R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 920/R/2014

Ședința publică din 29 mai 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A_______ C______

JUDECĂTOR: A_____ A. C___

JUDECĂTOR: A__ I______

GREFIER: C_______ B_____

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții M______ I___ ȘI M______ M____ împotriva deciziei civile nr. 50 din 6 februarie 2014 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, privind și pe intimații B______ V_____ S_____, B______ A__-M____, B______ Ș_____, C____ V_____ și U_______ A____________ TERITORIALĂ A COMUNEI BUDEȘTI PRIN PRIMAR, având ca obiect servitute.

La apelul nominal făcut, la prima și a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și comunicat în termenul legal.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriul de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 20 mai 2014, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamanților recurenți, un înscris la care a anexat chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 36 lei și 2 lei timbru judiciar, recursul fiind astfel legal timbrat.

La data de 26 mai 2014, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâților intimați B______ V_____ S_____ și B______ A__ M____, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și judecarea cauzei în temeiul art. 242 alin. 2 C.proc. civ.

Curtea, constată prezenta cerere în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 3084 din 13.12.2012, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții M______ I___ și M______ M____ în contradictoriu cu pârâții B______ V_____ S_____ și B______ A__ M____, B______ Ș_____, C____ V_____ și U_______ A____________ Teritorială a comunei Budești, prin primar și în consecință:

S-a dispus constituirea unui drept de servitute de trecere în favoarea fondului dominant reprezentat de imobilul înscris în cartea funciară xxxxx a comunei Budești, cu număr cadastral xxxxx, aflat în proprietatea reclamanților asupra fondului aservit, aflat în folosința pârâților, identificat în planul de situație din anexa nr. 1 la raportul de expertiză întocmit de expert Ș_____ O_____, parte integrantă a hotărârii, prin conturul delimitat prin punctele 7-11-12-13-14-9-10-7 și obligarea reclamanților la plata unor despăgubiri în cuantum de 500 lei în favoarea pârâților B______ V_____ S_____ și B______ A__ M____ și respectiv în cuantum de 100 lei în favoarea pârâtului C____ V_____.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, potrivit prevederilor art. 223 din Legea nr. 71-2011, cu excepția cazurilor în care dispozițiile legii prevăd altfel, procesele și cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluționare la data intrării în vigoare a Codului civil se soluționează de către instanțele legal învestite, în conformitate cu dispozițiile legale, materiale și procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite.

Întrucât acțiunea a fost înregistrată anterior intrării în vigoare a Noului cod civil (respectiv la data de 8 aprilie 2011), instanța a apreciat că în speță nu se impune o analiză a cauzei din perspectiva Legii nr. 287/2009.

În conformitate cu prevederile art. 616 Cod civil, proprietarul al cărui loc este înfundat, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.

Instanța a reținut că legitimitatea procesuală a reclamanților privind promovarea acțiunii emerge din calitatea acestora de proprietari tabulari ai imobilului înscris în cartea funciară xxxxx a comunei Budești, cu număr cadastral xxxxx iar pârâții se află în folosință imobilului, indicat ca fiind fond aservit, aspect confirmat prin adeverința nr. 1202 eliberată la data de 06.06.2011 de _______________________).

Prin raportul de expertiză efectuat în cauză de expert Ș_____ O_____, s-a considerat că imobilul, aflat în proprietatea reclamanților, înscris în cartea funciară nr. xxxxx, în suprafață de 1537 mp, are caracter de loc înfundat, neavând ieșire directă la nicio cale publică de acces, sens în care au fost propuse trei variante de ieșire la calea publică, procedându-se la un calcul al despăgubirilor cuvenite, fiind emisă concluzia conform căreia varianta a treia se dovedește a fi cea mai scurtă și mai puțin împovărătoare pentru terenurile vecine.

La solicitarea instanței de a se argumenta această din urmă concluzie, s-a întocmit o completare a raportului de expertiză, în cadrul căreia, au fost indicate criteriile ce au stat la baza identificării variantei cel mai puțin împovărătoare, și anume, ocuparea unor suprafețe mai mici din terenurile vecinilor comparativ cu celelalte variante, necesitatea de a se demola gardul pârâților B______ doar pe o lungime de circa 10 m, între punctele 7-8-9-10, nivelul cel mai diminuat al despăgubirilor ce se cuvin posesorilor terenurilor vecine, gradul cel mai mic de afectare a proprietăților vecine, facilitatea accesului din drumul județean.

Instanța a constatat că identificarea de către expert a variantei cel mai puțin împovărătoare de exploatare a terenului, aflat în proprietatea reclamanților, este conformă criteriilor indicate de art. 617 și 618 cod civil, în condițiile în care art. 617 stipulează că trecerea trebuie regulat făcută pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, în timp ce prevederile art. 618 dispun că se necesită a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai puțină pagubă acelui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă.

În raport de conținutul acestor prevederi legale și de concluziile raportului de expertiză, instanța a dispus constituirea unui drept de servitute de trecere în favoarea fondului dominant reprezentat de imobilul înscris în cartea funciară xxxxx a comunei Budești, cu număr cadastral xxxxx, aflat în proprietatea reclamanților asupra fondului aservit, aflat în folosința pârâților, identificat în planul de situație din anexa nr. 1 la raportul de expertiză întocmit de expert Ș_____ O_____, parte integrantă a prezentei hotărâri, prin conturul delimitat prin punctele 7-11-12-13-14-9-10-7 .

Având în vedere prescripțiile art. 616 cod civil, instanța a obligat reclamanții la plata unor despăgubiri în cuantum de 500 lei în favoarea pârâților B______ V_____ S_____ și B______ A__ M____ și respectiv în cuantum de 100 lei în favoarea pârâtului C____ V_____.

Prin decizia civilă nr. 50 din 6.02.2014 a Tribunalului Maramureș a fost respins apelul declarat de apelanții M______ I___ și M______ M____, împotriva sentinței civile nr. 3084 din 13.12.2012, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Apelanții au fost obligați să achite intimatului B______ V_____ S_____ suma de 968 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, prima instanță a fost investită de către reclamanți cu o acțiune în stabilirea servituții de trecere. În aplicarea prevederilor art. 616 Cod civil de la 1864, servitutea de trecere este un dezmembrământ al dreptului de proprietate, de aceea persoana chemată în judecată pentru stabilirea ei, trebuie să aibă o calitate specială, aceea de proprietar.

Dreptul de servitute este un drept real principial, perpetuu și indivizibil constituit asupra unui imobil, numit fond aservit, pentru uzul și utilitatea altui imobil, numit fond dominant, imobile care aparțin unor proprietari diferiți.

Ca atare, în cadrul acțiunii în stabilirea unei servituți de trecere specificul calității procesuale constă în calitatea de proprietar al fondului dominant, pentru calitatea procesuală activă, și proprietar al fondului aservit, pentru calitatea procesuală pasivă.

Constituirea servituții de trecere, chiar fără reflectarea sa tabulară, nu poate fi solicitată decât în contradictoriu cu proprietarii fondurilor aservite, iar nu cu posesorii sau detentorii deoarece dreptul de servitute este un drept real principal, dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra unui imobil, nu al unei detenții sau posesii. Pe cale de consecință, acest drept nu poate fi invocat și valorificat în plenitudinea și forma sa juridică decât față de proprietarul imobilului a cărui aservire este vizată. În condițiile existenței cărților funciare pentru imobilele terenuri, nu poate fi acceptată teza vizând calitatea de „proprietari extrata­bu­lari” a persoanelor chemate în judecată.

Întrucât în cazul stabilirii unei servituți de trecere instanța de judecată are a determina calea de acces cea mai scurtă și mai puțin împovărătoare, rezultă că din perspectiva cadrului procesual, se impune chemarea în judecată a tuturor proprietarilor terenurilor peste care s-ar putea realiza trecerea la calea publică, pentru ca instanța să poată statua asupra traseului care să respecte condițiile legale, în caz contrar acțiunea fiind inadmisibilă. Toate aceste persoane chemate în judecată trebuie să fie proprietarii fondurilor în litigiu.

În varianta de servitute pentru care a optat prima instanță, calea de acces la drumul public trece peste terenurile folosite de B______ V_____ și de C____ V_____. În varianta a 2-a de ieșire la calea publică, propusă de expertul Ș_____ O_____ și solicitată prin motivele de apel, ar urma ca respectiva cale de acces, cu lățime medie de 3,5 m și lungime medie de 8,6 m, în suprafață de 38 mp să treacă peste terenul folosit de B______ V_____ S_____. Acest teren face parte din ___________________ 5634, înscrisă în CF nr. xxxxx (306) Budești, în proprietatea lui B____ Gorgye. Ca atare, conform evidențelor de carte funciară (iar alte probe pertinente cu valoare nu s-au administrat) pârâtul B______ V_____ S_____ nu are calitatea de proprietar asupra terenului peste care reclamanții solicită constituirea servituții de trecere, (chiar dacă din punct de vedere procedural a fost chemată în judecată unitatea administrativ teritorială).

În privința pârâților C____ V_____ și B______ Ș_____, s-a reținut că nu s-a dovedit în nici un mod calitatea lor procesuală pasivă, calitatea de proprietari, în condițiile în care extrasul CF nr. xxxxx (nr. vechi 100) Budești relevă ca proprietari tabulari ai terenului identificat cu nr. topo 5636/a, folosit de C____ V_____ alte persoane, nechemate în judecată.

Instanța a constatat astfel că nu au fost chemați în judecată toți proprietarii terenurilor peste care se putea pune în discuție constituirea servituții, pentru a se verifica, în sensul legii, cea mai scurtă și mai puțin împovărătoare variantă de ieșire la calea publică, sens în care cererea reclamanților nu putea fi primită.

Întrucât doar apelanții-reclamanți au declarat calea de atac împotriva hotărârii primei instanțe și reținând că prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților persoane fizice (niciunul dintre aceștia nejustificând un drept de proprietate) s-ar ajunge la agravarea situației apelanților în propria cale de atac, pentru respectarea prevederilor art. 296 Cod procedură civilă singura soluție legală rămâne respingerea apelului.

În ce privește cheltuielile de judecată solicitate de intimatul B______ V_____ S_____, reținând că acesta a făcut dovada efectuării lor la nivelul sumei de 800 lei onorariu avocat (fila 69) și 168 lei contravaloare transport (contravaloarea a câte patru deplasări cu mașina, dus-întors, pe ruta Baia M___-Budești, chiar dacă s-au depus bonuri de combustibil de o valoare mai mare), instanța a obligat apelanții la plata acestei sume în favoarea intimatului.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termenul legal reclamanții, solicitând schimbarea deciziei atacate și în consecință, casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, a proprietarilor tabulari din CF xxxxx Budești, nr. vechi 100, nr. top 5636/a și pentru administrarea d probe privitor la stabilirea unei servituți de trecere în conformitate cu dispozițiile art. 616 C. civil.

În motivarea recursului întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1, 3, 5 și 6 Cod proc. civ. , recurenții au arătat că instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, întrucât problema introducerii în cauză a tuturor proprietarilor tabulari nu a fost invocată la fondul cauzei, ci doar din oficiu de către instanța de apel, ceea ce echivalează cu o necercetare a fondului cauzei. Această omisiune nu le poate fi imputată reclamanților, deoarece din punctul lor de vedere există doar o cale de acces realizabilă, respectiv varianta nr. 2 din raportul de expertiză.

Recurenții nu au putut să cheme în judecată pe toți proprietarii de carte funciară, înainte de efectuarea expertizei de specialitate pentru că aceasta presupunea cheltuieli de judecată pentru pârâții față de care expertul ar fi concluzionat că nu este posibilă o variantă de trecere peste alt teren decât acela peste care au trecut de-a lungul timpului, iar după depunerea raportului de expertiză, instanța de fond ar fi fost obligată să le pună în vedere necesitatea extinderii cadrului procesual și doar în situația în care ar fi refuzat, s-ar fi impus respingerea acțiunii.

Prin urmare, judecătorul fondului nu a uzat de dispozițiile art. 129 pct. 5 Cod proc. civ., care prevede obligația instanței de a stărui prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală și pentru aflarea adevărului în cauză.

În situația în care hotărârea instanței de apel ar rămâne în vigoare, reclamanții s-ar afla în autoritate de lucru judecat față de pârâții din acest dosar, putând deschide o altă acțiune doar față de pârâții care nu au fost chemați în judecată, astfel că le-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil, conform art. 6 din C.E.D.O., astfel că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare în scopul chemării în judecată a proprietarilor din CF xxxxx Budești, nr. top 5636/a, teren aflat în folosința pârâtului C____ V_____.

Instanța de apel a încălcat și dispozițiile art. 296 Cod proc. civ., prin respingerea apelului li s-a creat o situație mai grea în propria lor cale de atac, iar prin hotărârea instanței de fond nu s-a dat eficiență dispozițiilor legale privind condițiile constituirii unei servituți de trecere.

Instanța a greșit atunci când a respins toate cererile în probațiune, cu excepția expertizei tehnice de specialitate, iar datorită excepțiilor invocate de instanța de apel, aceste probe nu mai pot fi administrate de instanța superioară.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimații B______ V_____ S_____ și B______ A__ M____ au solicitat în principal respingerea recursului, iar în subsidiar, dacă instanța apreciază că subzistă aspectele legate de lipsa de procedură, nu se opun casării hotărârii atacate și trimiterii cauzei spre rejudecare.

Prin aceeași întâmpinare, intimații au solicitat, față de capătul de acțiune principal, obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.

Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este nefondat și în consecință, în baza art. 304 pct. 9 și art.312 alin.1 Cod proc.civ., urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 312 alin. 1, 3, 5 și 6 Cod proc. civ., invocate de recurent, modificarea hotărârii atacate se poate cere pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6,7,8 și 9 Cod proc. civ. , iar casarea pentru cele prevăzute de art. 304 pct. 1,2,3,4 și 5 Cod proc. civ. precum și în toate cazurile în care instanța a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind administrarea de probe noi.

Din aceste dispoziții rezultă că, casarea cu trimitere spre rejudecare se dispune când hotărârea recurată a rezolvat pricina fără a intra în cercetarea fondului. Această situație se poate ivi dacă instanța de apel a admis o excepție procesuală în baza unui alt temei juridic decât cel invocat de parte și fără a-l pune în discuția părților și altele.

Motivul pentru care recurenții solicită casarea cu trimitere spre rejudecare este acela de a fi introduși în cauză proprietarii din CF xxxxx Budești, nr. top 5636/a și administrarea de probe pentru stabilirea servituții de trecere, conform art. 616 Cod civil

În speță, obiectul acțiunii a fost constituirea servituții de trecere în favoarea reclamanților, peste terenul pârâților B______ V_____ S_____ și B______ A__ M____ pe tot timpul anului cu picioarele, atelajele și autovehiculele, peste terenul proprietatea acestora, în schimbul unei despăgubiri corespunzătoare, teren înscris în CF xxxxx Budești, nr. top 5634 aflat în folosința acestora.

La 3.11.2011 reclamanții și-au completat și precizat acțiunea, raportat la ultima operațiune de carte funciară, respectiv anul 1898, din care rezultă faptul că B____ Gorgye este proprietar de carte funciară, dar că nu mai poate fi în viață, în sensul că înțeleg să cheme în judecată, în calitate de pârâtă U_______ administrativ teritorială a comunei Budești reprezentată prin Primar.

La data de 2.10.2011, după depunerea raportului de expertiză ordonată în cauză, reclamanții și-au extins acțiunea față de pârâții B______ Ș_____ și C____ V_____.

Reclamanților li s-a pus în vedere de instanța de fond să cheme în judecată pe proprietarii de carte funciară, având în vedere obiectul acțiunii, stabilirea servituții de trecere, fapt recunoscut de aceștia și cu ocazia judecării apelului, în ședința publică din 21.11.2013. Aceasta pentru că, în aplicarea dispozițiilor art. 616 Cod civil, servitutea de trecere dezmembrământ al dreptului de proprietate se constituie în favoarea fondului dominant și în favoarea fondului aservit, fonduri (imobile care aparțin unor proprietari diferiți). Astfel, în speță s-a dovedit că asupra terenurilor peste care se cere constituirea servituții de trecere, proprietar tabular este B____ Gorgye, că aceste terenuri și se află în folosința lui C____ V_____ și B______ Ș_____, care nu sunt proprietari tabulari ai terenurilor, astfel că în mod legal instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților.

Cum, în speță, reclamanții nu au înțeles să-și extindă acțiunea față de proprietarii de carte funciară sau moștenitorii acestora, în condițiile în care acest aspect le-a fost pus în vedere de instanța de fond, nu se poate reține că au fost încălcate dispozițiile art. 129 pct. 5 Cod proc. civ. Potrivit acestui text de lege, instanța are îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală pentru aflarea adevărului în cauză pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, va putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc. Dar, introducerea în cauză din oficiu a unei părți netrecute în cererea de chemare în judecată este inadmisibilă. Reclamanții cărora li s-a pus în vedere de ambele instanțe, au chemat în judecată pe pârâții în folosința cărora se află terenul în litigiu, și nu pe proprietarii acestuia, și-au asumat riscurile ce decurg din inopozabilitatea hotărârii față de proprietarii de carte funciară, dar instanța nu poate introduce în cauză din oficiu pe proprietarii de carte funciară, deoarece ar încălca principiul disponibilității procesului civil.

În realitate, recurenții sunt nemulțumiți de modalitatea în care a fost stabilită servitutea de trecere față de cadrul procesual stabilit de ei prin cererea de chemare în judecată, fapt ce nu poate duce la admiterea recursului, la casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în scopul chemării în judecată a proprietarilor tabulari și pentru administrarea de probe în contradictoriu cu aceștia.

În ce privește critica privind agravarea situației în propria cale de atac, care ar reprezenta o încălcare a dispozițiilor art. 296 teza a II-a Cod proc. civ. și ar atrage incidența art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., nu poate fi reținută în cauză, deoarece, în primă instanță acțiunea reclamanților a fost admisă în parte pe fond, iar în apel, a rămas aceeași soluție, cu motivarea că, prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților și având în vedere că doar reclamanții au declarat calea de atac a apelului, s-ar ajunge la agravarea situației acestora în propria cale de atac. D___ în situația în care s-ar fi schimbat soluția în apel în defavoarea părții care a declarat calea de atac, s-ar încălca principiul consacrat de art. 296 teza a II-a Cod proc. civ.

Urmare respingerii recursului, în baza art. 274 Cod proc. civ., recurenții vor fi obligați să plătească intimatului B______ V_____ S_____ suma de 300 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței de la fila 22.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții M______ I___ ȘI M______ M____ împotriva deciziei civile nr. 50 din 6 februarie 2014 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care o menține.

Obligă pe numitul recurent să plătească B______ V_____ S_____ suma de 300 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 29 mai 2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

A_______ C______ A_____ A. C___ A__ I______ C_______ B_____

Red. IA dact. GC

2 ex/10.06.2014

Jud.apel: B. G______, A. S______-T______