ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA A II -A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 2694

Ședința publică din data de 27 octombrie 2015

Președinte- D_______ R_____

Judecător - S_________ A______-F______

Judecător - S________ M____

Grefier - E__ G________

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova, cu sediul în Ploiești, ____________________.22, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 600/09.06.2015, pronuntată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul D_____ M_____, domiciliat în Ploiești, _____________________, ______________________, județul Prahova, în calitate de administrator al debitoarei ___________________, cu sediul în ______________________, ____________ 4, _______________________, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova sub nr. JXXXXXXXXXXX, având CUI xxxxxxx.

Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul – pârât D_____ M_____, reprezentat de avocat B______ I____ A_____, care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurenta – reclamantă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova și intimata – debitoare ___________________.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul se află la al doilea termen de judecată și este motivat, precum și faptul că a fost înaintat dosarul de insolvență nr. XXXXXXXXX09, după care,

Pârâtul D_____ M_____, prin avocat, având cuvântul învederează instanței că a încheiat contractul de asistență juridică la data de 23.10.2015 și solicită instanței amânarea cauzei și acordarea unui nou termen de judecată pentru a studia actele și lucrările dosarului și pentru a-și putea formla apărări în cauză, având în vedere că au fost invocate excepții.

Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 156 alin. 1 C.prod.civ. respinge cererea de amânare a cauzei formulată de pârâtul D_____ M_____, prin avocat, apreciind că este neîntemeiată și dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea acestuia să ia cunoștință de conținutul dosarului.

La a doua strigare a cauzei a răspuns intimatul – pârât D_____ M_____, reprezentat de avocat B______ I____ A_____, care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurenta – reclamantă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova și intimata – debitoare ___________________.

Întrucât nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul apărătorului intimatului – pârât D_____ M_____, în combaterea cererii de recurs.

Pârâtul D_____ M_____, prin avocat, având cuvântul, solicită instanței respingerea recursului declarat, ca netemeinic și nelegal, având în vedere că insolvența societății s-a deschis la data de 6.05.2009, conform sentinței de deschidere a procedurii insolvenței aflate la dosarul I de insolvență – filele 47-48, pentru o creanță inexistentă, iar împotriva acestei sentințe s-a formulat recurs la data de 5.10.2009 – fila 240 dosarul I de insolvență. Se mai arată că între aceste două termene, debitoarea a achitat prin ordin de plată creanța pentru care s-a deschis procedura insolvenței – pag. 53 dosrul I de insolvență.

Concluzionând, pârâtul D_____ M_____, prin avocat învederează instanței că având în vedere sentința pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost respinsă cererea de atragere a răspunderii administratorului, precum și faptul că nu s-a dovedit culpa intimatului din cauză în privința creării de prejudicii creditorului, solicită respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea sentinței recurate ca legale și temeinice, fără cheltuieli de judecată.

Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cererii de recurs formulate în cauză.

C U R T E A

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data 8.05.2015 de pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. XXXXXXXXXXXXXX reclamanta Administrația Finanțelor Publice Prahova în calitate de creditor al debitoarei ___________________ a solicitat în contradictoriu cu pârâtul D_____ M_____ în calitate de administrator al debitoarei, obligarea acestuia la plata pasivului societății în cuantum de 4.433.382 lei conform prevederilor art.138 din Legea privind procedura insolvenței debitoarei nr.85/2006.

În fapt, reclamanta a arătat că prin încheierea Tribunalului Prahova – Secția C_________ Administrativ și Comercial Birou F_______ din data de 968/6.05.2009 pronunțată în dosarul de insolvență nr.XXXXXXXXX09 s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței debitorului ___________________ lichidator judiciar fiind numit P____ V______ IPURL care, a fost înlocuit ulterior cu Via Insolv SPRL.

În îndeplinirea atribuțiilor sale,administratorul judiciar a procedat la întocmirea tabelului definitiv al creanțelor împotriva societății debitoare prevăzut de lege, stabilind pasivul societății în cuantum de 4.433.382 LEI lei creanța AJFP Ploiești reprezentând un procent de 17,8 % din masa credală.

Potrivit disp.art.27 din Legea insolvenței „ debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen maxim de 30 zile de la apariția stării de insolvență”.

Deși se afla în încetare de plată, debitoarei prin reprezentantul său legal, nu s-a adresat tribunalului cu o cerere prin care să solicite deschiderea procedurii de insolvență, continuând o activitate care ducea în mod vădit la pierderi.

Scopul instituirii răspunderii persoanelor, prev.la art.138 este acela de a asigura acoperirea pasivului rămas în patrimoniul debitorului după lichidarea bunurilor și distribuirea sumelor obținute.

Răspunderea persoanelor menționate la art.138 din lege este condiționată de existența unui pasiv neacoperit, stare de fapt reținută în prezenta cauză.

Reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.138 lit. c din Legea nr.85/2006.

La data de 3.05.2015 pârâtul D_____ M_____ a înaintat la dosarul cauzei prin serviciul registratură al instanței întâmpinare pe calea căreia a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în ce privește respectiva cerere, raportat la art.138 din Legea privind procedura insolvenței. A invocat și excepția inadmisibilității acțiunii raportat la disp.art.138 alin.1 coroborate cu disp.art.59 alin.1 din Legea privind procedura insolvenței.

În cauză s-au administrat probatorii cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr. 600/09.06.2015, pronuntată de Tribunalul Prahova a fost respinsă cererea având ca obiect instituirea răspunderii patrimoniale formulată de reclamanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova, în contradictoriu cu pârâtul D_____ M_____, pentru plata pasivului rămas neacoperit în contul societății debitoare ___________________, în sumă de 4.433.382 lei, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța acestă sentință, judecătorul sindic a avut în vedere următoarele:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei motivat de faptul că în cauză, reclamanta nu a făcut dovada că pârâtului i-ar fi incidente disp.art.138 din Legea nr.85/2006, instanța a constatat că în realitate acest pretins incident procedural nu reprezintă o excepție, ci o apărare de fond care tinde la analiza condițiilor referitoare la angajarea răspunderii pârâtului pentru faptele imputate, apărare pe care instanța nu se poate pronunța, fără a antama fondul, motiv pentru care o va reține ca pe o apărare de fond ce va fi detaliată în cele ce urmează.

De asemenea, în ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii motivat de faptul că în raportul întocmit de administratorul judiciar s-a reținut că pârâtului nu îi este imputabilă starea de insolvență a debitoarei, instanța constată că în realitate și această apărare vizează fondul cauzei și nu reprezintă o excepție de sine stătătoare, motive pentru care o va analiza în raport de existența sau inexistența elementelor răspunderii patrimoniale.

Asupra fondului cauzei, instanța a reținut următoarele:

Potrivit art.138 lit. c din Legea 85/2006 judecătorul-sindic poate dispune ca o parte din pasivul societății debitoare ajunsă în stare de insolvență să fie suportată de membrii organelor de conducere sau orice altă persoană care a contribuit la ajungerea debitoarei în această situație prin faptul că au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți.

Răspunderea membrilor organelor de conducere are natura juridică a răspunderii civile delictuale fiind guvernată de principiile consacrate în materie respectiv art.998 – 999 Cod civil. Pentru a se angaja răspunderea acestora trebuie îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența faptei ilicite, prejudiciul, raportul de cauzalitate și vinovăția.

În speță aceste condiții nu sunt îndeplinite.

Răspunderea reglementată de art.138 din Legea nr.85/2006 este una personal, care intervine numai atunci când prin săvârșirea faptelor enumerate s-a ajuns la starea de încetare a plăților de către societate. Invocarea prevederilor art.138 nu atrage automat răspunderea administratorilor, deoarece legiuitorul nu a înțeles să instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspundere în sarcina acestora, ci a prevăzut doar posibilitatea atragerii acestei răspunderi, dar numai după administrarea unor dovezi pertinente, concludente și utile în acest sens.

Or, în cauza de față reclamanta creditoare Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova a formulat acțiunea în temeiul unor prezumții rezultate din evidențele contabile ale debitoarei, fără a se administra probatorii privind situația societății și mai ale probe din care rezultă faptele săvârșite de administrator și vinovăția acestuia la cauzarea stării de insolvență.

Prima condiție a răspunderii civile delictuale se referă la săvârșirea uneia dintre faptele enumerate limitativ de lege. Nici o faptă gravă care nu se încadrează între cele prevăzute de aet.138 nu poate angaja răspunderea persoanelor prevăzute de acest text de lege. Pe de altă parte, între fapta ilicită și prejudiciu trebuie să existe o relație de la cauză la efect. Conform art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 răspunderea va fi angajată numai dacă persoana împotriva căreia se exercită acțiunea „a cauzat starea de insolvență a debitorului”.

Astfel, săvârșirea unei fapte ilicite dintre cele prevăzute limitativ de lege și existența unui prejudiciu sunt două condiții necesare, dar nu suficiente pentru a putea fi antrenată răspunderea unei persoane în temeiul dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006. Or, este imperios necesar să se probeze că prin săvârșirea faptei de către pârât a fost cauzat un prejudiciu debitorului și, indirect creditorilor, respectiv trebuie să se rețină că insolvența a fost determinată în tot sau în parte de fapta ilicită a persoanei împotriva căreia este exercitată acțiunea în răspundere.

De asemenea, din raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență pentru debitorul ____________________ administratorul judiciar a concluzionat că din verificarea documentelor contabile puse la dispoziție de debitoare nu a rezultat că administratorul statutar s-ar face vinovat de fapte care să atragă răspunderea sa materială pentru pasivul societății.

Or, cauzele aducerii societății debitoare în stare de insolvență sunt obiective, determinate de contextul economic și nicidecum de continuarea unei activități în interesul propriu al pârâților sau al altor persoane.

Prin probatoriile administrate în prezenta cauză, tribunalul a constatat că nu s-a demonstrat legătura de cauzalitate dintre starea de insolvență a societății debitoare și faptul că pârâții ar fi dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți.

Față de aceste considerente judecătorul sindic a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova, întemeiat pe dispoz. art. 466 și urm. C.proc.civ., solicitând admiterea acestuia și si modificarea hotărârii menționate in sensul admiterii cererii formulate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova si obligarea paratului la plata pasivului neacoperit al debitoarei în suma de 4.433.382 lei, în baza disp. art. 138 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006.

În motivarea recursului, s-a arătat că Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova a formulat in temeiul art 138 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolventei, cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a reprezentanților debitoarei, solicitând obligarea acestora la plata pasivului neacoperit stabilit in cursul procedurii insolventei, in suma de 4.433.382 lei.

Prin sentința civila nr. 600/09.06.2015 instanța a respins ca neîntemeiată cererea formulată.

În motivarea hotărârii, instanța de fond a reținut ca în cauză nu s-a făcut dovada existentei elementelor răspunderii patrimoniale astfel cum sunt prevăzute acestea in textul art 138 din legea nr 85/2006 pentru angajarea răspunderii speciale instituite prin textul de lege menționat neoperând nicio prezumție legală cu privire la vinovăția asociaților și răspunderea acestora.

Recurenta consideră că instanța de fond nu a avut în vedere toate elementele situației de fapt existente în cauză și semnificația acestora în drept, prin raportare la dispozițiile ce reglementează răspunderea specială prevăzută de art. 138 din Legea nr. 85/2006, iar hotărârea pronunțată astfel este netemeinică și nelegală, nerealizând echilibrul între vătămarea produsă prin fapta ilicită a persoanei și obligația celui care a cauzat prin fapta sa prejudiciul, de a-l repara.

În fapt, recurenta arată că în cauză s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvență a debitoarei, lichidator judiciar fiind numit Via Insolv SPRL.

În îndeplinirea atribuțiilor sale, lichidatorul judiciar a procedat la întocmirea tabelului definitiv al creanțelor împotriva societății debitoare, prevăzut de lege, stabilind pasivul societății în cuantum de 4.433.382 lei, iar potrivit dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 85/2006, „debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen maxim de 30 zile de la apariția stării de insolvență”.

Deși se afla în încetare de plată, debitoarea prin reprezentantul său legal, nu s-a adresat tribunalului cu o cerere prin care să solicite deschiderea procedurii de insolvență, continuând o activitate care ducea în mod vădit la pierderi, iar scopul instituirii răspunderii persoanelor, prev.la art.138 este acela de a asigura acoperirea pasivului rămas în patrimoniul debitorului după lichidarea bunurilor și distribuirea sumelor obținute.

Răspunderea persoanelor menționate la art.138 din lege este condiționată de existența unui pasiv neacoperit, stare de fapt reținută în prezenta cauză.

Deși avea dificultăți financiare constând în lipsa lichidităților financiare necesare achitării datoriilor acumulate, debitorul a continuat activitatea, ceea ce până la urmă a determinat încetarea plăților și starea de insolvență, motivează recurenta.

Mai mult decât atât, recurenta apreciază că nu a existat o strategie managerială viabilă și debitorul a derulat activități comerciale riscante care au atras insolvența.

Aceasta consideră că situația de fapt expusă, relevă existența elementelor răspunderii patrimoniale reglementată de dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. c, ca specie a răspunderii civile delictuale, respectiv: fapta licită săvârșită de către asociații debitoarei, care nu au înțeles să formuleze cererea de deschidere a procedurii în termenul prevăzut de lege, cunoscând ca fondurile bănești și chiar întregul patrimoniu al societății sunt insuficiente pentru acoperirea datoriilor acumulate, prejudiciul creat, constând în pasivul neacoperit în urma parcurgerii procedurii de insolvență stabilit, de către lichidatorul judiciar conform tabelului definitiv al creanțelor, legătura de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciul creat, relevată prin raportul de determinare între dezinteresul arătat în ceea ce privește funcționarea normală și în ce condiții de legalitate a societății debitoare și prejudiciul cauzat în final creditorilor prin neachitarea creanțelor acestora, precum și vinovăția făptuitorului, element ce rezultă din analiza împrejurărilor de fapt ale cauzei, care arată că administratorul societății putea și trebuia să prevadă consecințele produse prin fapta sa.

Intimatul – pârât D_____ M_____ a depus note scrise, solicitând în esență respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce succed :

Creditoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova a formulat cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâtului D_____ M_____ în calitate de asociat unic al debitoarei ___________________, în temeiul dispoz. art. 138 alin. 1 lit. c din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței.

Potrivit art. 138 alin. 1 lit. c din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței, republicată, în cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, dacă au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți.

Ca atare, s-a solicitat atragerea la răspundere a pârâtului pentru că acesta a dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți.

Așa cum bine a motivat prima instanță, săvârșirea unei fapte ilicite dintre cele prevăzute strict de lege și existența unui prejudiciu sunt două condiții necesare, pentru a putea fi antrenată răspunderea unei persoane în temeiul dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006. însă este necesar să se probeze că, săvârșirea faptei de către pârât a determinat starea de insolvență.

Această răspundere a membrilor organelor de conducere are natura juridică a răspunderii civile delictuale fiind guvernată de principiile consacrate în materie respectiv art.998 – 999 Cod civil. Pentru a se angaja răspunderea acestora trebuie îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența faptei ilicite, prejudiciul, raportul de cauzalitate și vinovăția.

Prin urmare, în cauză nu se poate reține îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 998-999 din Codul civil, deoarece administratorul judiciar nu a învederat că starea de insolvență s-ar datora săvârșirii de către administratorul societății a faptei prevăzute de art. 138 lit. c din Legea 85/2006, respectiv că pârâtul a dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți.

Așa fiind, Curtea constată că motivele de recurs sunt nefondate și văzând și dispoz. art. 312 (1) Cod proc.civ. va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de reclamanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova, cu sediul în Ploiești, ____________________.22, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 600/09.06.2015, pronuntată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul D_____ M_____, domiciliat în Ploiești, _____________________, ______________, _______________________, în calitate de administrator al debitoarei ___________________, cu sediul în ______________________, ______________________, județul Prahova, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova sub nr. JXXXXXXXXXXX, având CUI xxxxxxx, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 27 octombrie 2015.

Președinte, Judecători,

D_______ R_____ S_________ A______-F______ S________ M____

Grefier,

E__ G________

Red.DR / Tehnored EG

2 ex./25.11.2015

d.f. XXXXXXXXXXXXXX –Trib. Prahova

j.f. L____ C____ M______

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120