Cod ECLI:RO:JDMOT:2016:016.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX Cod operator 4886

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA MOTRU

Sentința civilă Nr. 286

Ședința publică de la 15 Februarie 2016

Completul compus din:

Președinte Ș_____ A________

Grefier M____ P___

Pe rol se află soluționarea cererii în ordonanță președințială formulată de reclamantul B______ C. I___ în contradictoriu cu pârâții B______ C_________ și B______ D______.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile, reclamantul fiind reprezentat de avocat B____ C_________.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care arată că a dosar atașat dosarul XXXXXXXXXXXXX după care, nemaifiind alte cereri instanța consideră cauza în stare de judecată și, deschizând dezbaterile asupra fondului, acordă cuvântul.

Avocat B____ C_________ pentru reclamant solicită admiterea cererii arătând că sunt întrunite cerințele ordonanței președințiale și depune la dosarul cauzei înscrisuri susținând că reclamantul este proprietar asupra imobilului.

INSTANȚA

Asupra cauzei civile de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXX reclamantul B______ C. I___ a chemat în judecată pârâții B______ C_________ și B______ D______ solicitând instanței ca, pe calea ordonanței președințiale să se dispună obligarea pârâților să înceteze actele de împiedicare a pașnicei folosințe a imobilului casă de locuit proprietatea sa, situată în comuna B______, ___________________________.

În motivarea cererii a arătat reclamantul că imobilul în litigiu este construit și a fost folosit de reclamant dar în urmă cu aproximativ o săptămână pârâții, părinții reclamantului, au amplasat un lacăt pe poarta de la _____________________________ și împiedică accesul reclamantului în imobil.

Că, imobilul casă de locuit este mobilat iar în interiorul său se află bunuri care trebuie îngrijite zilnic, pârâții împiedicând însă accesul în locuință.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 996 C.proc.civ.

În dovedirea cererii reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri, filele 4,26-37.

Cererea de chemare în judecată a fost comunicată către pârâți care au formulat întâmpinare.

Au arătat pârâții în apărare că reclamantul nu a fost niciodată în posesia terenului și a locuinței în litigiu, proprietatea fiind a pârâților chiar dacă în curte sunt două imobile casă.

Au mai arătat pârâții că sunt de acord ca reclamantul să elibereze locuința și să-și ia bunurile.

Că, potrivit unui certificat de moștenitor și a unui partaj voluntar terenul în suprafață de 371 m.p. ,împreună cu imobilul casă de locuit, au fost atribuite lui B______ C_________ și nu lui B______ I___.

La termenul de judecată din 01.02.2016 a fost acordat un termen la cererea apărătorului reclamantului care a solicitat prelungirea probei cu înscrisuri și atașarea dosarului XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Motru.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Pe lângă condițiile generale ce trebuie să intre în conținutul unei acțiuni civile, admisibilitatea ordonanței președințiale presupune și îndeplinirea anumitor condiții speciale care se desprind din cuprinsul dispozițiilor art. 997 și urm. C.proc. civ.

Potrivit art. 997 alin. 1 C.proc. civ. instanța poate să ordone, stabilind o aparență de drept în favoarea reclamantului, măsuri provizorii în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere pentru prevenirea unei pagube iminente, ori pentru înlăturarea piedicilor ivite la executarea silită.

Art. 997 alin. 1, alin. 2 și alin. 5 C.proc. civ. stabilesc cinci condiții de admisibilitate a ordonanței președințiale anume: urgența, aparența de drept în favoarea reclamantului, caracterul vremelnic, provizoriu limitat în timp, neprejudecarea fondului și interdicția de a fi dispuse măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.

Cele cinci condiții, trei pozitive și două negative au caracter cumulativ, iar analiza admisibilității cererii de ordonanță președințială presupune analiza condițiilor enumerate mai sus.

Prima condiție ce justifică folosirea ordonanței președințiale este urgența care urmează a fi apreciată în raport de circumstanțele obiective ale cauzei , circumstanțe ce rezultă din probele administrate în cauză.

Art. 997 alin. 1 teza a II enumeră situațiile caracterizate prin urgență: păstrarea unui drept, prevenirea unei pagube.

Condiția de admisibilitate a ordonanței președințiale, urgența trebuie apreciată și în funcție de modul de desfășurare a situației litigante ivite între părți. În acest sens, instanța reține că părțile au purtat un litigiu anterior iar momentul de la care a început derularea situației litigante dintre părți poate fi considerat data introducerii cererii de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului XXXXXXXXXXXXX.

Având în vedere că a trecut o perioadă lungă de timp, de la momentul apariției situației litigante, instanța reține că lipsește caracterul urgent al cererii.

Faptul promovării unei acțiuni în justiție după un interval de timp relevant de la momentul debranșării reclamantei face ca prima condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale, urgența să nu fie îndeplinită.

Afirmarea de către reclamant a unei aparențe de drept este o condiție specială care face admisibilă cererea de ordonanță președințială, desigur, dacă sunt îndeplinite și condițiile de exercițiu al acțiunii civile referitoare la calitate și interes conform art. 32 alin. 1 C.proc. civ. Spre deosebire de acțiunile civile de drept comun, ordonanța președințială presupune verificare aparenței de drept și nu presupune dovedirea de către reclamant a temeiniciei pretenției formulate în condițiile art. 32 alin. 1 lit. c rap. la art. 249 alin. 1 C.proc. civ.

Deși existența aparenței de drept în favoarea unei persoane este o chestiune relativă , care nu poate fi stabilită în abstract , ci doar prin raportare la persoana căreia i se opune dreptul în cadrul unui raport juridic , instanța reține că dispozițiile art. 997 alin. 1 teza I nu face referiri la pârât sau la partea adversă.

Aparența de drept este în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială, este preferabilă din punct de vedere legal , în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt.

Cerința stabilirii aparenței de drept în favoarea reclamantului este producătoare de consecințe juridice în sensul că instanța este obligată să analizeze această aparență de drept pentru că și în situație în care se ordonă o măsură provizorie această măsură trebuie să fie justă și conformă cu dreptul.

În cauza de față, reclamantul a depus la dosar înscrisuri din care rezultă că a achitat către autoritatea fiscală locală un impozit aferent proprietății. Aceste înscrisuri, însă, nu fac dovada proprietății, proprietate care poate genera o aparență de drept în favoarea reclamantului.

În aceste condiții, instanța apreciază că, aparența de drept nu este în favoarea reclamantului.

Cerința neprejudecării fondului este prevăzută de art.997 alineat 5 teza I C.proc. civ. Prevederea legală exclude din domeniul de aplicare al procedurii ordonanței președințiale cererile de luare a unor măsuri care presupun realizarea definitivă a fondului dreptului.

În cauza de față cererea reclamantului nu îndeplinește cerința neprejudecării fondului întrucât cererea tinde la stabilirea unei situații definitive între părți fiind practic echivalentă cu o acțiune în revendicare.

Interdicția de a fi dispuse măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt, condiție negativă de admisibilitate, se regăsește în cauza de față, întrucât prin cererea sa reclamantul solicită măsuri care, odată luate, nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt deoarece cererea de chemare în judecată un precizează un eventual timp de aplicabilitate.

De asemenea, instanța reține că, din probele administrate, nu rezultă existența pe rolul unei instanțe de judecată a unei acțiuni pe fond, petitorie sau posesorie, care să sprijine, eventual, motivarea reclamantului referitoare la neprejudecarea fondului.

Cum, cele cinci condiții de admisibilitate a ordonanței președințiale au caracter cumulativ, instanța apreciază că este de prisos a se analiza celelalte condiții de admisibilitate.

Față de considerentele arătate mai sus, instanța va respinge cererea de ordonanță președințială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea în ordonanță președințială formulată de reclamantul B______ C. I___, cu domiciliul în comuna B______, ___________________________, în contradictoriu cu pârâții B______ C_________ și B______ D______, ambii cu domiciliul în comuna B______, ___________________________.

Cu apel în 5 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Motru.

Pronunțată în ședință publică azi 15.02.2016 la Judecătoria Motru.

PREȘEDINTE GREFIER

AȘ/PM

5 ex.

17.02.2016