Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr. 4439/2013

Ședința publică de la 18 Noiembrie 2013

Completul compus din:

Președinte - T_______ D__ M_____

Judecător - G_______ A______

Judecător - C____ M_____

Grefier - F_________ O______

Pe rol fiind judecarea recursului promovat de Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Județului Iași, împotriva sentinței nr. 1767/2013 din data de 25.04.2013 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11 noiembrie 2013, susținerile părții prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 18 noiembrie 2013.

După deliberare,

CURTEA DE APEL,

Asupra recursului de față:

Prin sentința civilă nr. 1767/ca /25.04.2013 pronunțată de Tribunalul Iași în dosar XXXXXXXXXXXX s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul C_______ C_____ în contradictoriu cu pârâtele Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Jud. Iași și Direcția R________ pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, s-a anulat decizia nr. 420/29.06.2012 și s-a obligat pârâta Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Jud. Iași la soluționarea pe fond a contestației reclamantului împotriva actului constatator nr. 328/10.06.2004 emis de Biroul Vamal Iași, în prezent Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași , prin Direcția R________ pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași., a fost respinsă cererea reclamantului privind restituirea sumei de 3824 lei achitată cu titlu de diferențe taxe vamale, accize și taxa pe valoare adăugată

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:

Prin actul constatator nr. 328/10.06.2004 emis de Biroul vamal Iași s-au stabilit în sarcina reclamantului C_______ C_____ sumele de 3105 lei taxe vamale, 109 lei accize și 611 lei TVA, iar prin decizia pârâtei Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Jud. Iași nr. 420/29.06.2012 a fost respinsă ca nedepusă în termen contestația împotriva actului constatator.

S-a reținut că actul administrativ fiscal a fost comunicat prin publicitate la data de 8.12.2004, iar contestația a fost formulată cu o întârziere de 2692 zile.

Instanța constată că în cauză, comunicarea actului constatator nr. 328/10.06.2004 către reclamant s-a realizat inițial prin poștă la data de 22.06.2004 la adresa Iași, ______________________, ____________ , ___________________________ restituită cu mențiunea lipsei reclamantului de la domiciliu (fila 85 dosar ) , luând în considerare adresa menționată de reclamant pe chitanța nr. 1404Z/28.12.2001 ( fila 95 dosar).

Față de această situație, organul vamal a procedat ulterior la comunicarea actului constatator nr. 328/10.06.2004 prin publicitate în Monitorul Oficial Partea a IV-a nr. 3739/3.12.2004 (fila 83 dosar).

Însă din copia cărții de identitate aflată la fila 12 dosar rezultă că la data emiterii și comunicării actului constatator nr. 328/10.06.2004 reclamantul pentru perioada 30.05.2002-4.07.2012 avea stabilit domiciliul, conform evidențelor oficiale, în Iași , _________________, adresă la care acesta are domiciliul fiscal în sensul art. 31 al. 1 lit.a din OG nr. 92/2003

Actul constatator nu a fost comunicat la această adresă, deși organul vamal avea posibilitatea consultării bazei de date a serviciului specializat în evidența populației.

Potrivit art. 43 al. 2, 3 din OG nr. 92/2003 , în forma în vigoare la data emiterii actului constatator, actul administrativ fiscal se comunică după cum urmează:
a) prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură, data comunicării fiind data ridicării sub semnătură a actului;

b) prin persoanele împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii;
c) prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.

În cazul în care se constată lipsa contribuabilului sau a oricărei persoane îndreptățite să primească actul administrativ fiscal de la domiciliul fiscal al acestuia sau refuzul de a primi actul administrativ fiscal, comunicarea se face prin publicarea unui anunț într-un cotidian național de largă circulație și/sau într-un cotidian local ori în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în care se menționează că a fost emis actul pe numele contribuabilului. Actul administrativ fiscal se consideră comunicat în a cincea zi de la data publicării anunțului.

Prin urmare, comunicarea la adresa din Iași, ______________________ și ulterior prin publicitate nu are suport legal, nefiind făcută în prealabil dovada imposibilității realizării comunicării prin poștă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire la domiciliul reclamantului înregistrat oficial, nefiind incidente nici prevederile art. 31 al. 2 din OG nr. 92/2003 în lipsa probelor privind folosirea de către reclamant în mod continuu peste 183 de zile într-un an calendaristic a locuinței din _______________________________> Reclamantul a locuit la adresa din ______________________, însă prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5056/21.02.1995 a înstrăinat apartamentul, iar simpla mențiune a acestei adrese pe chitanța nr. 1404Z/28.12.2001, emisă anterior actului constatator, nu poate fi interpretată în sensul că actele administrativ fiscale încheiate pe numele reclamantului îi vor fi comunicate la adresa respectivă, o astfel de interpretare fiind contrară art. 43 din OG nr. 92/2003.

Rezultă că nu au fost respectate prevederile legale referitoare la comunicarea actului administrativ fiscal, în mod eronat apreciindu-se de către organul de soluționare a contestației împotriva actului constatator că procedura de comunicare a fost legal efectuată la data de 8.12.2004, iar contestația reclamantului formulată la data de 25.05.2012 nu este depusă în termen.

Constatând că nu este justificată soluția pârâtei DGFP Iași privind respingerea contestației pentru neîndeplinirea condițiilor procedurale, instanța a admis în parte acțiunea, cu consecința anulării deciziei nr. 420/29.06.2012 și obligării pârâtei DGPF Iași la soluționarea pe fond a contestației reclamantului împotriva actului constatator, urmând a emite o decizie prin care contestația va putea fi admisă, în totalitate sau în parte, ori respinsă, în conformitate cu prevederile art. 216 al. 1 C.p.fiscală.

Raportat la soluția dată de instanță, susținerile pe fond ale reclamantului nu pot fi analizate decât în situația contestării noii decizii ce va fi emisă de pârâta DGFP Iași.

Prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A__________ Națională a Vămilor, având în vedere că această pârâtă nu a emis față de reclamant nici un act administrativ cu caracter pretins vătămător, prezenta acțiune vizând decizia nr. 420/29.06.2012 a pârâtei DGFP Iași și actul constatator nr. 328/10.06.2004 emis de Biroul Vamal Iași, în prezent Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași , prin reprezentant Direcția R________ pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, conform art. 2 din Ordinul circular nr. 4990/2011.

Referitor la cererea reclamantului privind restituirea sumei de 3824 lei achitată cu titlu de diferențe taxe vamale, accize și taxa pe valoare adăugată, aceasta a fost respinsă, având în vedere că abia la momentul soluționării pe fond a contestației fiscale organul competent va analiza motivele reclamantului și va face o apreciere asupra caracterului legal sau nelegal al impunerii acestei sume în sarcina sa, din perspectiva prevederilor legale incidente .

De asemenea, doar în acțiunea al cărei obiect este conform art. 218 al. 2 C.p.fiscală instanța este abilitată a verifica dacă suma menționată a fost încasată nejustificat, în cazul în care se va dovedi existența vreuneia din situațiile reglementate de art. 117 din același cod.

Împotriva acestei sentințe a declarat în termen recurs pârâta DGFP Iași. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea recursului se arată că Tribunalul dă o interpretare diferită a dispozițiilor legale în materie și a materialului probator administrat în cauză, hotărârea pronunțată fiind lipsită de temei legal, dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, solicitând modificarea sentinței recurate și respingerea acțiunii formulate de reclamantul C_______ C_____ .

Recurentul invocă incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 și 304 indice 1 c.pr.civ.

Recurentul susține că în mod eronat prima instanță nu a dispus respingerea acțiunii, arătând că reclamantul nu a respectat condițiile procedurale impuse de OG nr. 92/2003 cu privire la termenul de depunere a contestației, fiind decăzut din dreptul de a-i fi soluționată pe fond contestația.

Termenul de depunere a contestației este potrivit art 176 de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal. Acest termen are caracter imperativ și începe să curgă din ziua următoare celei în care a fost comunicat actul constatator, comunicare legal realizată în cauză prin publicitate, urmare a faptului că actul administrativ fiscal nu a putut fi comunicat prin una din modalitățile prevăzute de art. 43 al.2 lit. a, b, c din OG nr. 92/2003.

Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și păstrarea sentinței Tribunalului ca legală și temeinică reluând susținerile și apărările formulate în fața primei instanțe.

În recurs nu s-au mai administrat alte probe.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile legale incidente, motivele de recurs invocate și din oficiu, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

În mod corect prima instanță a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul C_______ C_____, motivele de recurs invocate de recurentă neputând fi primite.

Curtea consideră că sunt nefondate susținerile recurentei în sensul să reclamantul nu a respectat condițiile procedurale impuse de OG nr. 92/2003 cu privire la termenul de depunere a contestației, fiind decăzut din dreptul de a-i fi soluționată pe fond contestația.

In cauză, așa cum corect a reținut și prima instanță comunicarea actului constatator nr. 328/10.06.2004 către reclamant s-a realizat inițial prin poștă la data de 22.06.2004 la adresa Iași, ______________________, ____________ , ___________________________ restituită cu mențiunea lipsei reclamantului de la domiciliu, luând în considerare adresa menționată de reclamant pe chitanța nr. 1404Z/28.12.2001 .

Față de această situație, organul vamal a procedat ulterior la comunicarea actului constatator nr. 328/10.06.2004 prin publicitate în Monitorul Oficial Partea a IV-a nr. 3739/3.12.2004 .

Însă, așa cum judicios a reținut instanța de fond, în fapt reclamantului nu i s-a comunicat actul administrativ la domiciliul său din copia cărții de identitate rezultând că la data emiterii și comunicării actului constatator nr. 328/10.06.2004 reclamantul pentru perioada 30.05.2002-4.07.2012 avea stabilit domiciliul, conform evidențelor oficiale, în Iași , _________________, adresă la care acesta are domiciliul fiscal în sensul art. 31 al. 1 lit.a din OG nr. 92/2003

Prin urmare atâta timp cât actul constatator nu a fost comunicat la această adresă reclamantului, deși organul vamal avea posibilitatea consultării bazei de date a serviciului specializat în evidența populației, nu se poate consideră că comunicarea a fost efectuată în mod legal potrivit art. 43 al. 2, 3 din OG nr. 92/2003, și că în raport de momentul indicat de organul fiscal ar curge termenul legal, imperativ de 30 de zile pentru formularea contestației..

Faptul că reclamantul a locuit în trecut la adresa din ______________________, nu sare nici o relevanță în cauză cu atât mai mult cu cât prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5056/21.02.1995 a înstrăinat apartamentul, iar simpla mențiune a acestei adrese pe chitanța nr. 1404Z/28.12.2001, emisă anterior actului constatator, nu poate fi interpretată în sensul că actele administrativ fiscale încheiate pe numele reclamantului îi vor fi comunicate la adresa respectivă, o astfel de interpretare fiind contrară art. 43 din OG nr. 92/2003, care prevede expres că la domiciliul se face respectiva comunicare.

În atare condiții în mod judicios a statuat prima instanță că reclamantul a formulat în termen contestația la organul fiscal și nu este justificată soluția pârâtei DGFP Iași privind respingerea contestației pentru neîndeplinirea condițiilor procedurale, și a admis în parte acțiunea, cu consecința anulării deciziei nr. 420/29.06.2012 și obligării pârâtei DGPF Iași la soluționarea pe fond a contestației reclamantului împotriva actului constatator, în conformitate cu prevederile art. 216 al. 1 C.p.fiscală.

Față de considerente arătate mai sus, în baza art 312 c. pr.civ și art. 20 din legea 554/2004, apreciind că soluția primei instanțe este legală și temeinică, și că aceasta a evaluat temeinic și complet situația de fapt dedusă judecății și a făcut o judicioasă aplicare a legii, curtea urmează să respingă recursul declarat de recurenta Direcția G_______ a Finanțelor Publice Iași împotriva sentinței civile nr. 1767/ca /25.04.2013 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o va menține.

Văzând și disp.art.274 Cod procedura civila instanța urmează să respingă cererea formulată de reclamantul C_______ C_____ privind acordarea cheltuielilor de judecată având în vedere că dovadă privind efectuarea de către recurent a unor cheltuieli de judecată ocazionate de prezentul recurs se face prin chitanțe a căror ________ are număr, neîndeplinind toate condițiile pentru a fi document fiscal justificator .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de pârâta Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Județului Iași, împotriva sentinței nr. 1767/CA/25.04./2013, pronunțată de Tribunalul Iași sentință pe care o menține.

Respinge cererea formulată de intimatul C_______ C_____ de a obliga recurenta să plătească intimatului C_______ C_____ suma de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2013.

Președinte Judecător Judecător

T_______ D__ M_____ G_______ A______ C____ M_____

Grefier

F_________ O______

Red/Tehnored MC

2ex/ 12.12.2013

Jud fond:CA