Cod ECLI ECLI:RO:TBOLT:2016:020.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL O__

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 47/2016

Ședința publică de la 21 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE S_____ O_____

Judecător V______ V_____

Grefier A______ D_____

Pe rol, judecarea apelului civil declarat de apelantul reclamant T______ D_____ – C_____, cu domiciliul procesual ales în București, _____________________, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 9926/23.12.2015, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata pârâtă S_____ I______ - C_______, domiciliată în Slatina, _____________________, ___________, ___________, Județul O__, având ca obiect ordonanță președințială.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: avocat F____ Letiția pentru apelantul reclamant T______ D_____-C_____ și avocat Slijitoru C_________ pentru intimata pârâtă S_____ I______ – C_______.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că prin serviciul arhivă s-a depus la dosar la data de 19.01.2016 din partea intimata pârâtă S_____ I______ – C_______, întâmpinare în 2 exemplare.

Instanța în conformitate cu prevederile 131 alin. 1, văzând dispozițiile art.1000 raportate la dispozițiile art. 95 alin. 2 privitoare la competența Tribunalului și art. 466 alin. 1 Cod proc. Civ. privitoare la calea de atac a apelului, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.

S-a procedat la identificarea doamnei avocat F____ Letiția și a domnului avocat S________ C_________ care au dovedit calitatea de membru în Baroul O__,conform legitimațiilor prezentate instanței.

Instanța comunică copie de pe întâmpinarea doamnei avocat F____ Letița, care nu solicită termen pentru a lua cunoștință de aceasta.

Avocat F____ Letiția pentru apelantul reclamant T______ D_____-C_____ depune chitanța privind onorariul de avocat.

Avocat Slijitoru C_________ pentru intimata pârâtă S_____ I______ – C_______ depune la dosar împuternicire avocațială nr. xxxxxx/20.01.2016 și chitanța privind onorariul de avocat.

Părțile având pe rând cuvântul învederează instanței că nu mai au alte acte de depus la dosar sau probe de solicitat.

Constatându-se că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat, și procesul se află în stare de judecată, instanța acordă cuvântul părților cu privire la cererea de apel.

Avocat F____ Letiția, apărător al apelantului reclamant, având cuvântul, solicită admiterea apelului, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată pentru motivele expuse pe larg la dosar.

Motivând , arată că deși instanța de fond a constat că cererea de ordonanță este întemeiată , fiind îndeplinite toate condițiile pentru admiterea acesteia, a înțeles să limiteze programul provizoriu de păstrare a legăturii personale a reclamantului cu minorul, stabilindu-i un alt program, astfel că fixarea de către instanța a acestui program duce la imposibilitatea realizării lui de către reclamant.

Cu cheltuieli de judecată conform chitanței de la dosar.

Avocat Slijitoru C_________ pentru intimata pârâtă S_____ I______ – C_______, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală, motivat de faptul că acesta a fost un program pentru sărbătorile de iarnă. Cu cheltuieli de judecată.

INSTANȚA,

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 9926/23.12.2015, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Slatina a admis în parte cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul T______ D_____ C_____, în contradictoriu cu pârâta S_____ I______ C_______ și a stabilit program de vizită provizoriu, până la soluționarea pe fond a litigiului partilor privind stabilire program vizita minor, în cadrul căruia reclamantul să poată lua legătura cu minora T______ A___ M____, nascuta la data de 26.12.2013:

a) în fiecare zi de sâmbătă si duminica, de la orele 10,00 până la orele 14,00, si de la orele 16,00 la orele 20,00, cu posibilitatea luării minorului de la domiciliul paratie de catre reclamant dar cu obligatia de a readuce minorul la domiciliul paratei,

b) în ziua de C______ si a doua zi, de la orele 10,00 până la orele 14,00, si de la orele 16,00 la orele 20,00, cu posibilitatea luării minorului de la domiciliul paratie de catre reclamant dar cu obligatia de a readuce minorul la domiciliul paratei.

S-a respins cererea reclamantului privind stabilirea unui alt program de vizita provizoriu decat cel stabilit, ca neîntemeiata.

A fost obligată parata sa achite reclamantului cheltuieli de judecata, proportional culpei procesuale a acesteia, în cuantum de 10 lei, reprezentand 50% din taxa judiciara de timbru, și s-au compensat pana la cuantumul de 300 lei, celelalte cheltuieli de judecata solicitate de părti si reprezentate de onorariu avocat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, așa cum părțile au susținut si potrivit certificatului de nastere 21/08.01.2014, că din relatia acestora a rezultat minorul T______ A___ M____, părțile fiind despărțite în fapt, pârâta împreună cu minorul, născut la data de 26.12.2013, locuind în Slatina iar reclamantul în localitatea Bucuresti.

Potrivit martorului G_________ C_________, acesta a fost în mai multe randuri împreuna cu reclamantul la domiciliul paratei cu scopul de a lua legatura cu minorul, însa acest lucru nu s-a realizat datorita paratei care a chemat organele de politie.

S-a reținut că, potrivit art. 997 alin. (1), alin. (2) C. proc. civ., pentru admiterea cererii de ordonanță președințială trebuie îndeplinite următoarele condiții: vremelnicia, urgența și neprejudecarea fondului, toate acestea fiind necesare pentru păstrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente ori pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

De asemenea, în raport de principiul care stă la baza instituirii unei asemenea proceduri de urgență, principiu care se degajă din întreaga reglementare (ratio legis), dispozițiile citate sunt deopotrivă aplicabile pentru reprimarea unui manifestări abuzive prin care se aduce atingere unui interes public sau privat, dacă măsura este necesară pentru înlăturarea unui prejudiciu pe care l-ar încerca reclamatul.

S-a mai reținut că, potrivit art 262 C.civ., (2) Copilul care nu locuiește la părinții săi sau, după caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legături personale cu aceștia (…), iar potrivit art 496 C.civ., (5) Părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia. Instanța de tutelă poate limita exercițiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului,

În ceea ce privește prima condiție (vremelnicia), instanța de fond a apreciat că aceasta este îndeplinită, întrucât pe de o parte caracterul vremelnic al măsurii luate pe calea ordonanței președințiale, nu este condiționat de existența unui litigiu asupra pricinii, ci poate decurge din însăși natura măsurii luate, ori chiar din cuprinsul ordonanței, iar pe de alta parte pe rolul instanței se află dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX ce are ca obiect si stabilire autoritate parinteasca, stabilire domiciliu minor, program de vizita minor, iar în acest fel măsura ce se solicită a fi dispusă pe calea ordonanței președințiale urmând a produce efecte doar pe o anumită perioadă, respectiv pe perioada soluționării, în mod definitiv, a litigiului dintre părți cu privire la stabilirea programului de vizita minor.

Și condiția urgenței măsurii s-a constatat îndeplinită, dat fiind faptul că, așa cum reiese din depoziția martorului G_________ C_________, în cadrul comportamentului avut de pârâtă, nepermitand în anumite momente reclamantului să ia legătura cu minorul, în condițiile în care pârâta nu a dovedit vreo justificare care să-i confere dreptul de a interzice reclamantului să ia legătura cu minorul, continuarea acestui comportament de către aceasta apare ca un act abuziv exercitat pe de o parte față de dreptul reclamantului de a avea legături personale cu minorul iar pe de altă parte față de dreptul minorului de a avea legături personale cu unul din părinti (tatăl său).

Condiția de a nu fi prejudecat fondul cauzei, s-a apreciat, de asemenea, îndeplinită, întrucât instanța nu analizează fondul raportului juridic (în care intră drepturile și obligațiile pe care le au părțile în contextul relațiilor de familie create, stabilind definitiv modul în care acestea trebuie respectate), ci analizeaza doar dacă în persoana reclamantului dar și a minorului există aparența unei situații juridice legale care, în raport și de celelalte condiții, să impună luarea măsurii cerută pe calea ordonanței președințiale. Or, selectarea de către pârâtă a vizitelor si momentelor în cadrul cărora reclamantul să ia legătura cu minorul, și implicit refuzul pârâtei de a permite reclamantului să ia legătura cu minorul, fara a prezenta un motiv întemeiat care să justifice respectivul refuz, venit pe marginea disputelor dintre părți, fiind îndeplinite și celelalte condiții cerute de art 997 C.proc.civ., îl îndreptățește pe aceasta din urmă a solicita și obține, pe calea ordonanței, stabilirea unui program de vizită în care să poată lua legătura cu minorul.

S-a mai reținut că este lipsit de îndoială faptul că această condiție este îndeplinită, știut fiind că ordonanța președințială nu are autoritate de lucru judecat în raport cu hotărârea pronunțată pe fondul cauzei, stabilirea provizorie a unui program de vizită pe cale de ordonanță președințială având efecte juridice doar până la pronunțarea unei hotărâri definitive cu privire la litigiul ce ar urma asupra fondului raportului juridic.

În ceea ce privește modul de desfășurare al programului provizoriu de vizită, instanța de fond a stabilit un program în cadrul căruia reclamantul să ia legătura personal cu minorul în fiecare zi de sambata si duminica, inclusiv în ziua de C______ si a doua zi, de la orele 10,oo la orele 14,00, si de la orele 16,00 la orele 20,00 (tinandu-se seama de programul de somn al minorului dintre orele 14,00 și orele 16,00 cum a fost indicat de pârâta), cu posibilitatea luarii minorului de la domiciliul paratei de catre reclamant, dar cu obligatia de a readuce minorul la domiciliul paratei, urmând ca raportat la vârsta frageda a minorului de doar 24 luni, fiind dependent de persoana care îl îngrijește în mod statornic, obișnuit cu locul în care locuiește în mod statornic, având un program de masă, odihnă, joacă, să nu fie acordat programul de vizita asa cum este indicat de reclamant, tocmai pentru că prin luarea minorului o saptamană în fiecare luna, dar si cu o zi înainte de C______ si pana urmatoarea zi dupa sarbatori, la locuinta reclamantului, aflata la o distanta de circa 200 km de domiciliul minorului, s-ar produce brusc o modificare majoră a programului minorului de natură a influența negativ creșterea, educarea dar și dezvoltarea psihică a acestuia, putând fi dezorientat de o astfel de schimbare bruscă a programului, mediului si persoanelor din jurul său, ceea ce nu este în interesul minorului, Cu atat mai mult cu cat din depozitiile martorilor audiati reiese ca minorul nu a fost doar în preajma reclamantului decat o singura data, în acest fel fiind necesar ca mai întâi să existe o acomodare a minorului cu reclamantul care acesta să cunoasca în mod clar programul minorului si felul în care reactioneaza minorul la diferite situatii si în acest fel sa poata sa îl introduca pe minor în alt mediu într-un mod cât mai putin remarcat de minor.

În ceea ce priveste faptul ca reclamantul locuieste la o distanta mare fata de minor iar în acest fel îi este dificil a lua legatura cu minorul, acest lucru nu poate fi avut în vedere de instanta întrucat, asa cum reiese din art 262, art 496 C.civ. dar si din art 2 alin (2), (3) din Legea nr 272/2014, în primul rand ceea ce intereseaza în cauza este interesul superior al minorului iar mai apoi interesul reclamantului.

În conformitate cu art 453 C.proc.civ., parata fiind în culpa procesuala fata de pretentiile admise reclamantului iar reclamantul fiind în culpa procesuala fata de pretentiile respinse, s-a dispus obligarea paratei la plata catre reclamant, proportional culpei procesuale, a cheltuielilor de judecata în cuantum de 10 lei, reprezentand 50% din taxa judiciara de timbru achitata de reclamant, urmand ca raportat la culpa procesuala a fiecarei parti sa fie compensate celelalte cheltuieli de judecata reprezentate de onorariu avocat.

Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat apel apelantul reclamant, solicitând schimbarea sentinței în sensul permiterii reclamantului să ia minora la București, pentru o perioadă de o săptămână lunar, dar și cu privire la modalitatea de compensare a cheltuielilor de judecată.

Motivând, în esență, arată că fixarea de către instanța de fond a programului de legături personale cu minora duce la imposibilitatea realizării lui de către reclamant și, în consecință, la imposibilitatea fizică de a păstra legătura personală cu minora.

Menționează că, în raport de distanța de la care trebuie să se deplaseze și de cheltuielile pe care le implică o asemenea deplasare, petrecerea de către minoră a unui timp mai îndelungat, de 6-7 zile în fiecare lună, ar reprezenta o perioadă ideală pentru ca reclamantul să păstreze legătura cu minora și aceasta să nu simtă lipsa tatălui.

Susține că, prin soluția pronunțată, instanța trebuia să realizeze un echilibru între respectarea dreptului părintelui de a fi alături de copilul său, garantat de art. 8 din CEDO, și asigurarea respectării interesului superior al minorului, întrucât tatăl nu se poate deplasa la fiecare sfârșit de săptămână, în zilele de sâmbătă și duminică, de la București la Slatina, fiind extrem de costisitor și de obositor, fiind obositor și pentru minoră ca tatăl să iasă cu ea în oraș, în modalitatea stabilită de instanța de fond.

Arată că, prin toate demersurile efectuate, a încercat să păstreze o legătură afectivă cu fiica sa, dar în mod constant a fost împiedicat de către intimată să își vadă copilul și să dezvolte o legătură normală, firească, între tată și copil.

Precizează că nu are un program de lucru fix, astfel că este dispus ca în decurs de o săptămână în fiecare lună este dispus să nu lucreze, pentru a putea petrece tot acel timp cu minora, dacă i se va admite cererea de luare a copilului la București.

Cu referire la modalitatea de calculare a cheltuielilor de judecată, susține că se impune reținerea culpei exclusive a pârâtei în litigiul de față, cu consecință obligării acesteia la plata integrală a cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinarea formulată la data de 19.01.2016, intimata a solicitat respingerea apelului și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.

Arată că apelantul nu a vizitat minora de la data soluționării cauzei în primă instanță, nu i-a adus nici un cadou cu ocazia Crăciunului, iar prin comportamentul său dovedește un orgoliu nejustificat referitor la stabilirea unui program de legături personale după voința sa.

Mai susține că din ancheta socială efectuată la de Primăria Sectorului 5 București rezultă că apelantul realizează un venit de 3000 lei lunar, fiind deci angajat atât el, cât și concubina acestuia, astfel că se pune întrebarea cine ar supraveghea minora timp de o săptămână.

Analizând sentința prin prisma motivelor de apel, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză și prin raportare la probele de la dosar, tribunalul constată că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

În conformitate cu dispozițiile art.2 din Legea nr. 272/2004 “principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești". Potrivit art. 401 Cod civil „părintele separat de copilul lor are dreptul de a avea legaturi personale cu copilul lui. In caz de neintelegere intre părinti, instanta de tutela decide cu privire la modalitătile de exercitare a acestui drept.”

Se mai au în vedere si dispozitiile art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, conform cărora reclamantului îi este recunoscut dreptul la respectarea vieții de familie care presupune, in mod primordial, dreptul de a menține legaturi personale cu copilul său, dar și cele ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, conform cu care copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care a dezvoltat legături de atașament.

Conform art.16 alin.2 din Legea nr.272/2004, exercitiul dreptului reclamantului de a intretine relatiile personale cu copilul nu poate fi limitat decit daca au fost demonstrate convingator existenta unor motive temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului.

Negarea dreptului părintelui la care nu se află copilul de a avea, cu caracter vremelnic până la soluționarea fondului, legături personale cu acesta, ar constitui o gravă încălcare a drepturilor acestui părinte, dar și a principiului interesului superior al copilului, care trebuie să mențină relații personale și contacte directe cu ambii părinți.

Pe de altă parte, din interpretarea coroborată și sistematică a dispozițiilor legale anterior menționate, se desprinde concluzia că și luarea unei măsuri provizorii (pe calea ordonanței președințiale și pe timpul procesului de fond) de stabilire a unui program de legaturi personale cu minorul, trebuie să se subordoneze exclusiv principiului interesului superior al copilului.

De asemenea, dreptul de a avea legături personale cu copilul trebuie realizat în așa fel încât să nu aibă o influență negativă asupra creșterii copilului, iar exercitarea acestui drept nu trebuie stingherită, eventual, de prezența obligatorie a celuilalt părinte sau a altor persoane, comunicarea dintre părintele căruia nu i-a fost încredințat copilul și acel copil urmând să aibă loc în mod firesc, fără nicio restrângere.

Contrar celor susținute de apelant, în cauză, dreptul reclamantului de a avea legături personale cu minora, valorificat în limitele stabilite de instanța de fond, este de natură să asigure, pe durata procesului de fond, dezvoltarea unei relații armonioase între tată și minora.

Este lipsită de relevanță în speță, sub aspectul întinderii programului de legături personale cu minora, împrejurarea că apelantul locuiește la București și astfel este nevoit să suporte costuri însemnate pentru deplasarea la Slatina.

Esențial este, astfel cum corect a reținut și instanța de fond, că minora are o vârstă fragedă, fiind dependentă de persoana care reprezintă îngrijitorul principal și care este, fără putință de tăgadă, mama intimată, cea care, dintre cei doi părinți firești, s-a ocupat în mod exclusiv de creșterea și îngrijirea minorei până la această dată.

Din depozițiile martorilor audiați în cauză a rezultat că apelantul locuiește în București, separat de copil, de cel puțin un an de zile și în toată această perioadă minora a petrecut doar o singură noapte în compania tatălui său. Această stare de fapt a fost relatată de chiar martorul propus de apelant, martor care a declarat că îl cunoaște pe apelant de aproximativ un an. Pe de altă parte, din depoziția martorei propusă în apărare de intimată, a rezultat că minora a locuit de la naștere împreună cu mama intimată și bunica maternă.

Este evident că o schimbare bruscă a mediului în care locuiește, fără o perioadă de acomodare cu tatăl său, este de natură la momentul actual să afecteze dezvoltarea minorei, cu atât mai mult cu cât apelantul nu locuiește singur la București, ci alături de alte persoane, străine minorei. Este deci nevoie, astfel cum corect a stabilit și instanța de fond, de trecerea unui interval de timp în care tatăl și fiica sa să se apropie unul de altul, să dezvolte relații de afecțiune și încredere, pentru a se pune ulterior problema petrecerii unui timp mai îndelungat împreună. Oricum, modalitatea de exercitare a legăturilor personale stabilită de instanța de fond este provizorie, până la soluționarea fondului litigiului.

Cât privește cuantumul cheltuielilor de judecată stabilite de instanța de fond, tribunalul constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 453 alin. 2 C.proc.civ., dată fiind soluția de admitere în parte a cererii formulată de reclamant.

Raportat la cele ce preced, în temeiul art. 480 C.proc.civ., tribunalul urmează să respingă ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant.

În temeiul art. 453 raportat la art. 451 alin. 1 C.proc.civ., tribunalul va obliga pe apelant să plătească intimatei suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant T______ D_____ – C_____, cu domiciliul procesual ales în București, _____________________, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 9926/23.12.2015, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata pârâtă S_____ I______ - C_______, domiciliată în Slatina, _____________________, ___________, ___________, Județul O__.

Obligă pe apelant să plătească intimatei suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2016, la Tribunalul O__.

Președinte, S_____ O_____		Judecător, V______ V_____
	Grefier, A______ D_____

Red./tehnored.S.O.

Ex.4/25.01.2016

Judecător fond C. S__________