Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2016:092.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 161/2016

Ședința publică de la 26 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE S_____ P______

Judecător C______ M____

Judecător A____ I_____ A___

Grefier P___ F______

x.x.x

Pe rol, rezultatul dezbaterilor din 19 ianuarie 2016, privind recursul declarat de reclamantul P___ C_________ împotriva sentinței nr.1468 din 10 septembrie 2015, pronunțată de Tribunalul D___, în dosar nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA S______ D___.

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile au avut loc in ședința publică din data de 19 ianuarie 2016, fiind consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 26.01.2016, când a stabilit următoarele:

C U R T E A

Asupra recursului de față,

Soluția instanței de fond:

Prin sentința nr. 1468/10.09.2015 pronunțată de Tribunalul D___ a fost respinsă cererea de chemare in judecată.

Motive de recurs:

Împotriva sentinței a declarat recurs recurentul reclamant solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea cererii de chemare in judecată, cu cheltuieli de judecată.

Dezvoltarea motivelor de recurs:.

Recurentul reclamant a învederat, în esență, că, reținerea instanței de fond referitoare la curgerea termenului de 30 de zile de la data de 21.01.2015 și nu anterior acestui termen, motiv pentru care apreciază că sentința a fost pronunțată cu greșita aplicarea a normelor de drept material, respectiv a prevederilor art. 85 din Legea nr. 188/1999.

Astfel, așa cum a arătat și in cererea de chemare in judecată, decizia de imputare nr. 25/19.02.2015 a fost emisă cu incălcarea dispozițiilor art. 85 din Legea nr. 554/2004, termenul de 30 de zile pentru emiterea dispoziției de imputare curgând de la data constatării pagubei. De asemenea că, momentul la care a luat cunoștință DS D___ de paguba produsă este 23.10.2014, procesul verbal fiind intocmit de către membrii comisiei mixte care au verificat rezultatele controlului anual al regenerărilor din anul 2014, atât pe teren cât și la birou, proces care ulterior a fost aprobat de conducătorul unității.

Din probatoriul administrat a reieșit faptul că, până la data emiterii deciziei de imputare, pârâta a luat cunoștință despre prejudiciu și cauzele producerii lui in mai multe rânduri și nu a emis dispoziția de imputare. A mai arătat că, prin raportul nr. 8669/31.10.2014 ce a fost depus spre analiză Comitetului Director din cadrul DS D___, la acesta fiind anexate două procese verbale din care rezultă pierderile inregistrate in plantațiile din cadrul DS D___ și implicit OS Sadova și cauzele producerii acestora, pârâta a mai fost pusă incă o dată in termenul de emitere a actelor de impunere. De asemenea că, acest raport a fost aprobat prin Hotărârea nr. 39/03.11.2014 a Comitetului Director din cadrul DS D___.

A concluzionat că, decizia a fost emisă cu incălcarea dispozițiilor legale, fiind lovită de nulitate.

A mai arătta că, hotărârea instanței de fond a fost dată cu incălcarea prevederilor art. 254 alin.1 din Codul Muncii. Astfel, prin procesul verbal nr. 3367/23.10.2014, membrii comisiei de control anual al regenerărilor au verificat și analizat pe teren și la birou lucrările ce au făcut obiectul controlului anual al regenerărilor, etapa a II-a, constatând că, pierderile pentru care se face vinovată societatea prestatoare sunt in cuantum de 75.018,69 lei, care impreună cu cele ale ____________________, intregește suma de 90.773,28 lei de care amintește instanța de fond. A arătat că, practic comisia de control a regenerărilor a fost cea care a constatat și stabilit aceste deficiențe ca fiind in sarcina societății prestatoare de servicii Prosilva SRL și nu au fost invocate de acesta in vederea justificării acestor pierderi.

Cu privire la efectuarea cu intârziere a primei prăsile a invederat că, prin raportul nr. 1452/02.06.2014 a semnalat că puieții sunt copleșiți de iarbă iar societatea prestatoare nu s-a prezentat să efectueze lucrări de intreținere manuală. Cât privește efectuarea primei prăsile și apoi a controlului reușitei pornirii in vegetație a arătat că dacă nu ar fi fost executată prăsila I de care societatea nu s-ar fi putut face controlul reușitei intrării in vegetație iar de act lucru nu se face vinovat.

În privința efectuării procentului de reușită fără delegații societății prestatoare a arătat că, in conformitate cu disp. art. 13 din contractul de prestări servicii, prestatorul are mai multe responsabilități, printre care aceea de a primi in gestiune puieții și suprafețele pe care urmează să se execute lucrări, aceea ce a executa la timp și in conformitate cu graficele de execuție a lucrărilor contractate și de a asigura cu personal silvic calificat toate lucrările ce se execută de la plantare și a urmări modul de dezvoltare al puieților până la închiderea stării de masiv.

De asemenea că, in mod greșit instanța de fond a reținut că, el este cel care nu a stabilit cauzele care au dus la inregistrarea pierderilor in plantații inființate, aceasta neavând ca atribuții de a stabili cauzele și a lua măsurile ce se impun in vederea recuperării pagubelor deoarece evidențele de lucrări privind sumele și cantitățile de material folosite se găsesc la sediul ocolului sau al direcției și nu la domiciliul său.

A mai arătat că nu există nicio eroare de raportare. De asemenea că, procesul verbal nr. 3515/04.12.2014 prin care societatea prestatoare a recunoscut paguba de 4.876 lei ca fiind produsă din culpa acesteia, vine in contradicție cu Hotărârea Comitetului Director nr. 39 prin care a fost aprobat raportul nr. 8669/31.10.2014 și din care rezultă pierderile inregistrate in plantațiile din cadrul OS Sadova și cauzele producerii acestora.

Totodată că, la Ocolul Silvic Sadova, pentru prejudiciul total de 90.773,28 lei vinovate sunt societățile prestatoare. A mai arătat că, drept cauze ale producerii pagubei sunt neintrarea in vegetație a puieților, respectiv neintrarea la timp și distrugerea puieților de către muncitorii societății. De asemenea că, suma de 75.018,69 lei coincide cu suma pentru care au fost emise in sarcina societății a celor două facturi nr. 120 și 122 din 25.11.2014 și nu a fost scăzută nici sumă de 4.876 lei din acest total.

Recurentul reclamant a invederat că prejudiciul nu este calculat pe cauze, suprafețe și puieți, or, prejudiciului, ca element al răspunderii patrimoniale trebuie să fie real și cert, adică să poată fi stabilit pe baza unor date economice concrete, respectiv să poată fi determinată intinderea acestuia.. totodată că, di probele administrate in cauză nu s-a probat caracterul real și cert al prejudiciului.

Temeiul de drept: art. 483 -502 C__, art. 85 din Legea nr. 188/1999, art. 254-255 Codul Muncii.

A solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Legal citată, intimata pârâtă a depus întâmpinare, solicitând respingerea căii de atac.

În fapt, a arătat, in esență, că, în mod corect instanța de fond a reținut că termenul de 30 de zile pentru emiterea deciziei de imputare incepe să curgă de la data la care directorul unității a luat cunoștință de producerea prejudiciului și că acest moment este reprezentat de actul constatator al pagubei, respectiv raportul nr. 126/21.01.2015 care a fost comunicat instituției prin adresa nr. xxxxx/21.02.2015, situație in care decizia a fost emisă în termen. De asemenea că, termenul de 30 de zile in care conducătorul era obligat să emită decizia de imputare, nu poate să curgă de la data procesului verbal nr. 3367/23.10.2014, acesta prezentând alte cauze care au stat la baza producerii pagubelor, cauze ce au fost inlăturate prin documentele intocmite ulterior la nivelul OS Sadova cu ocazia definitivării controlului anual al regenerărilor etapa a II-a, inscrise în Raportul nr. 126/21.01.2015.

De asemenea că, prin procesul verbal nr. 3367/23.10.2014 s-a stabilit drept răspunzătoare de producerea pagubelor firma prestatoare a serviciilor de plantare și intreținere a plantațiilor, dar pierderile nu au fost insușite, fiind incheiată ulterior o notă de contatare inregistrată sub nr. 3540/06.11.2015 in urma verificărilor plantațiilor, notă prin care prestatorul nu își însușește pierderile inregistrate.

Pe fond, a arătat, in esență, că, producerea prejudiciului se datorează personalului silvic din cadrul ocolului intrucât s-a permis pășunatul abuziv in plantațiile nou inființate, incălcându-se astfel prevederile HG nr. 1076/2009. Totodată că, s-a constatat efectuare de raportări greșite, fiind recepționate lucrări, iar in urma verificărilor s-a constatat că acestea nu au fost executate. A mai arătat că, decizia de imputare contestată a fost emisă conform Raportului nr. 1385/19.02.2015. A invederat faptul că, prin adresa nr. xxxxx/16.01.2015 Direcția S______ D___ a stăruit către Ocolul Silvic Sadova să prezinte dovada insușirii de către firmele prestatoare a pierderilor inregistrate. Din totalul pierderilor firmele pretatoarea și-au insușit doar o parte, astfel că restul sumei reprezentând pierderi in plantațiile a fost imputată personalului silvic vinovat.

De asemenea că, conducerea DSDolj prin adresa nr. xxxxx/07.05.2014 a solicitat in mod expres, acolo unde există pierderi mai mari decât cele normale admise de lege, să se depună documente justificative in acest sens, ordin asupra căruia s-a revenit punctual in cadrul Ocolului Silvic Sadova și Ocolului Silvic D_______ prin adresa nr. xxxxx/08.07.2014.

A invederat că, in raportul nr. 126/21.01.2015 intocmit de OS Sadova nu se face în nici un fel trimitere la vinovăția societății prestatoare, fapt pentru care Direcția S______ D___ a emis decizii de imputare in concordanță cu prevederile art. 255 alin.2 din legea nr. 53/2003.

De asemenea că, contestatorul avea obligația ca, in situația in care existau pierderi mai mari decât cele normale să precizeze cauza care a condus la aceste pierderi, ori in procesele verbale nu se regăsește nicio trimitere la cauza care a determinat pierderi nejustificat.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205 C__, OUG nr. 59/2000. Legea nr. 188/1999, Ordinul nr. 1653/2000.

A solicitat judecarea cauzei și in lipsă.

Considerentele instanței de recurs în raport de motivele de recurs invocate și de disp. art. 488 alin.1 pct. 8 N. C.p.c:

În drept, Curtea reține că, prevederilor art. 84 din Legea nr. 188/1999 reglementează răspunderea civilă a funcționarului public și care se angajează pentru oricare dintre situațiile prevăzute la lit. a,b și c, respectiv: a) pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează; b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit; c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituția publică, în calitate de comitent, unor terțe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Dispozițiile articolului 85 alin.1 din același act normativ instituie modalitatea de recuperare a pagubelor aduse de către funcționarul public autorității sau instituției publice din care face parte, _______________________ prevăzute la art. 84 din același act normativ.

Astfel, repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit. a) și b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația prevăzută la lit. c) a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile.

Mai reține Curtea că, dreptul conducătorului autorității sau instituției publice de a emite ordinul sau dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei( alin.2).

Așadar, in situația in care răspunderea civilă a funcționarului public este antrenată pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează, conducerea acesteia are obligația de a emite dispoziția de imputare in interiorul unui termen de 30 de zile calculat de la data constatării pagubei.

În ceea ce privește natura termenului de 30 de zile, instituit de art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, pe care conducătorul autorității sau instituției publice îl are la dispoziție pentru emiterea deciziei de imputare - cu privire la situațiile prevăzute la art. 84 lit. a), b) -, Curtea constată că este unul imperativ, rezultând, în mod clar, din formularea normei speciale, respectiv repararea pagubelor se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei.

De altfel, intimata pârâtă nici nu contestă caracterul imperativ al termenului menționat, ci susține că a luat la cunoștință de pagubele produse la data de 21.01.2015, iar la data de 19.02.2015 a și emis decizia de imputare, respectându-se, astfel, prevederile art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1999.

În speță, Curtea constată că, instanța de fond in mod corect a reținut incidența acestor dispoziții legale insă a stabilit eronat momentul de la care termenul de 30 de zile in care Directorul Direcției Silvice D___ putea să emită decizia de imputare a inceput să curgă.

Astfel, așa cum s-a reținut anterior, legiuitorul, in art. 85 din Legea nr. 188/1999 a stabilit că acesta curge de la data constatării pagubei iar nu de la un alt moment.

Curtea reține că, în privința recurentului reclamant, Directorul Direcției Silvice D___, cel indreptățit să emită decizia de imputare in raport de prevederile art. 9 lit. f din HG nr. 1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului forestier, a luat la cunoștință de paguba produsă Ocolului Silvic Sadova și pentru care s-a antrenat răspunderea civilă patrimonială a recurentului reclamat la data de 03.11.2014, când, prin hotărârea nr. 39 a Comitetului Director al Direcției Silvice D___( f. 113 dosar fond) a fost aprobat, printre altele și Raportul nr. 8669/31.10.2014( pct. 1).

Din cuprinsul acestui raport rezultă că, in anul 2014 s-au inregistrat pierderi imputabile pe o suprafață de 56,31 ha și efectivă de 33,54 ha cu o valoare a pagubelor de 273.298,33 lei, indicându-se și cauzele producerii acestor pagube( f. 116-117 dosar fond). Din cuprinsul aceluiași proces verbal, Curtea constată că,o parte din această suprafața de teren face parte din cea a Ocolului Silvic Sadova. Astfel, pe suprafața de 19,01 ha, cu o valoare a pagubelor de 139.270,42 lei s-au inregistrat ca pierderi totale, din care 18,74 ha ca pierderi imputabile și 0,27 ha raportări greșite la OS Sadova in UP IV Perdele u.a. 101B-0,04 ha, 496C=0,23 ha. Totodată că, greșeli tehnice au fost pe o suprafață totală de 49,91 ha și suprafață efectivă de 32,72 ha, cu o valoare a pagubelor de 268.577,16 lei și care se va recupera de la agenții economici prestatori și de la personalul silvic vinovat. Pentru Ocolul Silvic Sadova s-a reținut in sarcina ____________________ D_______ suma de 15.754,59 lei iar in sarcina ________________ C______ suma de 75.018,69 lei. În același proces verbal, s-a menționat că, in cazul din care ocolul nu va prezenta justificări privind vinovăția societății prestatoare, recuperarea pagubelor se va face in seama personalului silvic responsabil.

Verificând deciziei de imputare nr. 26/19.02.2015 Curtea constată că, recurentului reclamant tocmai o parte din paguba constatată prin procesul verbal sus menționat și de care conducerea Direcției Silvice D___ a luat la cunoștință odată cu aprobarea acestuia prin Hotărârea nr. 39.03.11.2014 a Comitetului Director al Direcției Silvice D___( f. 113 dosar fond) i se impută.

Raportând situația de fapt anterior expusă la prevederile art. 85 din Legea nr.188/1999, Curtea, contrar celor reținute de instanța de fond constată că, Directorul Direcției Silvice D___ a luat la cunoștință de paguba produsă la Ocolul Silvic Sadova la data de 03.11.2014, astfel că termenul de 30 de zile in interiorul căruia avea obligația de a emite decizia de imputare a inceput să curgă de această dată.

Față de momentul constatării pagubei( 03.11.2014), Decizia de imputare nr.26 din data de 19.02.2015 apare ca fiind emisă cu depășirea termenului legal, termenul limită de emitere a acesteia împlinindu-se la data de 03.12.2014.

Curtea constată că, in raport de prevederile art. 85 din Legea nr. 188/1999 care instituie obligația de a emite decizia de imputare in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, este lipsită de relevanță susținerea intimatei pârâte cum că, inițial a incercat recuperarea pagubei de la cele două societăți prestatoare și că, intrucât acestea și-au asumat doar o parte din totalul prejudiciului, diferența a fost imputată personalului Ocolului Silvic Sadova, câtă vreme termenul de 30 de zile se raportează la momentul constatării pagubei iar nu la un alt moment.

Concluzionând, Curtea constată că decizia de imputare a fost emisă cu incălcarea termenului imperativ de 30 de zile, fiind astfel lovită de nulitate și, in raport de prevederile art. 488 alin.1 pct. 8 rap. la art. 496 alin.2 și art. 498 alin.1 NCPC, va casa sentința și, rejudecând va admite cererea de chemare in judecată cu consecința anulării Deciziei de imputare nr. 26/19.02.2015 emisă de Direcția S______ D___.

În privința criticilor recurentului reclamante formulate pe fondul deciziei de imputare și care privesc condițiile ce se impun a fi indeplinite pentru atragerea răspunderii civile patrimoniale, Curtea, față de reținute anterior cu privire la nulitatea deciziei de impunere constată că nu se mai impun a fi analizate.

Sub aspectul cheltuielilor de judecată pe care reclamantul le-a făcut in fața instanței de fond, Curtea, urmare a admiterii cererii de chemare in judecată, constată, in raport de prevederile art. 453 alin.1 NCPC, culpa procesuală a pârâtei in promovarea cererii de chemare in judecată, motiv pentru care va dispune obligarea acesteia la plata către reclamant a sumei de 1.000 lei reprezentând onorariu de avocat( chitanțe file 132 și 133 dosar fond).

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul declarat de recurentul reclamantul P___ C_________ împotriva sentinței nr.1468 din 10 septembrie 2015, pronunțată de Tribunalul D___, în dosar nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA S______ D___.

Casează sentința și rejudecând, admite acțiunea.

Dispune anularea deciziei de impunere nr.26/19.02.2015 emisă de Direcția S______ D___.

Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Ianuarie 2016.

Președinte, S_____ P______	Judecător, C______ M____	Judecător, A____ I_____ A___
	Grefier, P___ F______

Red/Tehnored. S.P.

4ex/29.01.2016

jud. fond.M.O____