U.G. nr. 80/2013, făcând trimitere la dispozițiile cuprinse în subsecțiunea a 4-a, secțiunea a 2-a, capitolul II din titlul I, cartea a II-a din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, ceea ce în cauză nu a avut loc.

În fine, instanța nu poate dispune nici anularea celor 23 de rate stabilite în urma admiterii cererii de ajutor public judiciar, ca urmare a renunțării la judecată a reclamantei, întrucât O.U.G. nr. 80/2013, nu prevede această posibilitate.

Instanța mai constată că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată ca urmare a renunțării la judecată a reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția netimbrării cererii reconvenționale invocată din oficiu.

Anulează cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant S__________ F_____ D______, în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă S__________ O___ M______, ca netimbrată.

Ia act de renunțarea la judecată a cererii formulată de reclamanta-pârâtă S__________ O___ M______, cu domiciliul procesual ales în Lugoj, __________________, jud. T____, la avocat C______ C____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, în contradictoriu cu pârâtul-reclamant S__________ F_____ D______, cu domiciliul în Lugoj, ________________________, jud. T____, având CNP xxxxxxxxxxxxx.

Respinge în rest cererea reclamantei-pârâte.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Lugoj.

Pronunțată în ședință publică, azi, 30.09.2015.

	Președinte, V_______ M_____ P____
	Grefier, S_____ A____ P________

EX.4

CONCEPT.M.V.P.06.10.2015

RED.P.A.06.10.2015