Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 548

Ședința publică de la 16 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - M______ P____-P______

Judecător - E____ S___

Judecător - M______ M_____

Grefier - V_______ R______

x.x.x

Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 2 septembrie 2015, privind judecarea recursului declarat de contestatorii B_____ Ș_____, B_____ V_______ împotriva deciziei civile nr. 679 din 10 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul D___, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații U________ Ț_____ BANK S.A și __________________ PRIN LICHIDATOR JUDICIAR CONSULTA 99 SPRL, având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat că la data de 4.09.2015, la dosar au fost depuse concluzii scrise de către recurenții contestatori B_____ Ș_____, B_____ V_______, după care:

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au avut loc în ședința publică de la data de 02.09.2015, au fost consemnate în încheierea inițială de amânare a pronunțării de la acea dată, când instanța, în baza dispozițiilor art. 156 al.2 C.P.C. a amânat pronunțarea pentru data de 09.09.2015 și ulterior pentru data de 16.09.2015.

În urma deliberării:

C U R T E A

Asupra recursului civil de față :

Prin sentința civilă nr.3896/12.03.2013, pronunțată de Judecătoria C______, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a S.C. E___ E_____ S.R.L., invocată de intimata RBS BANK (ROMÂNIA) S.A. ca neîntemeiată și a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorii B_____ Ș_____ și B_____ V_______, în contradictoriu cu intimatele RBS BANK (ROMÂNIA) S.A. și S.C. E___ E_____ S.R.L., ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că ipoteca este, prin natura ei, accesorie si indivizibila și subzista cat timp exista obligația pe care o garantează si poarta in întregime asupra tuturor bunurilor grevate, asupra fiecăruia dintre ele si asupra fiecărei părți din acestea, chiar si in cazurile in care proprietatea este divizibila sau obligațiile sunt divizibile.

Dreptul de ipoteca se menține asupra bunurilor grevate in orice mâna ar trece, art.1790 din C.civ prevăzând ca,” creditorii care au privilegiu sau ipoteca înscrisa asupra unui imobil îl urmăresc in orice mana ar trece”, iar cazurile in care intervine stingerea dreptului de ipoteca sunt expres reglementate de lege, în art. 1800 C.civ., anularea titlului constituitorului nefiind reglementata de lege drept cauza de stingere a ipotecii.

Instanța a avut în vedere faptul că întrucât la momentul încheierii contractului de ipoteca, bunul ce a făcut obiectul ipotecii nu avea o situație incerta, respectiv nu era notat in cartea funciara a imobilului vreun litigiu cu privire la dreptul de proprietate al celui care a constituit ipoteca asupra acestui bun , a considera ca ipoteca a încetat ca urmare a pierderii ulterioare a titlului constituitorului asupra bunului ar însemna lipsirea creditorul ipotecar de beneficiul garanției ipotecare, cu nerespectarea principiului ocrotirii bunei credințe a creditorului.

In aceste condiții, cum nu s-a făcut dovada anularii si a contractului de ipoteca, instanța a apreciat ca dreptul de ipoteca, înscris in cartea funciara a imobilului, exista si după desființarea titlului de proprietate al persoanei care a constituit aceasta ipoteca, fiind astfel neîntemeiată susținerea contestatorilor referitoare la stingerea ipotecii in acest caz.

Instanța a reținut că acest aspect a fost cercetat și în cadrul dosarului având ca obiect contestație la executare nr.xxxxx/215/2010, Tribunalul D___ –Secția a II-a Civila dispunând prin decizia nr.414/25.06.2012 admiterea recursului și, pe fond respingerea contestației la executare întemeiata pe același motiv ca in cazul de fata

In ceea ce privește cel de al doilea motiv al contestației la executare referitor la anularea raportului de expertiza întocmit în cursul executării silite, instanța a constatat că și acest act a fost contestat în cadrul dosarului nr.xxxxx/215/2010, pe aceleași considerente, respectiv ca metodele de evaluare folosite de expertul C_______ S______ nu corespund standardelor ANEVAR, impunandu-se o consecvența în judecată, în sensul că ceea ce s-a constatat și s-a statuat printr-o hotărâre, nu trebuie să fie contrazis printr-o altă hotărâre (Tribunalul D___ –Secția a II-a Civila dispunând prin decizia nr.414/25.06.2012 admiterea recursului si, pe fond respingerea contestației la executare întemeiată si pe acest motiv)

Contestatorii au mai aratat ca intrucat RBS BANK (ROMÂNIA) SA, creditoarea debitoarei __________________, a fost de acord cu planul de reorganizare judiciara, in contextul in care figurează in tabelul definitiv al obligațiilor debitoarei cu suma totala de 531.221,09 $ pe care urmează a o recupera potrivit graficului de rambursare aferent, iar prin continuarea executării ipotecii, ar urma sa încaseze de 2 ori aceeași creanța, ceea ce este inadmisibil, îmbogățindu-se fără just temei in dauna patrimoniului contestatorilor.

Analizand aceste sustineri ale contestatorilor instanța a reținut că nu s-a facut dovada recuperarii de catre RBS BANK (ROMÂNIA) S.A. a vreunei sume de bani in cadrul procedurii de insolvență a S.C. E___ E_____ S.R.L., insolvența solicitata de RBS BANK (ROMÂNIA) S.A. tocmai ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor a S.C. E___ E_____ S.R.L. prevăzute în planul de reorganizare, astfel încât susținerile contestatorilor ca prin executarea contestatorilor de către RBS BANK (ROMÂNIA) S.A. s-ar realiza o îmbogățire fără justa cauza a acesteia sunt simple susțineri, fără acoperire probatorie, urmând a fi apreciate de instanța ca nefondate.

In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a S.C. E___ E_____ S.R.L., invocată de intimata RBS BANK (ROMÂNIA) S.A. instanța a respins-o în condițiile în care S.C. E___ E_____ S.R.L. are în cauză calitatea de intimată și nu de contestatoare pentru a se putea pune în discuție împrejurarea daca are sau nu calitate procesuala activa in contestația la executare.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs contestatorii B_____ Ș_____ și B_____ V_______, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Recurenții au arătat, în motivarea recursului că în mod greșit instanța a respins proba cu expertiză ca inutilă întrucât în cauză se impunea proba cu expertiza tehnică, cu atât mai mult cu cât de la ultima evaluare și până în prezent a trecut foarte mult timp, iar valoarea stabilită atunci a devenit nu numai desuetă, dar și neconformă cu actuala piață imobiliară și că, în mod greșit prima instanță a apreciat că împrejurările intervenite ulterior constituirii ipotecii nu sunt de natură a conduce la stingerea acesteia deși ipoteca se stinge si prin moduri proprii, ceea ce trebuia să constate si instanța de fond.

S-a mai susținut că, prin sentința civilă nr.169/11.01.2011 pronunțată de Judecătoria C______ în dosarul nr.xxxxx/215/2010 irevocabilă prin nerecurare, B_____ Geromin V_____ a pierdut calitatea de proprietar al imobilului situat în C______, ____________________, județul D___, acesta reintrând în patrimoniul contestatorilor.

Recurenții au menționat că prima instanță trebuia să constate încetată ipoteca , drept consecință a constatării nulității absolute a titlului de proprietate al garantului asupra imobilului ipotecat și că, în mod greșit prima instanța a reținut că se află în situația pierderii ulterioare a titlului constituitorului garanției, întrucât, fiind constatată nulitatea absolută a dreptului său de proprietate, efectul acesteia este ex tunc, constituitorul nefiind așadar vreodată proprietarul imobilului ipotecat.

S-a mai susținut că intimata creditoare a debitoarei S.C.E___ E_____ SRL a fost de acord cu planul de reorganizare judiciară propus, iar creanța urmează a o recupera potrivit graficului de rambursare aferent, iar în acest context creditoarea, prin continuarea executării ipotecii, ar urma să încaseze de 2 ori aceeași creanță, ceea ce inadmisibil, îmbogățindu-se fără just temei în dauna patrimoniului apelanților.

Prin decizia civilă nr. 679 din 10 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul D___, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, s-a respins ca nefondat apelul declarat de contestatori.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele :

Tribunalul a reținut că motivele invocate în contestația la executare, au fost analizate și în cadrul dosarului nr. xxxxx/215/2010 al Judecătoriei C______ care a avut ca obiect tot contestație la executare formulatta de contestatorul B_____ Geronim V_____ în contradictoriu cu RBS Bank Romania SA intemeiata, cum am arătat, exact pe aceași motive iar, in acest dosar, s-a statuat prin decizia nr.414/25.06.2012(filele 105-110 dosar fond) că raportul de evaluare întocmit de expert tehnic C_______ Ș______ in dosarul de executare este corect și că anularea titlului constituitorului ipotecii nu a fost reglementata de lege drept cauza de stingere a ipotecii. Aceasta decizie se impune cu putere de lucru judecat in prezenta cauza deoarece res iudicata pro veritate habetur chiar daca in prezenta cauza contestația este formulata de B_____ Ș_____ și B_____ V_______.

Astfel, Tribunalul a reținut că un prim motiv de apel a privit respingerea probei cu expertiza și neluarea in seama a criticilor aduse raportului de expertiza întocmit în dosarul de executare.

În ceea ce privește raportul de expertiza întocmit de expert tehnic C_______ Ș______ in dosarul de executare, apelanții au arătat ca acesta este e anulabil deoarece metodele de evaluare folosite de expert nu corespund standardelor ANEVAR.

Tribunalul a reținut că același raport de expertiza a fost contestat, pentru aceleași motive, în cadrul dosarului nr. xxxxx/215/2010 și, in acest dosar, s-a respins contestația la exeuctare.

Mai mult, deși in apel s-a dispus efectuarea a două rapoarte de expertiză construcții, dat fiind faptul ca raportul contestat a fost întocmit in februarie 2011, iar rapoartele din prezenta cauza au fost întocmite după mai mult de trei ani, și inițial, în raportul de expertiza întocmit de expert I______ C-tin a fost stabilit o valoare a imobilului de 936 700 lei (martie 2014), iar ulterior, prin raportul întocmit de expert D____ P______ a fost stabilita o valoarea de 721 711 lei(noiembrie 2014), instanța apreciază ca, din aceste probe, nu se poarte concluziona ca raportul de expertiza inițial întocmit in dosarul de executare nu ar fi real, mai ales că nu s-a stabilit ca metodele utilizate de primul expert nu ar fi fost corecte.

Un alt motiv de apel invocat a fost acela că prima instanță trebuia să constate încetată ipoteca ca o consecință a constatării nulității absolute a titlului de proprietate al garantului asupra imobilului ipotecat.

Si acest motiv este apreciat de Tribunal ca neîntemeiat deoarece, așa cum corect a reținut prima instanță, nu s-a făcut dovada anularii contractului de ipoteca, iar dreptul de ipoteca, înscris in cartea funciara a imobilului, exista si după desființarea titlului de proprietate al persoanei care a constituit aceasta ipoteca, așa cum s-a statuat și prin decizia nr. 414/25.06.2012 a Tribunalului D___.

Un ultim motiv de apel a fost acela ca intimata creditoare a debitoarei S.C.E___ E_____ SRL a fost de acord cu planul de reorganizare judiciară propus in dosarul de insolvență al debitoarei, iar, în acest context creditoarea, prin continuarea executării ipotecii, ar urma să încaseze de două ori aceeași creanță, ceea ce inadmisibil, îmbogățindu-se fără just temei în dauna patrimoniului apelanților.

Nici acest motiv de apel nu a fost primit de Tribunal deoarece, pe de o parte, nu s-a făcut dovada că intimata creditoare ar fi recuperat vreo sumă în cadrul procedurii de insolvență, iar pe de altă parte, în conformitate cu prevederile contractului de credit, împrumutatul avea obligația de a rambursa creditul acordat precum si dobânzile aferente pana la scadenta, ceea ce nu a făcut, iar garantul ipotecar, potrivit art. 3 pct. 8 din contractul de garanție reala imobiliara autentificat sub nr. 370/2009 la BNP Gageatu I___ a autorizat creditorul sa execute ipoteca, daca clientul nu-si îndeplinește obligațiile asumate prin contractul de credit garantat.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs contestatorii B_____ Ș_____ și B_____ V_______, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, contestatorii au arătat că în mod nelegal Tribunalul a apreciat că hotărârea pronunțată în dosarul nr. xxxxx/215/2010 al Judecătoriei C______ se impune cu putere de lucru judecat in prezenta cauza .

Puterea lucrului judecat este definită de art. 1201 din Codul civil, care prevede că: „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate".

In speța, trecând peste faptul că nu exista identitate de părți, urmează a observa că au invocat o alta cauză juridică de stingere a ipotecii, respectiv a lipsei calității lor de terți în raport cu dispozițiile art. 1746 alin. 3 și 1790 Cod civil.

Astfel, Codul civil vechi (art. 1800), reglementând stingerea ipotecii pe cale principală, nu cuprinde dispoziții referitoare la stingerea ipotecii, ca urmare a constatării nulității absolute a contractului prin care s-a dobândit dreptul de proprietate (cu privire la imobilul ipotecat) de către debitorul care - subsecvent dobândirii, dar anterior rezoluțiunii, a constituit ipoteca respectivă.

---

Cu toate acestea, atât în doctrină cât și în practică s-a admis în situația dată stingerea dreptului la ipotecă pe cale principală., iar in acest sens, s-a apreciat că, din moment ce s-a constatat pe cale judecătorească, în mod irevocabil, nulitatea absoluta contractului de donație, ipoteca în litigiu s-a stins pe cale principală..

Așadar dispozițiile invocate de intimată, respectiv ale art.1746 alin.3 și 1790 Cod civil nu sunt nici incidente în speță și nici în contradicție cu susținerile lor, deoarece ele vizează efectele unei ipoteci valabile și nu au legătură cu desființarea ipotecii. Ca atare, anularea dreptului de proprietate a constituitorului produce stingerea pe cale principală a ipotecilor în virtutea principiului resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis.

Este știut ca, in principiu, ipoteca nu instituie o indisponibilizare a bunului care poate fi înstrăinat de constituitorul ipotecii către o altă persoană, iar in această ipoteză creditorul poate urmării bunul în mâna noului dobânditor, efectele ipotecii față de terți dobânditori ai imobilului fiind reglementate de art. 1746 alin.3 Cod civil conform căruia dreptul la ipotecă se conservă asupra imobilelor în orice mână ar trece și de art. 1790 Cod civil potrivit căruia creditorii care au ipoteca înscrisă asupra unui imobil îl urmăresc în orice mână ar trece.

Ipoteza reglementată de cele două texte de lege enunțate nu se regăsește însă în speță deoarece contestatorii nu sunt terți dobânditori în sensul dispozițiilor menționate, ci proprietarul anterior în patrimoniul căruia imobilul a revenit urmare a constatării nulității absolute a contractului de donație încheiat cu constituitorul ipotecii.

Ca atare, cele două prevederi legale de care se prevalează intimata nu sunt aplicabile cauzei de față, în care se analizează o modalitate de stingere pe cale principală a ipotecii, iar nu efectele unei ipoteci valide.

2. Față de cele învederate mai sus privind puterea lucrului judecat, în raport de care Tribunalul a găsit ca inutil să mai analizeze acest aspect, evident că și criticile privind valoarea imobilului determinată in vederea executării silite, sunt tot întemeiate.

Astfel, potrivit rapoartelor de expertiză efectuate în apel, valoarea imobilului - teren și construcții - este de 936 700 lei, adică de aproape două ori mai mare decât cea determinată în dosarul de executare (458 893 lei), cu observația că Tribunalul este în eroare inclusiv când reține că s-ar fi stabilit doua valori prin rapoartele de expertiză din apel, fără a observa că raportul efectuat de exp. D____ P______ a avut ca obiect numai valoarea construcțiilor care s-a stabilit a fi de 721 711 lei.

Nu se poate trece peste faptul că expertul numit de executorul judecătoresc a realizat o evaluare greșită datorită imposibilității vizitării imobilului, insa aceasta împrejurare nu se poate imputa recurenților, întrucât nu au fost solicitați să permită prezența acestuia în imobil.

Așadar, criticile privind subevaluarea bunurilor supuse executării silite erau și sunt fondate, continuarea executării la valoarea stabilită de executorul judecătoresc încălcând grav dreptul contestatorilor privind executarea bunurilor la valoarea de piața.

Față de aceste considerente, solicită să se rețină ca incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, și să se modifice decizia nr. 679/10.04.2015 pronunțată de Tribunalul D___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în sensul admiterii apelului, cu consecința schimbării s.c. nr. 3896/12.03.2013 pronunțată de Judecătoria C______, în sensul admiterii contestației la executare astfel cum au formulat-o.

Recursul este nefondat.

Prima critică legată de reținerea greșită a puterii de lucru judecat a deciziei nr. 414/2012 pronunțate de Tribunalul D___ în dosarul nr. xxxxx/215/2010 este nefondată. Chiar dacă în cadrul contestației la executare care a făcut obiectul dosarului nr. xxxxx/215/2010 recurenții din prezentul dosar nu au fost citați, soluția este aceeași, deoarece textele legale analizate sunt aceleași.

Într-adevăr, nu poate fi reținută critica recurenților contestatori legată de aplicarea în cauză a principiului potrivit căruia anularea actului principal, respectiv a actului de donație, ar duce la anularea actului subsecvent, deoarece în materia ipotecii, există texte legale speciale și imperative, prevăzute la art. 1746 alin. 3 și art. 1790 din Codul civil, care reglementează situația conservării dreptului de ipotecă (Dreptul de ipotecă se conservă asupra imobilelor în orice mână va trece”), respectiv a dreptului de urmărire garantat creditorilor ipotecari („Creditorii care au privilegiu sau ipotecă înscrisă asupra unui imobil îl urmăresc în orice mână ar trece”), fără a face vreo distincție între cazurile de transmitere a proprietății și cazurile de nulitate a titlului debitorului.

Mai mult, se constată că prima instanță a analizat cauza pe fond, constatând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 1790 și 1800 din Codul civil, constatând, la final, ca argument suplimentar, faptul că în cadrul contestației la executare promovate în dosarul nr. xxxxx/215/2010 s-a invocat același motiv, iar concluzia la care Tribunalul D___ a ajuns prin decizia nr. 414/25.06.2012 este aceeași cu cea la care a ajuns instanța de fond în prezenta cauză.

Chiar dacă, într-adevăr, nu se poate opune autoritatea de lucru judecat, în sensul art. 1201 din Codul civil, deoarece nu există identitate de părți, analiza pe fond realizată de instanța de fond și confirmată prin respingerea apelului privește incidența în cauză a dispozițiilor textelor legale sus-menționate. Mai mult, instanța de apel nici nu a menționat în motivare admiterea excepției autorității de lucru judecat, ci s-a referit la puterea de lucru judecat, cu alte cuvinte la prezumția de adevăr a hotărârii judecătorești irevocabile.

În ceea ce privește criticile recurenților legate de valoarea de piață a bunurilor supuse executării silite, instanța de apel a concluzionat corect că valoarea calculată prin rapoartele de expertiză întocmite în faza apelului în anul 2014 nu influențează legalitatea evaluării efectuate în faza inițială a executării silite, respectiv în februarie 2011. Recurenții nu prezintă prin motivul 2 de recurs vreo critică de nelegalitate a deciziei raportat la legalitatea modalității de evaluare a imobilului în faza executării silite, limitându-se la a preciza faptul că au fost efectuate în apel alte rapoarte de expertiză, cu valori diferite, aspect care nu prezintă relevanță, față de motivele invocate de instanța de apel, acelea că valoarea rezultată în anul 2014 nu afectează legalitatea evaluării din 2011.

Este de asemenea lipsit de relevanță sub aspectul examinării recursului, cale de atac extraordinară în care se analizează aspecte de nelegalitate a deciziei pronunțate în faza apelului, faptul că la momentul evaluării în faza executării silite imobilul nu a putut fi vizitat. Recurenții nu au invocat nicio critică reală de nelegalitate care să poată fi examinată în cadrul procesual al recursului, strict determinat de dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, text invocat ca temei al recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorii B_____ Ș_____ și B_____ V_______ împotriva deciziei civile nr. 679 din 10 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul D___, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații U________ Ț_____ BANK S.A și __________________ PRIN LICHIDATOR JUDICIAR CONSULTA 99 SPRL, având ca obiect contestație la executare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 septembrie 2015.

Președinte, M______ P____-P______	Judecător, E____ S___	Judecător, M______ M_____
	Grefier, V_______ R______

Red.jud.M.P____-P______

Tehn.MC/5 ex.

Data red. 01.10.2015

j.a. V.F_______

D.O_______

j.f. S.M. B_______