Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIA PENALĂ Nr. 1244

Ședința publică de la 02 Octombrie 2015

Instanța constituita din:

PREȘEDINTE M_____ E____ M______

Judecător C______ Ș____

Grefier L_______ M________ P___

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M______ B____ din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C______

Pe rol soluționarea apelurilor formulate de P________ de pe lângă Judecătoria Drobeta T____ S______ și inculpații D_________ M____ Nicușor, și Mocioaca O_____ Fanut, împotriva sentinței penale nr.521 din 11.03.2015 a Judecătoriei Drobeta T____ S______, având ca obiect furtul calificat (art.229 NCP).

La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns din oficiu avocat D___ I______ pentru apelantul inculpat D_________ M____ Nicușor, lipsă, și din oficiu avocat P____ M______ pentru apelantul inculpat Mocioaca O_____ F___, lipsă, avocat din oficiu I_____ I____ pentru și inculpatul V___ I____, avocat din oficiu P______ M___ pentru partea civilă B______ E____, lipsă, lipsă fiind, intimat S________ de Probațiune de pe lângă Tribunalul M________, și părțile responsabile civilmente D_________ D__ și D_________ C_______ M______.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Nefiind invocate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor judiciare.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită admiterea apelului, instanța de fond a acordat eficiență maximă declarației martorei Șelău G_________, neluând în considerare participarea inculpatului V___ I____ la savarsirea infracțiunii ; rezultă din probele administrate că persoana care i-a însoțit pe ceilalți doi inculpați era V___ I____.

Avocat D___ I______ având cuvântul pentru apelantul inculpat D_________ M____ Nicușor solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate, iar pe fond solicită să se dispună achitarea inculpatului, în temeiul art.16 alin.1 lit.c rap.la art.17 alin.2 N.C.p. întrucât nu există probe că ar fi săvârșit această infracțiune. În subsidiar, solicită aplicarea măsurii educative neprivative de libertate, respectiv supravegherea, fiind suficientă pentru reeducarea inculpatului.

Cu privire la celelalte apeluri formulate de ceilalti inculpați si Ministerul Public , lasă la aprecierea instanței de judecata .

Avocat P____ M______ pentru apelantul inculpat Mocioaca O_____ F___, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și achitarea inculpatului în temeiul art.16 lit.b C.p. În subsidiar, dacă va fi găsit vinovat, se solicita redozarea pedepsei și dispunerea suspendării executării sub supraveghere, prev.de art.91 C.p., fiind sunt îndeplinite condițiile legale ; a recunoscut fapta și a regretat, a încercat o împăcare cu persoana vătămată. Cu privire la celelalte apeluri formulate de inculpați si Ministerul Public , lasă la aprecierea instanței de judecata .

Avocat I_____ I____ având cuvântul pentru inculpatul V___ I____, solicită respingerea apelului formulat de parchet, menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală; inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii de furt, iar cu privire la apelurile formulate de ceilalți inculpați , lasă soluția la aprecierea instanței.

Reprezentantul Ministerului Public, în replică, solicită respingerea apelurilor formulate de inculpați ca nefondate, cu obligarea la cheltuieli judiciare statului.

Avocat Didia I______, având cuvântul pentru apelantul inculpat D_________ M____ Nicușor , solicită admiterea apelului formulat de inculpatul M_______ O_____ Fanut.

Avocat P______ M___ având cuvântul pentru partea civilă, solicită respingerea apelurilor formulate de cei doi inculpați, cu privire la apelul formulat de parchet, solicită admiterea și obligarea inculpaților în solidar la plata despăgubirilor civile stabilite de instanța de fond.

Dezbaterile fiind închise.

C U R T E A

Deliberând asupra apelurilor, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 521 din 16.03.2015 a Judecătoriei Drobeta T____ S______, în baza art.125 C.p., a aplicat inculpatului minor D_________ M____ Nicușor , pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. si ped. art.228 alin.1 -229 alin.1 lit.b di d alin.2 lit.b cu aplicarea art.77 lit. a, art.113 și urm. C.p. , art.5 C.p.,măsura educativa a internării într-un centru de detenție pentru o perioada de 3 ani.

În baza art. 15 din Lg.187/2012, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicata prin s.p. 44/05.03.2013 a Judecătoriei Drobeta T____ S______, definitivă prin decizia penală nr.981/26.04.2013 a Curții de Apel C______ și în baza art. 21 din Lg.187/2012 s-a dispus înlocuirea acestei pedepse cu măsura internării într-un centru de detenție pentru o perioada de 2 ani, care va fi executată alături de măsura educativă dispusă prin prezenta sentință.

În baza art.396 alin.5 rap. la art.16 lit.c C.pr.pen., a achitat pe inculpatul V___ I____ , fiul lui N______ și L______ , născut la data de 19.11.1995în Strehaia , jud. M________, domiciliat în com. Tâmna, ______________________. M________, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. și ped. de art.48 C.p. rap. la art. art.228 alin.1 -229 alin.1 lit.b di d alin.2 lit.b cu aplicarea art.77 lit. a, art.113 și urm. C.p. , art.5 C.p.

În baza art.396 alin.2 C.pr. pen., a condamnat inculpatul M_______ V_____ V_______, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prev. și ped. de art.270 alin.1 C.p. cu aplicarea art.5 C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare.

In baza art.15 din Lg.187/2012, s-a revocat suspendarea condiționata a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin s.p.373/ 2012 a Judecătoriei Drobeta T____ S______, definitivă prin nerecurare, urmând ca in final inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art.65 alin.3 C.p. pe perioada executării pedepsei, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a si b C.p.

În baza art.396 alin.2 C.pr. pen., a condamnat inculpatul M_______ O_____ F____, pentru savârsirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. si ped. de art.48 C.p. rap. la art. art.228 alin.1 -229 alin.1 lit.b si d alin.2 lit.b cu aplicarea art.77 lit. a cu aplicarea art.5 C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare.

In baza art.15 din Lg.187/2012, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin s.p.373/ 2012 a Judecătoriei Drobeta T____ S______, definitivă prin nerecurare, urmând ca in final inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art.65 alin.3 C.p. pe perioada executării pedepsei, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a si b C.p.

În baza art.397 C.p.pr.pen., s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă B______ E____ și a obligat în solidar inculpatul D_________ M____ Nicușor (în solidar cu părțile responsabile civilmente D_________ D__ și D_________ C_______ M______ ) cu inculpații M_______ O_____ F____, M_______ V_____ V_______ la plata către partea civilă a sumei de14.400 lei .

A obligat inculpații M_______ O_____ F____ și M_______ V_____ V_______ la plata sumei 1400 lei , fiecare, cheltuieli judiciare către stat, urmând ca onorariul av. N_______ S____ - apărător din oficiu al inculpatului M_______ O_____ F____ sa fie suportate din fondurile Ministerului Justiției.

A obligat inculpatul D_________ M____ Nicușor (în solidar cu părțile responsabile civilmente D_________ D__ și D_________ C_______ M______ ), la plata sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare către stat, urmând ca onorariul av. S_____ C______ să fie suportat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 184/P/2014 din 20.01.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. S______, înregistrat pe rolul Judecătoriei Drobeta T____ S______ la data de 23.01.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXX au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpatul D_________ M____ Nicușor pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1- art. 209 alin.1 lit. a,g și i C.p, cu aplicarea art.99 și următoarele Cp, inculpații V___ I____ și M_______ O_____ F____ pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, prev. art. 26 Cp raportat la art. 208 alin.1- art. 209 alin.1 lit. a,g și i C.p și inculpatul Mocoiacă V_____ V_______, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, prev. de art. 221 alin.1 Cp

În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că în noaptea de 05/06.01.2014 inculpatul D_________ M____ N______ s-a deplasat împreună cu inculpații M_______ O_____ și V___ I____ la locuinta părții vătămate B______ E____ din com. Hinova, _________________________. Mehedinti, de unde, escaladând gardul și distrugând sistemul de închidere a ușii a sustras suma de xxxxx lei, sumă pe care a împărțiț-o cu inculpatul M_______ O_____ F____, V___ I____ și M_______ V_____ V_______, acesta din urmă cunoscând că suma fusese sustrasă din locuința părții vătămate B______ E____.

Situația de fapt menționată a fost susținută cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, proces verbal de cercetare la fața locului, proces verbal de predare, proces verbal de recunoaștere, proces verbal de recunoaștere de pe planșă foto, declarații martori, procese verbale de confruntare, bluză tip hanorac depusă la camera de corpuri delicte conf. Dovezii ________ nr. xxxxxxx/10.01.2014 și declarațiile învinuiților.

În cursul urmăririi penale partea vătămată B______ E____ s-a constituit parte civilă cu suma xxxxx de lei, reprezentând o parte din suma sustrasă și nerecuperată.

La solicitarea instanței IPJ M________ a înaintat fișele de cazier judiciar ale inculpaților , iar S________ de Probațiune M________ a înaintat referatul de evaluare a inculpatului D_________ M____ Nicușor.

La data de 18.03.2014, partea civilă B______ E____ a depus o cerere prin care a declarat că se constituie parte civilă cu suma 14.400 de lei, reprezentând o parte din suma sustrasă și nerecuperată.

Prin încheierea din 19.03.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății în cauză.

Urmare a demersurilor făcute de instanță Judecătoria Strehaia a înaintat la dosar sentința penală nr.44/05.03.2013 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, iar biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Drobeta T____ S______ a înaintat sentința penală nr.373/16.02.2012 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Prin încheierea de ședință din data de 04.06.2015 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului D_________ M____ Nicușor prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr.Tr.S______ nr. 184/P/2014 din data de 20.01.2014, din infracțiunea prev. de și ped. de 208 al. 1-209 al. 1 lit. a, g și i Cp cu aplicarea art. 99 în infracțiunea prev. de art. 228 al. 1-229 al. 1 lit. b și d al. 2 lit. b Cp nou cu aplicarea art. 77 lit. a Cp nou și art. 113 și următoarele și art. 5 Cp nou.

Schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului V___ I____ prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr.Tr.S______ nr. 184/P/2014 din data de 20.01.2014 din infracțiunea prev. de art. 26 Cp rap. la art. 208 al.1-209 al. 1 lit. a, g și i Cp în infracțiunea prev. de art. 48 Cp nou rap. la art. 228 al. 1-229 al. 1 lit. b și d, al. 2 lit. b Cp nou cu aplicarea art. 77 lit. a și d Cp nou și art. 5 Cp nou.

Schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului M_______ O_____ F____ prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr.Tr.S______ nr. 184/P/2014 din data de 20.01.2014 din infracțiunea prev. de art. 26 Cp rap. la art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a, g și i Cp în infracțiunea prev. de art.48 Cp nou rap. la art. 228 al. 1-229 al. 1 lit. b și d, al. 2 lit. b Cp nou cu aplicarea art. 77 a și d Cp nou și art. 5 Cp nou.

Schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului M_______ V_____ V_______ prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr.Tr.S______ nr. 184/P/2014 din data de 20.01.2014 din infracțiunea prev. de art. 221 al. 1 Cp nou în infracțiunea prev. de art. 270 al. 1 Cp nou cu aplicarea art. 5 Cp nou.

În ședința publică din data de 14.01.2015 au fost audiați inculpații D_________ M____ Nicușor, M_______ O_____ F____ și V___ I____, care nu au recunoscut săvârșire faptelor reținute în sarcina lor, susținerile acestora fiind consemnate în scris în declarațiile atașate la dosar. La același termen de judecată au fost audiați și martorii din rechizitoriu Șelău G_________, Șelău I__, I___ I____, Găinici P____.

În ședința publică din data de 04.02.2015, constatând că proba cu martorul din rechizitoriu M___ C______, nu mai este posibilă, martorul fiind plecat în Anglia, instanța a dispus ca proba cu martorul M___ C______ să nu mai fie administrată.

La termenul de judecată din data de 25.02.2015 a fost audiat inculpatul M_______ V_____ V_______ și martorul încuviințat în apărare T_____ N___ J__.

Analizând materialul probator administrat în faza de urmărire penală, instanța a rețint că la data de 05/06.01.2014 inculpatul D_________ M____ N______ s-a deplasat împreună cu inculpații M_______ O_____ și și o alta persoana la locuinta părții vătămate B______ E____ din com. Hinova, _________________________. Mehedinti, unde au escaladat gardul și au distrus sistemul de închidere a ușii a sustras suma de xxxxx lei, sumă pe care a împărtiț-o cu inculpatul M_______ O_____ F____, și M_______ V_____ V_______.

Situația de fapt a fost probată cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, proces verbal de cercetare la fața locului, proces verbal de predare, proces verbal de recunoaștere, proces verbal de recunoaștere de pe planșă foto, declarații martori, procese verbale de confruntare, bluză tip hanorac depusă la camera de corpuri delicte conf. Dovezii ________ nr. xxxxxxx/10.01.2014 și declarațiile inculpaților ale martorilor audiați în cursul cercetării judecătorești.

In drept, fapta inculpatului D_________ M____ N______, care l-a data de 05/06.01.2014 s-a deplasat împreună cu inculpații M_______ O_____ și și o alta persoana la locuința părții vătămate B______ E____ din ______________________________________. Mehedinti, unde au escaladat gardul și au distrus sistemul de închidere a ușii a sustras suma de xxxxx lei, sumă pe care a împărtiț-o cu inculpatul M_______ O_____ F____, și M_______ V_____ V_______, îndeplinește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat ped. art.228 alin.1 -229 alin.1 lit.b di d alin.2 lit.b cu aplicarea art.77 lit. a, art.113 și urm. C.p. , art.5 C.p..

La individualizarea măsurii educative aplicată inculpatului minor, instanța a avut în vedere, potrivit art. 115 alin. (2) C. pen., criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În concret, având în vedere și concluziile referatului de evaluare a inculpatului minor întocmit de S________ de Probațiune de pe lângă Tribunalul M________ instanța reține că inculpatul nu este la prima abatere penală, are antecedente penale, persistă în comiterea de infracțiuni, are un anturaj proinfracțional , o situație financiară dificilă, atitudine de negare a faptei comise, atitudine dificilă, instanța va dispune aplicarea măsuri internării într-un centru de detenție pentru o perioada de 3 ani.

Constatând ca inculpatul a săvârșit infracțiunea în termenul de încercare stabilit prin s.p. 44/05.03.2013 a Judecătoriei Drobeta T____ S______ , definitivă prin decizia penală nr.981/26.04.2013 a Curții de Apel C______, în baza art. 15 din Lg.187/2012, s-a revocat suspendarea condiționata a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicata prin sentința mai sus menționată și în baza art. 21 din Lg.187/2012, s-a dispus înlocuirea acestei pedepse cu măsura internării într-un centru de detenție pentru o perioada de 2 ani, care va fi executată alături de măsura educativă dispusă prin prezenta sentință.

Referitor la inculpatul V___ I____, instanța a reținut că, din probele administrate în cauza nu rezulta cu certitudine ca a participat la săvârșirea faptei penale pentru care a fost trimis în judecata .

In timpul cercetării judecătorești, a fost audiată martora Selău G_________ fila 145 dosar care a declarat că, în timpul urmăririi penale l-a recunoscut pe inculpat după planșele foto, dar că a făcut acest lucru din cauza unei stări emoționale, dar nu l-a recunoscut și nu îl recunoaște pe acesta ca fiind una din persoanele care în seara de 05.01.2014 l-au însoțit pe inculpatul M_______ O_____ F____.

Față de aceste considerente, instanța în baza art.396 alin.5 rap. la art.16 lit.c C.pr.pen., a achitat pe inculpatul V___ I____ pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. și ped. de art.48 C.p. rap. la art. art.228 alin.1 -229 alin.1 lit.b di d alin.2 lit.b cu aplicarea art.77 lit. a, art.113 și urm. C.p. , art.5 C.p.

Cu privire la inculpatul M_______ V_____ V_______, instanța a reținut că acesta în noaptea de 05/06.01.2014 a primit de la inculpatul D_________ M____ Nicușor suma de 1800 lei cunoscând că a fost sustrasă de la partea vătămată B______ E____, și fapta îndeplinește elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire prev. și ped. de art.270 alin.1 C.p. cu aplicarea art.5 C.p.la pedeapsa de 1 an închisoare.

Constatând ca fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanța în baza art.396 alin.2 C.pr. pen. a condamnat inculpatul M_______ V_____ V_______, la pedeapsa de 1 an închisoare.

La individualizarea pedepsei , instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

S-a reținut că, inculpatul a săvârșit infracțiunea în termenul de încercare a suspendării condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin s.p. 373/ 2012 a Judecătoriei Drobeta T____ S______, definitivă prin nerecurare și în consecință în baza art. art.15 din Lg.187/2012, a revocat beneficiul, urmând ca in final inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art.65 alin.3 C.p. pe perioada executării pedepsei, a interzis inculpatului drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a si b C.p.

Fapta inculpatul M_______ O_____ F____, care în noaptea de 05/06.01.2014 a indicat inculpatului D_________ M____ Nicușor locuința părții vătămate B______ E____, în scopul de a sustrage bunuri îndeplinește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. si ped. de art.48 C.p. rap. la art. art.228 alin.1 -229 alin.1 lit.b di d alin.2 lit.b cu aplicarea art.77 lit. a cu aplicarea art.5 C.p..

Constatând ca fapta există, constituie infracțiune și a fost savârșita de inculpat, instanța în baza art.396 alin.2 C.pr. pen. va dispune condamnarea acestuia la pedeapsa de 1 an închisoare.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

S-a reținut că, inculpatul a săvârșit infracțiunea în termenul de încercare a suspendării condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin s.p. 373/ 2012 a Judecătoriei Drobeta T____ S______ , definitivă prin nerecurare, și în baza art.15 din Lg.187/2012, s-a revocat beneficiul suspendării, urmând ca in final inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art.65 alin.3 C.p. pe perioada executării pedepsei, s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a si b C.p.

Cu privire la acțiunea civilă instanța a constatat că este întemeiată, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civil - delictuale prevăzute de art.1357 și urm. C.civ. și baza art.397 C.p.pr.pen., a obligat in solidar inculpatul D_________ M____ Nicușor (în solidar cu parțile responsabile civilmente D_________ D__ și D_________ C_______ M______ ) cu inculpații M_______ O_____ F____, M_______ V_____ V_______ la plata către partea civilă a sumei de14.400 lei

Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel P________ de pe lângă Judecătoria Drobeta T____ S______ și inculpații M_______ O_____ F____ și inculpatul D_________ M____ Nicușor.

În motivarea apelului formulat de parchet, s-a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală sub aspectul neaplicării art.22 alin.4 lit.a din legea 187/2012 a inculpatului D_________ M____ Nicușor și nelegală și netemeinică sub aspectul greșitei achitări a inculpatului V___ I____ pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.

De asemenea, hotărârea instanței de fond este nelegală sub aspectul nepronunțării asupra măsurii asiguratorii luate de procuror prin Ordonanța din 09.01.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta T____ S______, conform art.404 alin.4 lit.c C.p.p.

Inculpatul D_________ M____ Nicușor a susținut că din probele administrate și din actele dosarului nu rezultă că inculpatul ar fi săvârșit personal această infracțiune. Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate, iar pe fond solicită să se dispună achitarea inculpatului, întrucât nu există probe că ar fi săvârșit această infracțiune.

Apelantul inculpat Mocioaca O_____ F___, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și achitarea inculpatului în temeiul art.16 alin.1 lit.b C.p. În subsidiar, dacă va fi găsit vinovat, redozarea pedepsei și suspendarea executării sub supraveghere, prev.de art.91 C.p., sunt îndeplinite condițiile; a recunoscut fapta și a regretat, iar scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectiv a acesteia.

In cursul judecații in apel, inculpații, deși legal citați nu au participat la judecarea cauzei si nu au putut fi audiați conform art. 420 alin 4 Cpp.

Verificand hotararea apelata, prin prisma motivelor de apel dar si din oficiu, conform art 417 Cpp, se retin urmatoarele:

Conform art 403 Cpp partea expozitiva a unei hotarari trebuie să cuprindă :

a)datele privind identitatea părților;

b)descrierea faptei ce face obiectul trimiterii în judecată, cu arătarea timpului și locului unde a fost săvârșită, precum și încadrarea juridică dată acesteia prin actul de sesizare;

c)motivarea soluției cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei și a celor care au fost înlăturate, și motivarea soluției cu privire la latura civilă a cauzei, precum și analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluția dată în cauză;

d)arătarea temeiurilor de drept care justifică soluțiile date în cauză.

(2)În caz de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, expunerea trebuie să cuprindă fiecare faptă reținută de instanță în sarcina inculpatului, forma și gradul de vinovăție, circumstanțele agravante sau atenuante, starea de recidivă, timpul ce se deduce din pedeapsa pronunțată, respectiv timpul care se va deduce din pedeapsa stabilită în caz de anulare sau revocare a renunțării la aplicarea pedepsei ori a amânării aplicării pedepsei, precum și actele din care rezultă perioada ce urmează a fi dedusă.

(3)Dacă instanța reține în sarcina inculpatului numai o parte dintre faptele ce formează obiectul trimiterii în judecată, se va arăta în hotărâre pentru care anume fapte s-a pronunțat condamnarea ori, după caz, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei și pentru care anume fapte, încetarea procesului penal sau achitarea.

Motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, dând părților din proces posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de apel elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc.

A motiva înseamnă a demonstra, adică a pune în evidență datele concrete care, folosite ca premise, duc la formularea unei concluzii logice. Simpla afirmare a unei concluzii fără arătarea unei date concrete fără a arăta în ce mod a fost stabilită acea dată sau referirea explicită sau implicită la actele cauzei în general, nu înseamnă a motiva, ci a da numai aparența unei motivări( decizia penala nr. 656/2004 a ICCJ, sectia penala) .

În cauza de față, singura motivare a instanței de fond pentru solutionarea laturii penale in ceea ce il priveste pe inculpatul D_________ M____ N______ constă în următoarele fraze: „ la data de 05/06.01.2014 inculpatul D_________ M____ N______ s-a deplasat împreună cu inculpații M_______ O_____ și și o alta persoana la locuința părții vătămate B______ E____ din com. Hinova, _________________________. Mehedinti, unde au escaladat gardul și au distrus sistemul de închidere a ușii a sustras suma de xxxxx lei, sumă pe care a împărtiț-o cu inculpatul M_______ O_____ F____, și M_______ V_____ V_______”. Urmează o enumerare a mijloacelor de proba , pe care se susține ca se întemeiază situația de fapt: : proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, proces verbal de cercetare la fața locului, proces verbal de predare, proces verbal de recunoaștere, proces verbal de recunoaștere de pe planșă foto, declarații martori, procese verbale de confruntare, bluză tip hanorac depusă la camera de corpuri delicte conf. dovezii ________ nr. xxxxxxx/10.01.2014 și declarațiile inculpaților ale martorilor audiați în cursul cercetării judecătorești.

In privința inculpatului Mocioaca O_____ Fanut , obligația de motivare a instanței de judecata a fost astfel sintetizata: fapta inculpatul M_______ O_____ F____ , care în noaptea de 05/06.01.2014 a indicat inculpatului D_________ M____ Nicușor locuința părții vătămate B______ E____ , în scopul de a sustrage bunuri îndeplinește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. si ped. de art.48 C.p. rap. la art. art.228 alin.1 -229 alin.1 lit.b si d alin.2 lit.b cu aplicarea art.77 lit. a cu aplicarea art.5 C.p.

Este întemeiata susținerea Ministerului Public privind caracterul contradictoriu al motivării instanței, si așa sumare, întrucât: făcând referire la inculpatul D_________ M____ N______ , prima instanța a reținut ca „ s-a deplasat împreună cu inculpații M_______ O_____ și o alta persoana la locuința părții vătămate B______ E____ din com. Hinova, _________________________. Mehedinti, unde au escaladat gardul și au distrus sistemul de închidere a ușii a sustras suma de xxxxx lei, sumă pe care a împărțiț-o cu inculpatul M_______ O_____ F____, și M_______ V_____ V_______”, rezultând astfel coautoratul, ca forma de participație penala in sarcina inculpatului Mocioaca O_____ Fanut , relatarea efectuata de prima instanța referindu-se la acte de executare simultana, directa, nemijlocita a acțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 234 Cp. Ulterior, când se reproduce situația de fapt reținuta in sarcina inculpatului Mocioaca O_____ Fanut, aceeași instanța arata ca „ în noaptea de 05/06.01.2014 a indicat inculpatului D_________ M____ Nicușor locuința părții vătămate B______ E____ , în scopul de a sustrage bunuri”, ceea ce îndeplinește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. si ped. de art.48 C.p. rap. la art. art.228 alin.1 -229 alin.1 lit.b si d alin.2 lit.b cu aplicarea art.77 lit. a cu aplicarea art.5 C.p.

Exista astfel o contrarietate a motivării care a fundamentat insesi soluția de angajare a răspunderii penale, participanții la procesul penal fiind in situația de a nu cunoaște care a fost situația de fapt cu titlu de adevăr judiciar, stabilita pe baza probelor administrate in cauza.

Nici in cazul acestui inculpat Mocioaca O_____ Fanut, prima instanța nu a efectuat o analiza detaliata, corespunzătoare si necesara a probelor, in sensul de date ale realității, elemente de fapt cu caracter informativ, in sensul art. 97 Cpp, rezultate din mijloacele de proba administrate in cauza penala dedusa judecații, nici măcar o enumerare a mijloacelor de proba , astfel cum s-a procedat in cazul inculpatului D_________ M____ Nicușor. In cazul inculpatului Mocioaca O_____ Fanut lipsește total motivarea, nu exista nicio mențiune referita la probe, nu se cunoaște ce date ale realității cu caracter informativ a reținut prima instanța de judecata , nu se cunoaște ce probe au fundamentat soluția de condamnare a cestui inculpat, daca exista probe înlăturate de prima instanța si motivul acestei operațiuni juridice .

Investita cu soluționarea apelurilor formulate atât de către inculpații D_________ M____ Nicușor si Mocioaca O_____ N______, cat si de către Ministerul Public, in calitate de participant la procesul penal, pentru aflarea adevărului si in scopul asigurării respectării dispozițiilor legale, instanța de control judiciar se afla in imposibilitatea de a verifica măsura in care raționamentul logico- judiciar al primei instanțe de judecata isi are sorgintea in situația de fapt rezultata din ansamblul probelor administrate in cursul procesului penal.

In cuprinsul sentinței penale apelate nu exista nicio referire la mijloacele de proba, pe baza cărora au fost obținute probele in procesul penal, conform art. 97 alin 2 Cpp, nu a fost analizata declarația niciunui martor, cu referire la cazul existentei mai multor declarații cu conținut diferit, situație in care prima instanța ar fi trebuit sa exprime si dezvolte rațiunile juridice pentru care a reținut una din succesivele declarații, ori le-a înlăturat. Astfel, in cazul soluției de achitare fata de inculpatul V___ I____, conform art. 16 lit. c Cpp, singura motivare a instanței de judecata consta in : „referitor la inculpatul V___ I____, instanța reține că, din probele administrate în cauza nu rezulta cu certitudine ca a participat la săvârșirea faptei penale pentru care a fost trimis în judecata .

In timpul cercetării judecătorești , a fost audiata martora Selău G_________ ,fila 145 dosar, care a declarat că, în timpul urmăririi penale l-a recunoscut pe inculpat după planșele foto, dar că a făcut acest lucru din cauza unei stări emoționale , dar nu l-a recunoscut și nu îl recunoaște pe acesta ca fiind una din persoanele care în seara de 05.01.2014 l-au însoțit pe inculpatul M_______ O_____ F____”.

Soluția de achitare a acestui inculpat se sprijină pe declarația unui singur martor, formulata in cursul cercetării judecătorești, prin care se retractează declarațiile din cursul urmăririi penale pe care s-a întemeiat soluția procurorului de trimitere in judecata, conform art. 327 Cpp . In situația unor declarații succesive, prima instanța are îndatorirea reglementata de art. 403 alin 1 lit. c Cpp de a indica motivarea soluției cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei și a celor care au fost înlăturate. Aceasta obligație logico - juridica nu a fost respectata, deși constituie o garanție a independentei instanței de judecata, o garanție a rolului exercitat de un organ judiciar _______________ drept, expresia transparentei actului de justiție.

In cursul urmăririi penale a fost administrat un ansamblu de probe, prin intermediul următoarelor mijloace de proba: declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor, procese verbale de consemnare a rezultatelor procedeelor probatorii, constând în cercetarea la fața locului, predare, recunoaștere de pe planșele foto, procese verbale de confruntare.

Prima instanță de judecată a dispus în ședința publică din 3 decembrie 2014, administrarea probei , constând în declarațiile martorilor Șelău I__, Șelău G_________, I___ I____, Găinici P____ și M___ C______. Instanța de control judiciar constată că în cursul urmăririi penale a mai fost audiat și martorul A____ G_______, care a participat în calitate de martor asistent la efectuarea unor procedee probatorii, constând în recunoașterea de pe planșele foto a persoanei inculpaților de către martorul Șelău I__ ( fila 37 d.u.p.), apoi recunoașterea de planșele foto de către martora Șelău G_________ a persoanei inculpatului V___ I____ ( fila 41 d.u.p.).

Prima instanță de judecată, deși în enumerarea mijloacelor de probă ( fila 2 a hotărârii), a indicat și declarațiile martorilor ca reprezentând temei al situației de fapt reținute, nu a specificat care anume declarații le-a reținut drept temei la fundamentarea soluției juridice emise și pe care le-a înlăturat, având în vedere că singura analiză, deși sumară a unui mijloc de probă, a reprezentat-o declarația martorei Șelău G_________, în ceea ce-l privește pe inculpatul V___ I____.

Deși a indicat declarația acestei martore formulată în cursul cercetării judecătorești ca exprimând adevărul, nu există în cuprinsul hotărârii motivele pentru care declarațiile martorei din cursul urmării penale au fost înlăturate, cu toate că la efectuarea procedeului probatoriu al recunoașterii pe baza planșelor foto, a persoanei inculpatului V___ I____, de către martora Șelău G_________, a participat și martorul A____ G_______( fila 41 d.u.p.), pe care însă prima instanță nu l-a audiat în mod nemijlocit.

Totodată, deși în reținerea situației de fapt, prima instanță enumera , printre mijloacele de probă și declarațiile martorilor( deși nu au fost audiați toți martorii, astfel cum s-a argumentat anterior), se constată din cuprinsul încheierii de ședință din data de 4.02.2015, că prima instanță a dispus, conform art.383 alin.3 C.p.p., ca proba constând în declarațiile martorului M___ C______, să nu mai fie administrata, întrucât martorul este plecat din țară, conform procesului verbal de executare a mandatului de aducere. Deși s-a dispus ca această probă să nu mai fie administrată, din cuprinsul hotărârii pronunțate nu rezultă ca declarațiile martorului să fi fost înlăturate de la soluționarea cauzei.

Dispozițiile art.383 alin.3 C.p.p. aplicate de prima instanță, se referă la inutilitatea sau imposibilitatea administrării unei probe anterior admise, situație în care instanța poate dispune ca ea să nu mai fie administrată, insa examinând condițiile legale care permit aplicarea acestei soluții judiciar procesuale, se observa lipsa de incidenta a acesteia in prezenta cauza penala.

Dispozițiile art.383 alin.4 C.p.p. sunt incidente în prezenta cauză, întrucât reglementează imposibilitatea administrării unei probe, care a fost administrată în cursul urmăririi penale și, deci, pe care se întemeiază acuzația penală formulată prin actul de sesizare. În această situație, proba nu este înlăturată, ci dimpotrivă instanța pune în discuția părților, a persoanei vătămate și a martorilor, respectiva probă și va ține seama de ea la judecarea cauzei. O concretizare a acestei situații, ce reprezintă o aplicare particulară a principiilor nemijlocirii și contradictorialității prev.de art.351 C.p.p., se regăsește în situația reglementată de art.381 alin.7 C.p.p. – când audierea unui martor nu mai este posibilă, deși acesta a dat declarații în cursul primei faze a procesului penal, situație în care instanța va dispune citirea în ședința de judecată a declarației acestui martor și va ține seama de ea la soluționarea cauzei.

Aceste demersuri procesuale au rolul de a asigura eficiența principiului dreptului la apărare, prin posibilitatea părților și a participanților procesuali de a percepe în mod direct și nemijlocit probele furnizate de acuzare împotriva lor și de a-și exercita dreptul la apărare în condiții de egalitate a armelor.

Nu au fost readministrate toate probele din cursul urmăririi penale, deși se impunea acest demers, luând in considerare atât necesitatea respectării principiilor nemijlocirii si contradictorialității, reglementate de art. 351 Cpp, prin raportare la situația juridica a inculpaților fata de care s-a dispus soluția de condamnare, fara ca prima instanța sa argumenteze care sunt probele care au contribuit la formarea convingerii asupra vinovatiei acuzaților, componenta a dreptului la un proces echitabil, dar si caracterul imperativ al principiului procesului penal al aflării adevărului, prev. de art. 5 Cpp, conform căruia organele judiciare au obligația de a asigura, pe baza de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele si împrejurările cauzei, precum si cu privire la persoana inculpatului.

Prin expedierea simplă a unui vast material probator, între care și declarații succesive diferite, instanța de fond , pe lângă faptul că a lipsit total de motivare sentința pronunțată, a omis să examineze critic probele administrate precum și cererile esențiale ale participanților care se refereau chiar la existenta sau inexistența faptelor penale reținute prin hotărârea de condamnare.

Examinarea critică și motivată a probelor administrate era cu atât mai necesară cu cât inculpații au susținut împrejurări de fapt diferite, iar martorii audiați in cursul urmăririi penale au relevat prin propriile depoziții date ale realității cu un impact esențial asupra chestiunilor fundamentale privind angajarea răspunderii penale.

Expunerea doar enumerativa a mijloacelor de proba nu îndeplinește standardul de motivare impus prin dispozițiile art. 403 Cpp, in acord cu dispozițiile art. 6 din Convenția EDO . Aceasta concluzie se impune cu atât mai mult, cu cat prima instanța doar a enumerat mijloacele de proba( pag 2 a hotărârii) , susținând ca ele fundamentează situația de fapt reținuta: „ la data de 05/06.01.2014 inculpatul D_________ M____ N______ s-a deplasat împreună cu inculpații M_______ O_____ și și o alta persoana la locuința părții vătămate B______ E____ din com. Hinova, _________________________. Mehedinti, unde au escaladat gardul și au distrus sistemul de închidere a ușii a sustras suma de xxxxx lei, sumă pe care a împărțiț-o cu inculpatul M_______ O_____ F____, și M_______ V_____ V_______”.

Caracterul lapidar al situației de fapt expuse, contradicția situației de fapt reținute, la fel de sintetic, in sarcina unor inculpați, lipsa totala a argumentelor pentru care prima instanța a reținut anumite probe, neputându-se clarifica nici care sunt acestea , nici care sunt probele înlăturate pentru necoroborare cu ansamblul probator administrat - reprezintă lacune ale sarcinii judiciare de a motiva orice soluție sau dispoziție a organului judiciar.

In jurisprudența sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ( in cauza Ruiz Torija contra Spaniei, 1994) ca art. 6 paragraful 1 din Convenție obliga instanțele sa isi motiveze hotărârile, dar aceasta obligație nu poate fi înțeleasa ca impunând un răspuns detaliat fata de fiecare argument( cauz V__ de Hurk, 1994). Întinderea acestei obligații depinde de natura hotărârii. Este necesar sa se tina cont in special de diversitatea mijloacelor pe care o persoana implicata __________________ poate prezenta instanței , si de diferențele existente in statele membre in ceea ce privește dispozițiile legale, cutumiare, concepțiile doctrinare in prezentarea si redactarea hotărârilor.

Pentru ca obligația de motivare a hotărârilor, reglementata prin dispozițiile art. 403 Cpp sa corespunda standardului atât național cat si european, componenta a dreptului la un proces echitabil, conform art. 6 CEDO, este necesar ca instanța sa evite in motivare formulări stereotipice precum: „ din probele administrate rezulta vinovatia inculpatului” , deoarece asemenea abordări superficiale constituie doar aparente de motivare si nu o justificare corecta si completa a soluției adoptate. Motivarea soluției trebuie sa fie reala si completa, cuprinzătoare, fundamentata _______________________ pe materialul probatoriu al cauzei, oferind imaginea clara a rezolvării corecte a conflictului de drept penal dedus judecații, si convingând in legătura cu justețea soluției . In egala măsura , o hotărâre motivata corespunzător , cu indicarea elementelor de fapt si de drept, va permite instanței de control judiciar sa verifice in condiții procesuale adecvate legalitatea si temeinicia hotărârii pronunțate. .

Principiul efectivității este consacrat în jurisprudența Curtii Europene a Drepturilor Omului și presupune ca, în interpretarea Convenției Europene, se conferă prevederilor acesteia cea mai mare greutate și cel mai mare efect în concordanță cu litera textului , astfel încât să dea un înțeles fiecărui termen al acesteia. Obiectul și scopul convenției europene ca instrument de protecție a drepturilor omului impun ca prevederile sale să fie interpretate și aplicate astfel încât garanțiile conferite de aceasta să fie concrete și efective, iar nu teoretice și iluzorii.

Principiul efectivității se află într-o strânsă legătură cu principiile drepturilor și limitărilor implicite, precum și cu principiile interzicerii abuzului de drept sau a abuzului de limitări a folosirii drepturilor ( art.17 și 18 din Convenția Europeană).

Principiul subsidiaritatii presupune ca drepturile și libertățile fundamentale garantate de Convenția Europeană să reprezinte standarde minime de protecție, statele părți putând prin reglementările interne să asigure o protecție mai extinsă drepturilor omului.

Conform art.20 din Constituție, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenești vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația universală a drepturile omului cu pactele și tratatele la care România este parte.

Analiza dispozițiilor art.20 din Constituție permite desprinderea a două concluzii : prevederile Convenției Europene au aplicabilitate directă, fiind integrate în sistemul intern al blocului de constituționalitate, Convenția Europeană având un loc primordial în interpretarea și aplicarea drepturilor și libertăților cetățenești; în situația unui conflict între o normă internă legislativă și o normă internațională convențională, se va aplica norma cea mai favorabilă drepturilor omului, fie internă, fie internațională, înlăturându-se norma mai restrictivă (art.20 alin și art.11 alin.2 din Constituție).

Coroborând aceste dispoziții ale legii fundamentale cu prevederile art.1 alin.5 din aceeași lege, rezultă că sub aspectul forței juridice prevederile Convenției Europene au forță constituțională, Convenția Europeană si protocoalele adiționale împreună cu întreaga jurisprudență a Curții Europene fac parte dintr-un _____________________________ aplicabilitate directă, forță constituțională și legislativă.

In baza efectului devolutiv in apel, prev de art 417 Cpp, se produe o noua judecata in fond, pe baza probatoriului deja administrat in cauza, dar si a altor probe administrate pentru prima dat in apel, conform art 420 alin 5 Cpp. Efectul devolutiv nu echivaleaza cu o administrare a intregului material probator, respectiv efectuarea cercetarii judecatoresti in apel, caci aceasta din urma este o instanta de control judiciar, neputand suplini total lipsa cercetarii judecatoresti la prima instanta, ori lipsa motivarii , in acest caz ajungandu-se la o suprimare a etapelor procesuale, prin comprimarea judecatii in prima instanta cu cea din al doilea grad de jurisdictie, si lipsirea de functionalitate a unicei cai de atac ordinare, in cadrul careia nu s-ar mai realiza un control al materialului probator deja administrat, ci la o efectuare pentru prima data a unor acte de cercetare judecatoreasca specifice primului grad de jurisdictie.. Lipsa cercetarii judecatoresti si incalcarea principiilor nemijlocirii, publicitatii si contradictorialitatii pun in discutie insasi garantia dreptului de acces la doua grade de jurisdictie, conferite de art 2 din Protocolul nr. 7 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Realizarea in apel a intregii cercetari judecatoresti, impotriva principiilor enuntate ar rapi inculpatilor un grad de jurisdictie si ar afecta in mod grav dreptul al aparare , atata timp cat ulterior nu ar mai avea la dispozitie nicio cale de atac ordinara .

Prin protocolul 7 , art.2 pargraf.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului se consacră dreptul persoanei declarate vinovate de o infracțiune de către un tribunal de a solicita examinarea declarației de vinovăție sau condamnării de către o instanță superioară.

Rezultă că în cazul în care se formulează o acuzație penală împotriva unei persoane, ce conduce la condamnarea acesteia de către o instanță pentru o anumită infracțiune, Convenția Europeană garantează acesteia dreptul de acces la instanță superioară, care să se pronunțe cu privire la existența infracțiunii, individualizarea pedepsei sau alte dispoziții din hotărârea de condamnare, care au format obiectul primei judecăți și acum sunt supuse controlului jurisdicțional.

Garanția prev. de art.2 paragraf. 1 al protocolului 7 trebuie să fie efectivă, cel de-al doilea grad de jurisdicție trebuind să satisfacă exigențele de imparțialitate și independență, dar și accesibilitate pentru cei interesați.

Dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 parag.1 din Convenția europeană, cuprinde, între altele, și dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră elocvente pentru cauza lor. Întrucât Convenția europeană nu garantează drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete șie efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile părților sunt într-adevăr ascultate, adică examinate de instanța sesizată. Cu alte cuvinte, art.6 stabilește, în special în sarcina instanței, obligația de a examina efectiv argumentele și mijloacele de probă ale părților, fără a le aprecia pertinența.

Curtea Europeană a arătat că una dintre funcțiile obligației instanței de a motiva hotărârea pronunțată este aceea de a demonstra părților că au fost ascultate.

În cauza Fouquet contra Franței, Comisia Europeană a arătat că garanțiile procedurale corespund drepturilor pe care le protejează în timpul unui proces, iar obligația de motivare își pierde întregul sens dacă motivarea însăși demonstrează că judecătorii nu au citit piese importante ale dosarului.

Deși Curtea Europeană a recunoscut instanțelor naționale o anumită marjă de apreciere în alegerea argumentelor într-un anumit caz în materia admiterii probelor solicitate de către o parte, a apreciat că instanțele sunt obligate să justifice această măsură prin prezentarea motivelor pe care le-au avut în vedere la dispunerea acesteia.

În cauza B_____ contra României, s-a arătat că în motivarea hotărârii de condamnare a reclamantului, prima instanță nu a făcut nicio referire concretă la elementele de fapt care ar fi putut justifica concluzia reținerii vinovăției reclamantului și caracterul public al faptelor reținute (în cazul infracțiunii de calomnie pentru care a fost condamnat reclamantul, săvârșirea faptei în public reprezintă unul din elementele constitutive ale laturii obiective a infracțiuni), limitându-se să afirme aceste condiții sunt îndeplinite în speță.

Motivarea este limbajul logicii judecătorului, adică un discurs explicativ, în sensul etimologic al termenului. Rațiunea motivării și a obligativității motivării constă , printre altele, în următoarele aspecte: în procesul penal trebuie stabilit adevărul real și, astfel, judecătorul trebuie să-și formeze convingerea asupra adevărului real, adică să dobândească certitudinea că realitatea este conformă convingerilor sale; obligația motivării este o garanție pentru justițiabili, care pot cunoaște motivele pentru care judecătorul a pronunțat soluția și pot ataca hotărârea combătând acele temeiuri, dacă le apreciază ca nefondate; astfel motivarea înlătură arbitrariul judecătoresc și face posibil controlul din partea instanțelor superioare.

Situația de fapt reținută de către instanță nu este altceva decât concluzia unui raționament judiciar inductiv, în care premisele sunt reprezentate de probele legal administrate în cursul urmăririi penale sal al cercetării judecătorești.

Astfel, instanța trebuie să prezinte mijloacele de probă în baza cărora a reținut o anumită situație de fapt și să motiveze înlăturarea mijloacelor de probă pe care nu le-a reținut în cadrul acestui raționament.

În cazul în care sunt mai multe fapte sau mai mulți participanți, instanța trebuie să facă o descriere a fiecărei fapte, indicând care sunt participanții la săvârșirea acesteia.

Tot, astfel, instanța trebuie să arate ce situații de fapt reținute în rechizitoriu apreciază că nu sunt probate.

În această expunere se cere ca judecătorul să țină seama de toate probele și obiecțiunile în fapt făcute de părți, care ar fi de natură să fi interesat la stabilirea faptei, fără a fi obligat să răspundă la toate raționamentele și argumentele părților, respectiv la obiecțiunile sau cererile care au fost soluționate anterior, chiar dacă au fost repuse în discuție în faza dezbaterilor.

Astfel, cum în mod întemeiat s-a arătat în doctrină, motivarea este temeiul propriu-zis al hotărârii. Aici se arată tot procesul de raționament al judecătorilor, argumentându-se pentru adoptarea sau respingerea anumitor principii sau dispoziții de drept pozitiv, aici se expune felul cum au fost încadrate faptele variate din viața socială, în limitele strict prevăzute de legi. Așadar, se vor face narațiuni sau expuneri ale faptelor ce trebuie judecate, se vor face confirmări sau prezentarea probelor, se vor căuta combaterile sau discutarea argumentelor respinse. În motivare cititorul va găsi întreaga logică a judecătorului cu argumentarea sa deductivă, cu silogismele sau temeiurile utilizate după cum indică normele de bună interpretare a legilor. Din toată această expunere cuprinsă în motive, dispozitivul va trebui să reiasă logic, limpede și netăgăduit.

Judecătorul trebuie să motiveze fiecare mențiune cuprinsă în dispozitivul hotărârii, această obligație fiind inerentă respectării dreptului la un proces echitabil.

Este necesar ca motivarea hotărârii să se caracterizeze prin obiectivitate, precizie, claritate, simplitate, concizie, putere de convingere, expirare neutră.

În vederea respectării standardelor de protecție a drepturilor fundamentale și a jurisprudenței CEDO, practica judiciară mai relevă o ipoteză de trimitere a cauzei spre rejudecare în urma admiterii apelului atunci când a fost încălcat dreptul la un proces echitabil în primă instanță sau există vreun alt viciu semnificativ și substanțial care conduce la încălcarea dreptului la dublul grad de jurisdicție în materie penală garantat de art.2 din Protocolul nr.7 adițional la CEDO.. Aceasta ipoteza care impune reluarea cercetarii judecatoresti in prima instanta se suprapune temeiurilor de drept intern prev de art 421 pct 2 lit b Cpp.

Deși lipsa cercetării judecătorești sau lipsa motivarii nu constituie o cauză de nulitate absolută, astfel încât nu se încadrează ca atare printre motivele care pot atrage desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în conformitate cu art.421 pct.2 lit.b N.C.p.p., Curtea constată că soluția se impune pentru a garanta respectarea dreptului la două grade de jurisdicție în materie penală garantat de art.2 din protocolul nr.7 adițional la CEDO, în contextul în care lipsa motivarii in fapt si in drept echivalează cu lipsa judecății în primă instanță, iar efectuarea acestei operatiuni pentru prima oară în apel privează partea de calea de atac, instanța de apel având obligația de a se asigura că drepturile garantate de Convenție, să fie concrete și efective, nu teoretic și iluzorii. Este adevărat că apelul , în dreptul procesual penal român, constituie o cale de atac devolutivă, instanța de apel având plenitudine de jurisdicție, putând reaprecia și statua în primă și ultimă instanță asupra situației de fapt, apelul fiind în principal o cale de atac și, prin urmare, presupune în mod necesar realizarea controlului judiciar, control judiciar ce nu poate fi realizat în concret în lipsa unei judecăți efective în primă instanță. Așadar, Curtea, în temeiul art.421 pct.2 lit.b C.p.p., va admite apelul , va desființa sentința penală apelată și va trimite cauza spre rejudecare.

Conform art.424 alin.4 C.p.p., se vor menține toate actele de procedură îndeplinite în cauză până la data de 11 martie 2015, cu excepția tratamentului procesual aplicat în ceea ce privește declarația martorului M___ C______, prin încheierea de 4.02.2015. Prima instanță va proceda la citarea în vederea audierii, a acestui martor sau va aplica dispozițiile legale corespunzătoare (conform art.381 alin.7 C.p.p. rap.la art.383 alin.4 C.p. – daca martorul nu se poate prezenta ) , și de asemenea, va proceda la readministrarea tuturor probelor care au fost administrate în cursul urmăriri penale, în măsura în care va considera că sunt utile pentru stabilirea corectă a situației de fapt și aflarea adevărului.

În rejudecare, prima instanță urmează să răspundă tuturor criticilor formulate de către apelanții din prezenta cauză, urmând ca motivarea hotărârii care se va pronunța să răspundă cerințelor de echitate, astfel cum rezultă din dispozițiile art.403 C.p.p., în lumina art.6 din CEDO și art.7 din Protocolul al doilea al Convenției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile formulate de apelanții P________ de pe lângă Judecătoria Drobeta T____ S______, inculpatul D_________ M____ Nicușor, fiul lui D__ și C_______ M______, născut la data 05.07.1996 , în Strehaia, jud. M________, domiciliat în ___________________________________. M________, CNP- xxxxxxxxxxxxx, inculpatul Mocioaca O_____ Fanut, fiul lui D_____ și E_______, născut la data de 21.01.1986, CNP-xxxxxxxxxxxxx în Strehaia, jud. M________,domiciliat în com. Hinova, _________________________. M________ împotriva sentinței penale nr. 521/2015 a Judecătoriei Drobeta T____ S______.

Desființează in parte sentința penala nr. 521/2015 a Judecătoriei Drobeta T____ S______ , in ceea ce ii privește pe inculpații D_________ M____ N______, V___ I____ si Mocioaca O_____ Fănut, si trimite cauza privind pe acești inculpați spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Drobeta T____ S______.

În temeiul art. 275 alin 3 C.p.p. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care suma de 1080 lei reprezintă onorarii avocați oficiu pentru inculpați, si 195 lei reprezintă onorariu avocat oficiu pentru partea civila .

Definitiva.

Pronunțată în ședința publică de la 02 Octombrie 2015.

Președinte, Judecător ,

M_____ E____ M______ C______ Ș____

Grefier,

L_______ M________ P___

Red.jud.M.E.M______

J.fond.E.M_______

G.S./ 14.10.2015/8 ex.