Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL G_____
SECTIE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3218/2013
Ședința publică de la 14 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C_______ L___
Grefier M_______ B_______ V______
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe reclamant K_____ M_____ G___ și pe pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____, ADMINISTRAȚIA F_______ PENTRU MEDIU, având ca obiect ,,anulare act administrativ RESTITUIRE TAXĂ POLUARE”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.10.2013 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași dată când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 04.11.2013, la data de 11.11.2013 și apoi la data de 14.11.2013.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra acțiunii de față , reține următoarele;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului G_____ sub numărul XXXXXXXXXXXXXX reclamantul K_____ M_____ G___ a solicitat , în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice G_____ și Administrația F_______ pentru Mediu București restituirea sumei de 1.076 lei achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare cu dobânda legală de la data încasării până la restituirea efectivă. A solicitat și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Motivându-și în fapt acțiunea , reclamantul a arătat că a achiziționat un autoturism marca Matiz , pentru înmatricularea căruia a fost obligat să achite o taxa de primă înmatriculare în cuantum de 1.076 lei .
Reclamantul consideră nelegală această decizie față de prevederile Tratatului Comunității Europene și ale Constituției României , taxa astfel percepută fiind discriminatorie.
În drept , a invocat dispozițiile OUG nr. 50/2008 , ale Tratatului Comunității Europene și ale Constituției României.
În susținerea acțiunii , reclamantul a depus înscrisuri în copii certificate (filele 6-14).
Pârâta Administrația Finanțelor Publice G_____ , legal citată , nu a fost reprezentată în fața instanței , dar a formulat întâmpinare prin care a invocat în principal excepția lipsei calității procesual pasive în ceea ce o privește întrucât beneficiarul sumei respective este Statul Român , excepția prescripției dreptului la acțiune , excepția tardivității promovării acțiunii motivat de faptul că reclamantul nu a respectat termenul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 544/2004 privind contenciosul administrativ , precum și excepția inadmisibilității având în vedere că se solicită restituirea unei sume stabilite printr-o decizie administrativă , pentru care art. 207 Cod procedură fiscală prevede o cale specială de atac. Pe fond , a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În drept , a invocat dispozițiile Legii nr. 554/2004 , ale H.G. nr. 686/2008 și ale O.U.G. 50/2008.
Legal citată , pârâta Administrația F_______ pentru Mediu București nu a fost reprezentată în fața instanței și nu a formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului , instanța reține următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a AFP G_____ instanța reține că plata a fost făcută în contul Trezoreriei municipiului G_____ , iar banii au fost astfel vărsați în contul bugetului de stat. Dacă natura cauzei juridice a acestei plăți va fi lămurită mai jos , este cert faptul că în contul pârâtei a fost achitată suma ce face obiectul prezentei acțiuni și că această autoritate este cea care refuză restituirea. Pentru aceste motive instanța urmează să respingă ca neîntemeiată excepția astfel invocată.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune se reține că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile invocate , ci dispozițiile art. 135 din OG 92/2003 potrivit cu care „dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la compensare sau restituire”. Ca urmare , cum în cauză suma solicitată a fost achitată la data de 22.02.2007 , termenul s-ar împlini la data de 01.01.2013.
Față de aceste aspecte , constatând că prezenta acțiune a fost promovată la data de 17.12.2012 , instanța va respinge ca neîntemeiată excepția prescripției invocată de către pârâtă.
Excepția tardivității urmează a fi respinsă , de asemenea , ca neîntemeiată având în vedere că termenul la care face referire pârâta se aplică doar cu privire la acele acte care sunt considerate acte administrative potrivit Legii nr. 554/2004. Or , obiectul prezentei acțiuni nu îl constituie anularea unui act administrativ , ci obligarea pârâtei la restituirea unei sume de bani , plătite în temeiul unor texte de lege considerate neconforme cu normele comunitare.
În ceea ce privește inadmisibilitatea , instanța urmează să nu o rețină motivat de faptul ca prin OUG nr. 50/2008 s-a stabilit o nouă taxă , de data aceasta „de poluare” , taxă ce este prevăzută într-un cuantum mai mic . Conform prevederilor art. 11 din OUG 50/2008 , „taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență”. Față de aceste prevederi , în continuare , vechea taxă încasată apare ca fiind nelegal percepută și discriminatorie în raport cu normele comunitare. Cele două taxe au regim juridic diferit , iar obligarea reclamantei de a recurge la o nouă procedură pentru restituirea diferenței dintre cele două taxe echivalează cu o atingere a dreptului său de acces la o instanță independentă care să statueze cu privire la legalitatea perceperii taxei de prima înmatriculare în întregul ei , precum și la dreptul său de a beneficia de un proces cu privire la această chestiune.
Pe fond , instanța reține că numita K_____ A______ G_______ , în timpul căsătoriei cu reclamantul , a achiziționat un autoturism nou marca Matiz ( filele 7-10 ).
Pentru înmatricularea acestui autoturism în România , reclamantul a achitat în contul Trezoreriei mun. G_____ suma de 1.076 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto , aspect dovedit cu chitanța __________ nr. xxxxxxx din 23.07.2007 (fila 8).
Potrivit dispozițiilor art. 214 ind. 1 – 214 ind. 3 din Codul Fiscal ( în prezent abrogate prin OUG 51/2008 , dar în vigoare la data plății taxei contestate ) și pct. 31 ind. 1 – 31 ind. 2 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal , taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătea cu ocazia primei înmatriculării în România , de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea , atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât și pentru cele rulate , aduse din import , din state comunitare ori din alte state. În consecință , cele două elemente definitorii pentru plata taxei sunt locul înmatriculării și faptul că este vorba despre prima înmatriculare.
Autoturismul cumpărat de reclamant îndeplinește ambele condiții , aflându-se la prima înmatriculare în Romania - stat membru al Uniunii Europene.
În privința autoturismelor nou fabricate , prevederile interne anterior menționate nu sunt contrare art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene întrucat nu au ca efect diminuarea introducerii în România a unor autoturisme deja înmatriculate anterior într-un alt stat membru UE pentru care s-a achitat taxa de poluare. Or , art. 90 din Tratat are ca scop general tocmai asigurarea liberei circulații a mărfurilor , făcând referire la taxele și impozitele interne care impun o sarcină fiscală consistentă produselor provenind din alte state membre.
Dispozițiile legale aplicabile speței nu sunt discriminatorii în acest caz întrucât taxa ce se percepe la prima înmatriculare a autoturismului nu are drept criteriu statul în care acesta a fost fabricat , fiind deopotrivă calculată atât pentru autoturismele fabricate în România cât și pentru cele importate.
În Uniunea Europeană nu există până în prezent o armonizare a taxelor de înmatriculare a autovehiculelor , astfel că multe state percep , sub o formă sau alta , o taxă cu ocazia primei înregistrări sau înmatriculari pe teritoriul Uniunii.
Curtea Europeană de Justitie a apreciat în mod constant că statele pot impune asemenea taxe , cu condiția să respecte principiul nediscriminarii. Art. 90 din Tratatul CE a fost interpretat în sensul că un stat membru nu trebuie să impună nici o impozitare internă asupra produselor din alte state membre , în plus față de taxele impuse asupra produselor interne similare. Curtea a mai hotărât , de asemenea , că taxa de înmatriculare plătită pentru un autovehicul nou reprezintă o parte din valoarea sa de piață.
Cerințele CEJ în aplicarea corectă a art. 90 din Tratat se referă la transparența procedurii adminsitrative utilizate pentru stabilirea valorii impozabile a autovehiculelor și la garantarea faptului că taxa aplicată asupra vehiculelor second-hand din alte state membre nu va depași taxa reziduală inclusă în valoarea autovehiculelor similare deja înmatriculate în statul în care se face o noua înmatriculare. Acestea au fost considerentele pentru care s-a considerat că Cipru , Ungaria , Polonia și Romania utilizau o impozitare discriminatorie la momentul intrării lor în UE. În privința României , aceasta taxare era prevazută de art. 214 ind. 1 – 214 ind. 3 din Codul de procedură fiscală , în prezent abrogate.
Concluzionând , instanța reține că toate hotararile Curții Europene de Justiție și recomandările Comisiei se referă la autoturismele de ocazie (second hand) și nu la cele noi , în privința cărora statele membre au libertatea de a impune o taxă conformă cu legislația europeană.
Reglementată în acest mod , taxa de primă înmatricualre este neutră din punct de vedere fiscal, ea nefiind destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme produse într-un alt stat membru , în sensul că se plătește taxa de poluare indiferent de proveniența autovehiculului.
Pentru toate aceste motive , instanța urmează să respingă acțiunea formulată ca neîntemeiată.
Văzând dispozițiile art. 274 C.p.c. , instanța va lua act de faptul că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice G_____ , invocată de către aceasta.
Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității , invocată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G_____ .
Respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului la acțiunii , invocată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G_____ .
Respinge ca neîntemeiată excepția tardivității formulării acțiunii , invocată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G_____ .
Respinge acțiunea formulată de reclamantul K_____ M_____ G___ domiciliat în G_____, _________________________. 5, jud. G_____ în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____ cu sediul în G_____, ____________________, jud. G_____, ADMINISTRAȚIA F_______ PENTRU MEDIU cu sediul în București, ______________________________. 294, corp A, sector 6, ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședință publică , azi , 14.11.2013.
Președinte,Grefier,
C_______ L___ M_______ B_______ V______
Red.C.L.
Tehnored. M.B.V.5ex/23.12.2013.