ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 45

Ședința publică din data de 06.01.2016.

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – M_____ A_____ T_____

GREFIER – C______ S_____-M______

Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul S_____ ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI și pe intimatul P__ A_____ A____, având ca obiect contestație la executare, suspendare executare.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu răspund părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință.

Instanța, verificându-și din oficiu competența în temeiul dispozițiilor art. 131 alin. 1 N.C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză în raport de considerentele reținute de către Judecătoria Sectorului 4 București în cadrul sentinței civile nr. xxxxx/01.10.2015.

În temeiul dispozițiilor art. 717 alin. 2 N.C.proc.civ. republicat, obligă contestatorul S_____ ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ____________________, sector 5, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, cu sediul în București, _____________________, sector 2, să achite Biroului Executorului Judecătoresc B______ C_____ C_______, cheltuielile ocazionate de fotocopierea dosarului de executare, în cuantum de 126,48 Ron.

Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 258 alin. 1 N.C.proc.civ. raportat la art. 255 N.C.proc.civ., încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de către ambele părți, apreciind că aceasta este admisibilă, legală și poate duce la soluționarea cauzei.

Instanța, în temeiul art. 244 alin. 1 N. C.proc.civ., declară încheiată cercetarea procesului și constatând cauza în stare de judecată, rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 02.06.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXX, contestatorul S_____ ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI a chemat în judecată pe intimatul P__ A_____ A____, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea executării silite și a actelor de executare emise în dosarul de executare nr. 96/2015, al Biroului Executorului Judecătoresc B______ C_____ C_______. Totodată, în temeiul art. 718 alin. 1 N.C.proc.civ. s-a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.

În susținerea cererii de suspendare a executării silite, contestatorul a arătat faptul că, prin continuarea executării silite, instituția contestatoare este grav prejudiciată, atât timp cât, în disprețul dispozițiilor art.2 din O.G. nr.22/2001, există riscul executării silite, deși legiuitorul a stabilit un termen de gratie de 6 luni, în interiorul căruia putea lua măsurile necesare pentru a-și îndeplini obligația.

În motivarea acțiunii s-a arătat că în fapt, la data de 13.05.2015 a fost emisă în dosarul de executare nr. 96/2015, somația și adresa de înființare a popririi pentru următoarele sume: 34.280,59 euro creanță, 5.302 lei cheltuieli judecată fond, 2.500 lei cheltuieli de judecată recurs și 9.965,81 lei cheltuieli de executare.

Întrucât contestatorul a făcut dovada plății sumelor de 34.280,59 euro și 5.302 lei cu OP nr. 3797 și nr. 3798/05.05.2015, în data de 26.05.2015, B__ B______ C_____ C_______ a emis somația de diminuare a debitului, în sensul că debitorul mai are de achitat sumele de 2.500 leii cheltuieli de judecată și 9.965,81 lei cheltuieli de executare.

În consecință, conform somației din data de 26.05.2015 și încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 13.05.2015, emise de B__ B______ C_____ C_______, în dosarul de executare nr. 96/2015, s-a solicitat debitorului plata următoarelor sume: 2.500 lei reprezentând creanța și 9.965,81 lei reprezentând cheltuieli de executare, din care 8.551,51 lei onorariu executare și 1.240 lei onorariu avocațial.

Contestatorul a susținut că în cadrul dosarului de executare nr. 96/2015 al B__ B______ C_____ C_______, nu au fost respectate dispozițiile art. 622 alin. 1 și 2 C.proc.civ. întrucât înainte de data emiterii actelor de executare, debitorul a executat în mod voluntar obligațiile stabilite prin titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 398/02.04.2014, pronunțată de către Tribunalul București – Secția a V-a Civilă. Motivul pentru care contestatorul nu a executat voluntar și suma de 2.500 lei este că aceasta a fost dispusă de către instanță ulterior, prin decizia civilă nr. 418/03.04.2015, prin care s-a admis cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 1843R/28.11.2014 a Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă.

Mai mult, prin emiterea actelor de executare și stabilirea cheltuielilor de executare în sarcina debitorului Ministerul Finanțelor Publice, B__ B______ C_____ C_______ a încălcat Hotărârea nr. 74/05.12.2014 adoptată de Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, prin care se recomandă executorilor judecătorești ca, în cazul procedurilor de executare silită care vizează debitori – instituții publice (MFP și ANAF), să se țină cont de procedura specială prevăzută de O.M.F.P. nr. 2033/2013.

În opinia contestatorului, creditorul putea, cel mult, să solicite transmiterea, prin intermediul executorului judecătoresc, a unei somații de plată în scopul comunicării datelor necesare în vederea virării sumelor datorate, fără a fi stabilite cheltuieli de executare.

De asemenea, contestatorul a criticat actele de executare emise în dosarul de executare nr. 96/2015 pe motivul că acestea nu respectă dispozițiile OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii. Astfel, executorul judecătoresc nu a luat în considerare termenul de grație de 6 luni prevăzut de către OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executoriu, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 92/2011, în conformitate cu care contestatorul are posibilitatea legală să efectueze plata voluntar.

În termenul de grație de 6 luni, executorul judecătoresc nu are dreptul să emită decât o somație prin care să aducă la cunoștința debitorului (instituție publică) faptul că are de achitat un anumit debit, lucru realizat în cauză prin notificarea instituției și efectuarea plății către creditori într-un termen scurt, fără a proceda și la stabilirea cheltuielilor de executare.

Contestatorul a invocat reținerile Curții Constituționale din cadrul Deciziei nr. 784/12.05.2009 în sensul că dispozițiile OG nr. 22/2002 referitoare la procedura executării obligațiilor de plată ale instituțiilor publice „se aplică fără nicio discriminare tuturor creditorilor instituțiilor publice, acestea fiind conforme cu prevederile art. 16 și art. 44 alin. 2 din Constituție. Potrivit art. 126 alin. 2 din Constituție, legiuitorul poate stabili regulile de desfășurare a procedurii de judecată fără să aducă atingere substanței drepturilor și libertăților fundamentale.” De asemenea, prin Decizia nr. 213/04.03.2010, Curtea Constituțională a concluzionat că dispozițiile OG nr. 22/2002 nu sunt contrare dispozițiilor art. 6 par. 1 din Conv. E.D.O.

În ceea ce privește suma de 8.551,51 lei reprezentând onorariu executare stabilit prin încheierea din data de 13.05.2015, emisă de B__ B______ C_____ C_______ în cadrul dosarului execuțional nr. 96/2015, contestatorul a arătat că aceasta depășește baremul maximal prevăzut de art. 39 alin.1 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată. Astfel, executorul judecătoresc a calculat eronat onorariul de executare în condițiile în care debitul neachitat la momentul emiterii actelor de executare era în cuantum de 2.500 lei, așa cum rezultă inclusiv din somația emisă la data de 26.05.2015. Onorariul maxim pe care executorul judecătoresc îl putea stabili în dosarul de executare nr. 96/2015, în raport de debitul solicitat debitorului, este de 250 lei, nu de 8.551,51 lei.

Cu privire la suma stabilită cu titlu de onorariu avocațial, contestatorul a apreciat că în mod nejustificat a fost inclusă în cadrul cheltuielilor de executare suma de 1.240 lei cu titlul de onorariu avocațial, pentru un debit de 2.500 lei. Solicitarea plății onorariului avocațial în sumă de 1.240 lei este nelegală, având în vedere faptul că în dosarul de executare nr. 96/2015 nu trebuia decât să se emită o somație și aceasta de către executorul judecătoresc, avocatul formulând doar o simplă cerere, motiv pentru care s-a solicitat cenzurarea onorariului avocațial, în temeiul art. 451 alin. 2 N.C.proc.civ.

Contestatorul a apreciat că instanța de judecată poate proceda la reducerea onorariului avocațial în faza de executare silită, fără ca prin aceasta să intervină în raportul juridic decurgând din contractul de asistență juridică și fără ca un asemenea efect să se producă, fie și indirect, cât timp instanța de judecată urmărește menținerea unui echilibru procesual, asigurarea garanțiilor procesuale ale părților și desfășurarea unui proces echitabil.

Opozabilitatea onorariului avocațial față de partea potrivnică, care este terț în raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de către instanța de judecată, în acest sens fiind și jurisprudența Curții E.D.O., care, învestită fiind cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile de avocat, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare, care au fost în mod real făcute în limita unui cuantum rezonabil (cauza C_____ contra României și cauza Johanna Huber contra României).

La aprecierea cuantumului onorariului, trebuie să se țină seama nu numai de valoarea pretențiilor, ci și de complexitatea cauzei (prezenta cauză fiind una de complexitate relativ redusă), precum și de munca depusă de către avocat.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 622 și urm C.proc.civ., OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 92/2011.

În susținerea cererii, au fost depuse la dosarul cauzei următoarele înscrisuri, în copie: Ordin de plată nr. 3797 și 3798/05.05.2015, somație mobiliară nr. 96/2015/13.05.2015, adresa de înființare a popririi nr. 96/2015/13.05.2015, somație mobiliară nr. 96/2015/26.05.2015 și Încheiere nr. 96/13.05.2015 emisă de B__ B______ C_____ C_______.

Prin Serviciul Registratură, intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, la data de 01.07.2015, prin care a solicitat respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată și acordarea cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinare s-a arătat că prin sentința civilă nr. 398/02.04.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a civilă, contestatorul a fost obligat să achite intimatului suma de 34.280,59 euro (la cursul BNR din ziua plății) reprezentând despăgubiri materiale și suma de 5.302 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 1843R/28.11.2014, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă, au fost respinse recursurile declarate împotriva hotărârii susmenționate.

Prin decizia civilă nr. 418R/03.04.2015, Curtea de Apel București- Secția a IV-a civilă a dispus completarea dispozitivului deciziei nr. 1843R/28.11.2014 a Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, în sensul că a obligat contestatorul să plătească și suma de 2.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată din recurs.

Prin adresa înregistrată la contestator sub nr. xxxxxx/10.02.2015, intimatul a solicitat punerea în executare a sentinței civile nr. 398/02.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a civilă.

La data de 04.05.2015, intimatul s-a adresat B__ B______ C_____ C_______ cu o cerere prin care a solicitat punerea în executare a hotărârilor susmenționate.

La data de 06.05.2015, contestatorul a achitat intimatului doar suma prevăzută în sentința civilă nr. 398/02.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a civilă, rămânând neachitată suma de 2.500 lei prevăzută în decizia civilă nr. 418R/03.04.2015.

Față de acest aspect, executorul judecătoresc a emis o încheiere prin care a diminuat cuantumul sumei de bani la 2.500 lei, reprezentând sumă neachitată.

În ce privește susținerea contestatorului în sensul că nu au fost respectate dispozițiile art. 2 din OG nr. 22/2002, intimatul a susținut că aceste dispoziții legale nu conferă debitorului un drept de a sta în pasivitate timp de 6 luni și de a nu-și executa obligația de plată.

S_____ și instituțiile publice au îndatorirea de a veghea la respectarea principiului legalității și de a executa de bunăvoie hotărârile judecătorești de condamnare a lor, termenul rezonabil prevăzut de art. 6 Conv. E.D.O. fiind aplicabil și în faza executării silite (cauza Ruianu c. României, cauza Pini ș.a. c. României, cauza Ș_____ c. României, cauza V. I______ c. României și cauza S____ P______ c. României). În cauza Ș_____ c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit că nu este oportun să ceri unei persoane, care în urma unei proceduri judiciare a obținut o creanță împotriva statului, să recurgă la procedura de executare silită pentru a obține satisfacție. Cu alte cuvinte, refuzul autorităților de a aloca sumele necesare plății debitului constituie și o atingere adusă dreptului prevăzut de art. I Protocolul nr. 1 la Conv. E.D.O. În consecință, statul nu poate să refuze, să omită sau să întârzie într-un mod nerezonabil executarea unor hotărâri irevocabile, lipsa fondurilor nefiind un motiv justificat pentru întârziere.

Referitor la solicitarea contestatorului de cenzurare sau anulare a cheltuielilor de executare, respectiv onorariul avocațial, intimatul a invocat dispozițiile art. 451 alin. 1 C.proc.civ., arătând totodată faptul că activitatea avocatului nu se rezumă la simpla formulare a unei cereri de executare, ci acesta urmărește buna desfășurare a executării. Onorariul în cuantum de 1240 lei cuprinde și reprezentarea în prezenta cauză și nu este unul exorbitant, având în vedere și taxele și impozitele care trebuie achitate către stat. În susținere, intimatul invocat prevederile art. 36 din Legea nr. 51/1995, actualizată, pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Instanța a dispus emiterea din oficiu a unei adrese către B__ B______ C_____ C_______, pentru a se comunica, în copie certificată, dosarul de executare nr. 96/2015, acesta fiind atașat la dosarul cauzei (filele nr. 34-63 dosar nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Sectorului 4 București, atașat prezentului dosar).

Prin sentința civilă nr. xxxxx/01.10.2015, pronunțată de către Judecătoria Sectorului 4 București în cadrul dosarului nr. XXXXXXXXXXXX, instanța a admis excepția de necompetență teritorială exclusivă, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.11.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXX.

S-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Prin Sentința Civilă nr. 398 din data de 02.04.2014 pronunțată în dosarul nr. xxxxx/3/2011 de către Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, contestatorul din prezentul litigiu a fost obligat să-i plătească intimatului suma de 34.280,59 euro, echivalent în lei la data plății, cu titlu de despăgubiri materiale pentru cota de ½ din imobilele confiscate și suma de 5.302 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (f. 53-57).

Prin Decizia Civilă nr. 1843R din data de 28.11.2014 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă s-a menținut Sentința civilă nr. 398/02.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, hotărârea fiind irevocabilă (f. 57-60).

La data de 03.04.2015, Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă a pronunțat Decizia civilă nr.418R, prin care s-a dispus completarea dispozitivului Deciziei civile nr. 1843R/28.11.2014 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a IV-a Civilă, în sensul că l-a obligat pe contestatorul din prezentul litigiu la plata către intimat a sumei de 2.500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată din recurs (f. 60-61)

La data de 04.05.2015, intimatul a introdus pe rolul B__ B______ C_____-C_______ o cerere prin care a solicitat punerea în executare a hotărârilor anterior menționate pentru recuperarea sumei de 34.280,59 euro reprezentând despăgubiri materiale și a sumei de 7.802 lei reprezentând cheltuieli de judecată, fond și recurs (f. 61). Prin încheierile emise la data de 04.05.2015, executorul judecătoresc a dispus deschiderea dosarul de executare nr. 96/2015 și încuviințarea executarării silite (f. 51-52).

La data de 05.05.2015, contestatorul a achitat intimatului suma de 151.835,59 lei reprezentând contravaloarea despăgubirilor materiale la care a fost obligat în dosarul nr. xxxxx/3/2011, precum și suma de 5.302 lei reprezentând cheltuieli de judecată aferente aceluiași dosar, astfel cum rezultă din O.P nr. 3797 și nr. 3798 din data de 05.05.2015 (f. 45).

Prin Încheierea nr. 96 din data de 13.05.2015, B__ B______ C_____-C_______ a stabilit cheltuieli de executare în cuantum de 9.965,81 lei, din care 150 lei reprezentând diverse cheltuieli, 1.240 lei reprezentând onorariu de avocat, 24.30 lei reprezentând taxe poștale și 8.551,51 lei reprezentând onorariul executorului judecătoresc (f. 49-50).

La data de 15.05.2015, contestatorului i-au fost comunicate somația mobiliară, copia titlului executoriu, încheierea de încuviințare, înștiințarea declanșării urmăririi silite, înștiințarea popririi conturilor și încheierea privind cheltuielile de executare, astfel cum rezultă din dovada de înmânare (f. 46).

Prin adresa nr. 288.073/21.05.2015, înregistrată pe rolul B__ B______ C_____-C_______, contestatorul a adus la cunoștința acestuia faptul că a achitat contravaloarea despăgubirilor materiale și a cheltuielilor de judecată aferente fondului (f. 44-45). Ca urmare a acestui fapt, executorul judecătoresc a emis o nouă somație mobiliară prin care a diminuat debitul urmărit, în sensul că i-a pus contestatorului în vedere să achite suma de 12.465,81 lei, din care 2.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată aferente recursului și 9.965,81 lei reprezentând cheltuieli de executare silită (f. 42).

Prin Încheierea din data de 24.08.2015 emisă de către B__ B______ C_____-C_______ s-a dispus încetarea executării silite, urmare a faptului că debitorul a achitat în întregime suma datorată creditorului, inclusiv cheltuielile de executare (f. 33).

Instanța constată incidența dispozițiilor art. 712 alin. 1 C.pr.civ., potrivit cărora împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.

Contestatorul apreciază că executarea silită pornită în dosarul de executare nr. 96/2015 este nelegală în raport de dispozițiile art. 622 alin. 1 și 2 C.pr.civ, conform cărora obligația stabilită prin titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie și în caz contrar, pe calea executării silite. Instanța nu poate reține această critică formulată de contestator întrucât intimatul a înregistrat cererea de executare silită la data de 04.05.2015, iar contestatorul a achitat parțial debitul ulterior acestui moment, respectiv la data de 05.05.2015. Conform prevederilor art. 622 alin. 2 C.pr.civ., executarea silită începe odată cu sesizarea organului de executare. Pe cale de consecință, la momentul declanșării executării silite, contestatorul nu achitase în mod voluntar debitul. Faptul că la momentul la care s-a achitat parțial suma datorată nu erau efectuate acte de executare, deși era începută executarea silită, nu conduce la concluzia încălcării prevederilor art. 622 alin. 1 și 2 C.pr.civ., contrar celor susținute de contestator.

De asemenea, instanța apreciază ca neîntemeiat motivul invocat de contestator privitor la faptul că nu a achitat și suma de 2.500 lei deoarece această obligație a fost dispusă de instanță ulterior. Aceasta deoarece Decizia civilă nr.418R, prin care contestatorul a fost obligat la plata către intimat a sumei de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente recursului, a fost pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă la data de 03.04.2015, anterior momentului începerii executării silite (04.05.2015) și efectuării plății parțiale (05.05.2015). Pe cale de consecință, susținerea contestatorului conform căreia a efectuat anterior începerii executării silite o plată voluntară prin care a stins obligațiile la acel moment în sarcina sa este lipsită de orice fundament.

Dată fiind calitatea de instituție publică, contestatorul a mai invocat incidența în cauză a dispozițiilor O.G nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, respectiv faptul că în cadrul procedurii nu a fost respectat termenul de grație de 6 luni care operează legal în beneficiul contestatorului.

Conform art. 2 din O.G nr. 22/2002, dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca în termen de 6 luni să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului, iar potrivit art. 3 din același act normativ, în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie.

Având în vedere că normele anterior menționate au caracter excepțional și derogator de la dispozițiile de executare de drept comun, termenul de 6 luni nu poate opera decât în condițiile strict prevăzute de lege.

Astfel, termenul de 6 luni prevăzut de art. 2 din acest act normativ nu este unul de grație acordat automat debitorului – instituție publică, ci acesta devine aplicabil doar în ipoteza în care debitorul face dovada lipsei de fonduri și a demersurilor necesare îndeplinirii obligației de plată. Având în vedere că debitorul contestator nu a dovedit lipsa fondurilor care să-i permită efectuarea plății, instanța consideră că nu a fost făcută dovada premisei pentru incidența dispozițiilor art. 2 din O.G. nr. 22/2002.

În acest sens, în lumina jurisprudenței sale constante în materie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în hotărâri precum O___ contra României, S________ contra României că autoritățile statului sunt cele care trebuie să facă demersurile necesare punerii în executare a hotărârilor și că nu este oportun să se solicite unei persoane, care a obținut o creanță împotriva statului, ca după finalizarea procedurii judiciare, să angajeze o nouă procedură pentru a obține suma ce i-a fost acordată (Metaxas contra Greciei).

În contextul menționat, instanța apreciază că în mod corect executorul judecătoresc a realizat acte de executare și a stabilit totodată cheltuielile de executare aferente debitului urmărit, luând în considerare că la data începerii executării silite acesta nu era achitat.

Referitor la cuantumul onorariului executorului judecătoresc, instanța reține, contrar celor susținute de contestator, că acesta a fost calculat în conformitate cu prevederile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000. În acest sens, de menționat este că onorariului executorului judecătoresc în valoare de 8.551,51 lei a fost stabilit prin raportare la cuantumul întregului debit pentru care s-a început executarea silită, respectiv suma compusă din 34.280,59 euro și 7.802 lei. La momentul emiterii încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, și anume data de 13.05.2015, nu exista o dovadă depusă de contestator cu privire la achitarea parțială a debitului, astfel încât în mod judicios executorul judecătoresc s-a raportat la valoarea întregii creanțe pentru care s-a încuviințat executarea silită. Comunicarea achitării parțiale a sumei datorate a fost realizată ulterior de contestator, prin adresa nr. 288.073/21.05.2015, iar urmare a acestui fapt, executorul judecătoresc a diminuat în mod corespunzător debitul. Cu toate acestea, până la momentul acestei notificări, executorul judecătoresc a efectuat acte de executare cu privire la întregul debit astfel încât onorariul acestuia apare ca fiind unul justificat.

Având în vedere că prin prezenta cerere contestatorul contestă cuantumul onorariului avocațial stabilit în faza de executare, imputat acestuia cu titlu de cheltuieli de executare, instanța constată că sunt incidente prevederile art. 670 alin. 4 C.pr.civ. Potrivit acestor dispoziții, cheltuielile de executare pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de acestea. Totodată, sunt aplicabile prevederile art. 451 alin. 2 C.pr.civ., conform cărora instanța poate să reducă cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocațial atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei.

Cu privire la acest aspect, instanța constată că cererea de executare silită introdusă pe rolul B__ B______ C_____-C_______ a fost formulată prin avocat (f. 61), fiind depusă în acest sens și împuternicirea avocațială _______ nr.xxxxxxx/2015 (f. 63). Cu toate acestea, activitatea desfășurată de acesta în faza de executare silită nu se rezumă doar la o simplă cerere, contrar susținerilor contestatorului, ci implică totodată asistența juridică acordată intimatului în vederea recuperării debitului datorat de către contestator, aflat în culpă procesuală, și urmărirea executării silite demarate.

În continuare, instanța reține că intimatul a făcut dovada achitării onorariului de avocat aferent fazei de executare silită în cuantum de 1240 lei prin depunerea chitanței nr. 49/04.05.2015 (f. 62) la dosarul de executare silită. Valoarea onorariului de avocat nu apare ca fiind vădit nejustificată prin raportare la debitul urmărit în cuantum de 34.280,59 euro și 7.802 lei. Contestatorul critică valoarea onorariului prin raportare la debitul de 2500 lei, fapt care însă nu este conform realității. La momentul declanșării procedurii executării silite debitul nu era în cuantum de 2500 lei, ci de 34.280,59 euro la care se adaugă suma de 7.802 lei. Faptul că în ziua următoarea începerii executării silite contestatorul a achitat parțial suma datorată nu conduce la micșorarea corespunzătoare a onorariului avocațial deja stabilit și achitat pentru întreaga valoare a debitului.

Pentru aceste considerente, instanța urmează să respingă contestația la executare, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește solicitarea intimatului de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța constată că sunt aplicabile prevederile art. 453 alin. 1 C.pr.civ., potrivit cărora partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Cu toate acestea, cererea intimatului de acordare a cheltuielilor de judecată nu este susținută de nicio dovadă în acest sens, or dispozițiile art. 454 C.pr.civ. prevăd că partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. Pentru aceste motive, instanța urmează să respingă cererea intimatului de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația la executare formulată de contestatorul S_____ ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, _____________________, sector 5, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, cu sediul în București, ______________________, sector 2, în contradictoriu cu intimatul P__ A_____ A____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în București, Calea Ferentari, nr. 8, ______________, _____________, sector 5 și domiciliul ales la Cabinet Avocat Ț____ C______, cu sediul în București, ____________________________. 24, sector 2, ca neîntemeiată.

Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de către intimat, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.01.2016.

PREȘEDINTE GREFIER

Red. M.A.T.

Tehn. S.M.C

15.01.2016

4 ex.