DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX
Ședința publică din data de 24.09.2015
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE V____ R_____ M____
JUDECĂTOR G____ M_______ E____
JUDECĂTOR L______ S____
GREFIER M___ LUCREȚIA
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta – reclamantă C_______ H.R_______ împotriva Sentinței civile nr.4361/ 11.06.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a de C_________ Administrativ și Fiscal în dosarul nr.xxxxx/CA/3/2013, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C______ NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.
La apelul nominal făcut în ședință publică NU au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin Serviciul Registratură, fiind transmisă prin e-mail la instanță, la data de 24.09.2015, cererea formulată de recurenta – reclamantă, de judecare a cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alineat 1 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, deliberând asupra cererii de repunere a cauzei de rol, formulată de recurenta – reclamantă, raportat și la Încheierea de ședință din data de 30.04.2015, prin care s-a dispus suspendarea pricinii față de lipsa nejustificată a părților, precum și față de faptul că niciuna nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, admite cererea de repunere a cauzei pe rol, astfel că, în conformitate cu dispozițiile art. 245 C.pr.civ. dispune reînceperea judecății și, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, având în vedere că, la termenul de față recurenta – reclamantă a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 pct.2 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza pentru a se pronunța pe fondul recursului ce face obiectul pricinii dedusă judecății.
C U R T E A,
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților, eventual, să formuleze și să depună la dosar Concluzii Scrise, urmează a
D I S P U N E :
Amână pronunțarea la data de 01.10.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, V____ R_____ M____ G____ M_______ E____ L______ S____
GREFIER
M___ LUCREȚIA
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE V____ R_____ M____
JUDECĂTOR G____ M_______ E____
JUDECĂTOR L______ S____
GREFIER M___ LUCREȚIA
C U R T E A,
În aceeași compunere și pentru aceleași motive, urmează a
D I S P U N E :
Amână pronunțarea la data de 08.10.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.10.2015
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, V____ R_____ M____ G____ M_______ E____ L______ S____
GREFIER
M___ LUCREȚIA
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX
Ședința publică de la 08.10.2015
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE V____ R_____ M____
JUDECĂTOR G____ M_______ E____
JUDECĂTOR L______ S____
GREFIER M___ LUCREȚIA
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta – reclamantă C_______ H.R_______ împotriva Sentinței civile nr.4361/ 11.06.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a de C_________ Administrativ și Fiscal în dosarul nr.xxxxx/CA/3/2013, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C______ NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 24.09.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților, eventual, să formuleze și să depună la dosar Concluzii Scrise, a amânat pronunțarea la data de 01.10.2015 și la data de 08.10.2015, când a dat următoarea hotărâre:
C U R T E A,
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 4361/11.06.2014 pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX s-a admis excepția inadmisibilității și s-a respins ca inadmisibilă cererea reclamantei C_______ R_______ în contradictoriu cu pârâta C______ NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta C_______ H. R_______, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivare, recurenta-reclamantă a arătat că hotărârea cuprinde motive contradictorii in soluționarea excepției inadmisibilității, întrucât instanța a respins acțiunea ca inadmisbila, insa isi intemeieaza argumentația pe temeinicia excepției autorității de lucru judecat.
Or, susține recurenta, autoritatea de lucru judecat nu este incidentă în cauză, întrucât, în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 6036/24.10.2012, s-a respins acțiunea ca inadmisibilă, prin urmare nu s-a statuat asupra fondului pretenției sale, după cum, in speța anterioara, plângerea prealabila lipsea, nefiind parcursa aceasta etapa prealabila si obligatorie, pe cand in prezenta cauza, s-a îndeplinit procedura prealabilă, in termenul legal de 6 luni reglementat de art. 7 alin. 7 din legea nr. 554/2004.
A mai arătat recurenta că hotărârea a fost data cu aplicarea greșita a legii, deoarece a solicitat instanței sa se pronunțe asupra admisibilității contestației nu in raport de art. 7 alin. 1 din legea nr. 554/2004, ci in raport de art. 7 alin. 1 raportat la alin. 7 al aceluiași articol, demonstrând faptul ca plângerea prealabila a fost formulata in termenul de prescripție de 6 luni de zile.
Or, sunt îndeplinite condițiile art. 7 alin. 7 din Legea nr. 554/2004, motivele temeinice pentru depășirea termenului de 30 de zile in care trebuia formulata plângerea prealabila fiind reprezentate de lipsa de pregătire juridica la momentul contestării inițiale a deciziei nr. xxxxx/FF/18.05.2010, precum și de faptul că intimata, in conținutul acesteia a introdus, in mod intenționat, o fraza care inducea in eroare orice persoana fara pregătire juridică, respectiv că persoanele nemulțumite pot contesta acel act juridic direct la instanța de contencios administrativ a Curtii de apel.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 82, 112, 166 și urm C__, art. 274 Cod procedură civilă și ale art. 1 și urm. din Legea nr. 554/2004.
Analizând sentința prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea, în opinie majoritară, constată că recursul nu este fondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează:
Or, judecătorul fondului avea chiar obligația de a constata, cu putere de lucru judecat, că procedura prealabilă de contestare a deciziei nu a fost respectată de reclamantă în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, astfel încât, cu atât mai mult nu putea să fie respectată în prezentul dosar, format ulterior pronunțării sentinței civile nr. 6038/24.10.2012.
Tribunalul a admis excepția inadmisibilității acțiunii, în considerarea tardivității procedurii prealabile urmate ulterior soluționării dosarului nr. XXXXXXXXXXX, de contestare a deciziei, arătând că motivul invocat de reclamantă pentru justificarea depășirii termenului de 30 de zile de la comunicarea deciziei, lipsa cunoștințelor juridice, nu poate fi primit, potrivit principiului „nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii”.
Așadar, instanța de fond a avut în vedere și a argumentat respingerea aplicării prevederilor art. 7 alin. 7 din Legea nr. 554/2004, în cauză, contrar susținerilor recurentei.
În plus, Curtea reține:
Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia”, iar, la alin. 7 se prevede că „Plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripție”.
Așadar, legiuitorul reglementează un termen general de 30 de zile pentru îndeplinirea procedurii prealabile, care curge de la data comunicării actului administrativ unilateral, dar și unul special, de 6 luni în care poate fi îndeplinită procedura prealabilă, dar numai dacă există motive temeinice.
Cu privire la acestea, se observă, însă, pe de o parte, că nu sunt puse la dispoziția persoanei interesate în mod facultativ ori alternativ. Respectiv, nu este posibil ca după constatarea nerespectării celui de 30 de zile, printr-o hotărâre judecătorească, să fie suplinită lipsa procedurii prealabile prin urmare acesteia înăuntrul termenului de 6 luni, făcându-se dovada motivelor temeinice.
După cum, procedura prealabilă întemeiată pe art. 7 alin. 7 din Legea nr. 554/2004, trebuie urmată în termen de maxim 6 luni de la emiterea actului.
Or, în cauză, în afară de faptul că motivele așa-zis temeinice ale reclamantei – lipsa cunoștințelor juridice și atitudinea pârâtei de a-i indica în cuprinsul deciziei faptul că aceasta poate fi contestată la instanța de contencios administrativ, fără a-i învedera necesitatea parcurgerii procedurii prealabile – nu pot fi primite, față de principiul reținut și de instanța de fond (nemo censsetur ignorare legem – nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii), se constată că, oricum, a fost depășit termenul de 6 luni, care a curs de la data emiterii actului contestat – 18.05.2010, fără a fi incidente cauze de întrerupere sau suspendare.
Pentru toate aceste considerente, cu opinie majoritară, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a C. proc. civ. (1865), Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Cu opinie majoritară,
Respinge recursul declarat de recurenta – reclamantă C_______ H.R_______ CU D__. ALES LA C__. AV. M______ C. D_______ - sector 6, București, LATEA G_______, nr. 11, ______________, __________________________ civile nr.4361/ 11.06.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a de C_________ Administrativ și Fiscal în dosarul nr.xxxxx/CA/3/2013, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C______ NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul în sector 1, București, CALEA FLOREASCA, nr. 202, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.10.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V____ R_____ M____ L______ S____
Redactat/tehnoredactat – jud.VRM./20.10.2015
JUD. FOND S____ G_______ - Tribunalul București – Secția a II-a de C_________ Administrativ și Fiscal ( fosta SECȚIE A IX-A)
Opinia separată:
Redactată de judecător G____ M_______ E____, în temeiul prevederilor art. 258 și 264 alin.( 2) din Codul de procedură civilă
Contrar punctului de vedere al majorității completului, care și-a găsit expresia în Decizia de mai sus, apreciez că soluția legală și temeinică era de admitere a recursului, de casare a sentinței civile recurate și de trimitere a cauzei spre rejudecare, având în vedere considerentele care vor fi prezentate în continuare:
Este de principiu că există autoritate de lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și între aceleași părți cu aceeași calitate procesuală, iar potrivit art. 166 c. pr. civ. excepția poate fi invocată de părți sau de instanță din oficiu în orice stare a pricinii.
Prin urmare, pentru a exista lucrul judecat trebuie să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză, iar prima hotărâre definitivă, să fi rezolvat cauza dedusă judecății.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că în primul litigiu, instanța a reținut că reclamanta nu a urmat procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea 554/2004. Ulterior, acestui moment, reclamanta a efectuat procedura prealabilă cu pârâta și a formulat o nouă cerere de chemare în judecată.
Se observă prin urmare, că în cel de-al doilea litigiu, instanța era chemată să se pronunțe asupra unei alte situații de fapt decât cea care a fost avută în vedere la pronunțarea primei hotărâri invocată cu autoritate de lucru judecat.
Astfel, prin admiterea excepției autorității de lucru judecat, fără a fi analizate circumstanțele în care a fost efectuată procedura prealabilă, stabilindu-se doar cu caracter formal că aceasta este tardivă, prima instanță a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului.
Nu se poate concluziona ca prima instanță a reținut în cauză puterea de lucru judecat a primei hotărâri, de vreme ce a stabilit că „….în speță ar fi incidentă autoritatea de lucru judecat, întrucât o acțiune similară a fost respinsă de C__ prin sentința nr. 6038/24.10.2012, susținere pe care instanța o apreciază ca întemeiată, întrucât în speță, asupra necesității și implicit valabilității procedurii prealabile s-a pronunțat deja o instanță, sentința având putere de lucru judecat cu privire la această chestiune…”
Așadar, instanța de fond a stabilit că sentința pronunțată anterior are autoritate de lucru judecat pe chestiunea procedurii prealabile, deși trebuia în prezenta speță să analizeze o cu totul altă situația de fapt raportat la efectuarea procedurii de către reclamantă, într-un alt context decât cel avut în vedere de instanța sesizată anterior.
Pe cale de consecință, soluția ce se impunea era aceea de casare a hotărârii recurate și trimitere a cauzei spre rejudecare.
Pe cale de consecință,
Cu opinie separată,
Admite recursul declarat de recurenta – reclamantă C_______ H.R_______ CU D__. ALES LA C__. AV. M______ C. D_______ - sector 6, București, LATEA G_______, nr. 11, ______________, __________________________ civile nr.4361/ 11.06.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a de C_________ Administrativ și Fiscal în dosarul nr.xxxxx/CA/3/2013, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C______ NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul în sector 1, București, CALEA FLOREASCA, nr. 202
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.10.2015.
JUDECĂTOR,
G____ M_______ E____
GREFIER
M___ LUCREȚIA
Redactat/tehnoredactat – jud. M.G.
Termeni și Condiții
Politica de confidențialitate
Politica Cookies
© Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025