Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX art. 305 alin.1 lit.c Cod penal

R O M A N I A

JUDECATORIA D______ JUDEȚUL B_______

SENTINȚA PENALĂ NR. 67

Ședința publică din data de 23 ianuarie 2014

Completul de judecată constituit din:

Președinte – N______ M_____-I____

Grefier - P_________ D______ C_____

Ministerul Public – P________ de pe lângă Judecătoria D______ reprezentat de:

Procuror – A__________ C______ F_____

Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul R___ O_____ R____, fiul lui Ș_____ și F______, născut la data de 17 august 1972 în D______, jud. B_______, cu domiciliul în comuna Lozna, ________________________ legale în ______________________________, jud. B_______, cetățean român, CNP: xxxxxxxxxxxxx, studii 12 clase, fără ocupație, divorțat, 3 copii minori, cu antecedente penale, nerecidivist, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, faptă prev. și ped. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat inculpatul asistat de avocat A________ D___ E____ (substit. av. A________ W___ A________)și părțile vătămate G_____ M_____ și R___ O_____ F_____, lipsă părțile vătămate R___ M_______ L_______ și R___ L____ E____.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care părțile vătămate având pe rând cuvântul arată că inculpatul nu le-a mai achitat nici o sumă de bani din pensia restantă.

Fiind întrebat inculpatul de către instanță, dacă a achitat la zi pensia de întreținere restantă, acesta arată că nu a avut posibilități financiare.

Instanța, față de aceste aspecte, având în vedere că judecata se află în procedura abreviată a recunoașterii faptei, pune în discuția probațiunea.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că nu mai are alte probe sau cereri noi de formulat în cauză.

Avocat F____ V_____ având cuvântul arată că partea vătămată nu mai are de solicitat probe.

Inculpatul, de asemenea precizează că nu mai are probe noi de solicitat, sau alte cereri.

Instanța, față de aceste aspecte, declară închisă faza cercetării judecătorești, apoi din oficiu, pune în discuția părților schimbarea încadrării juridice a faptei, în reținerea a trei infracțiuni cu aplic. art. 37 lit. a în trei infracțiuni de abandon de familie pentru fiecare parte vătămată, acordă cuvântul părțile, atât pe schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpat, cât și pe fondul cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public, se declară de acord cu aplicarea concursului de infracțiuni, fiind vorba de săvârșirea a trei infracțiuni și nu de o singură infracțiune de către inculpat, dar în ceea ce privește reținerea recidivei postcondamnatorii, se opune acestei schimbări de încadrare juridică, având în vedere că pedeapsa anterioară la care a fost condamnat inculpatul a fost de cinci luni de zile închisoare cu executare, iar condițiile recidivei postcondamnatorii impun ca inculpatul să fi fost condamnat anterior la o pedeapsă de minim șase luni închisoare, motiv pentru care solicită respingerea acestei cereri.

Părțile vătămate având pe rând cuvântul, lasă la aprecierea instanței măsura ce se va lua cu inculpatul.

Avocat A________ D___ E____ pentru inculpat, se declară d acord cu susținerile reprezentantului Ministerului Public și se opune la reținerea calificării, având în vedere că pedeapsa executată mai înainte de inculpat, a fost doar cinci luni, cu privire la reținerea concursului, lasă la aprecierea instanței. Pe fond, de asemenea lasă la aprecierea instanței soluția ce se va da.

Intervenind, reprezentantul Ministerului Public, cu privire la fondul cauzei arată că solicită condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu executare, peste minimul special având în vedere că acesta se află deja la a doua infracțiune de acest gen, iar în ceea ce privește faptul că prezenta infracțiune a fost săvârșită în cursul termenului de liberare condiționată, solicită revocarea liberării condiționate și contopirea restului de pedeapsă în condițiile art. 61 Cod penal cu pedeapsa ce se va pronunța. De asemenea solicită ca inculpatul să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare.

Instanța acordă ultimul cuvânt inculpatului.

Inculpatul având ultimul cuvânt arată din nou că nu are posibilități financiare pentru a achita pensia restantă.

I N S T A N Ț A,

Deliberând asupra cauzei penale de față reține următoarele:

P___ rechizitoriul nr. 82/P/2013 din data de 25 iunie 2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria D______, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului R___ O_____ R____, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c C.pen.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în fapt:

În perioada anilor 1994-2008, învinuitul a fost căsătorit cu partea vătămată G_____ M_____ din satul Străteni, ___________________________ iar din căsătoria părților au rezultat minorii R___ O_____ F_____, născut la data de 10.11.2004, R___ M_______ L_______, născută la data de 02.08.1997 și R___ L____ E____, născută la data de 09.05.2001.

P___ sentința civilă nr. 1748/03.11.2008 a Judecătoriei D______, căsătoria părților a fost desfăcută, minorii au fost încredințați spre creștere și educare mamei lor iar învinuitul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în sumă de câte 90 lei lunar pentru fiecare minor în parte, deci suma totală de 270 lei lunar, începând cu data introducerii acțiunii – 16.09.2008 - și până la majoratul fiecărui copil în parte.

P___ sentința penală nr. 406/29.11.2011, învinuitul a fost condamnat la pedeapsa de 5 luni închisoare cu executare, pentru săv. infr. prev. și ped. de art. 305 al. 1 lit. c Cod penal, fiind arestat la data de 20.02.2012 și liberat la data de 23.05.2012, cu un rest de 57 zile.

După eliberarea din penitenciar, învinuitul, din nou, nu a achitat cu rea-credință, nicio sumă de bani din pensia de întreținere pentru copiii minori, acumulând o restanță în sumă totală de 2360 lei, sumă aferentă perioadei iunie 2012 - februarie 2013 inclusiv.

Reaua-credință reiese din faptul că pensia de întreținere este relativ mică, învinuitul, în această perioadă, după eliberarea din penitenciar, nu s-a aflat în nicio imposibilitate fizică de plată, nu a fost internat în spital, concentrat sau arestat, mai mult, este tânăr, sănătos, apt de muncă, a desfășurat diferite munci cu ziua și nu a contribuit în niciun alt mod la creșterea și educarea minorilor (cu alimente sau îmbrăcăminte, etc.).

În cursul urmăririi penale, învinuitul a achitat doar suma modică de 100 lei din pensia restantă, mai având de achitat suma de 2260 lei, până în luna februarie 2013 inclusiv.

Situația de fapt astfel prezentată în rechizitoriu a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă :

- plângerea și declarația p.v. G_____ M_____ (f. 4,5,6 ds);

- declarațiile învinuitului (f.17-20 ds);

- copiile certificatelor de naștere ale minorilor (f. 10-12 ds);

- copia sentinței civile nr. 1748/03.11.2008 a Judecătoriei D______ (f. 7,8,9 ds);

- declarațiile martorilor R____ L____ I____, F______ G___ (f.26-29 ds);

- înscrisuri (f.13-15 ds).

Inculpatului i-a fost prezentat materialul de urmărire penală la data de 14.03.2013 potrivit procesului verbal seria xxxxxxx aflat la fila 33 dosar urmărire penală.

I. Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, prin prisma schimbării încadrării juridice instanța reține următoarele:

Raportat la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunile pentru care a fost acuzat de abandon de familie prevăzută și pedepsită de art. 305 alin. 1 lit) c Cod penal în infracțiunea de abandon de familie prevăzută și pedepsită de art. 305 alin. 1 lit) c Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit) a Cod penal .

Potrivit art. 37 lit) a Cod penal există recidivă mare postcondamnatorie când după rămânerea definitivă a unei pedepse mai mari de 6 luni, cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune cu intenție, inainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării pedepsei sau în stare de evadare iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracțiune este închisoare mai mare de un an.

Potrivit art. 61 alin. 1 teza I Cod penal, pedeapsa se consider executată dacă în intervalul de timp de la liberare până la împlinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a săvârșit din nou o infracțiune.

P___ referatul nr. XXXXXXXXXXX/222/2011 din 01.10.2013 (f. 55) Biroul Executări Penale de pe lângă Judecătoria D______ a arătat că inculpatul a fost liberat condiționat la data de 23.05.2012 cu un rest de 57 zile de executat.

P___ rechizitoriul nr. 82/P/2013 din data de 25 iunie 2013 inculpatul a fost trimis în judecată întrucât nu a achitat cu rea-credință, nicio sumă de bani din pensia de întreținere pentru copiii minori, acumulând o restanță în sumă totală de 2360 lei, sumă aferentă perioadei iunie 2012 - februarie 2013 inclusiv.

Față de aceste aspect instanța în baza art. 334 C.pr.pen., respinge cererea de schimbare a încadrării în sensul reținerii art. 37 alin. 1 lit) a Cod penal.

Raportat la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea pentru care a fost acuzat respectiv o infracțiune de abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal în trei infracțiunii de abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal.

Instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 33 lit) a Cod penal există concurs real de infacțiuni când inculpatul săvărșește două infracțiuni prin acte material diferite înainte de a fi condamnat definitiv pentru una din ele.

Analizând actele materiale reținute a fi săvârșite de către inculpat, instanța reține că în cauză nu poate fi vorba de același act material pentru a se atrage concursul ideal de infracțiuni ci de acte material diferite ce atrag incidența concursului real de infracțiuni.

Având în vedere existența a două acte material diferite, instanța în baza art. 334 C.pr.pen., va dispune schimbarea a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea pentru care a fost acuzat respectiv: o infracțiune de abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c C.pen în infracțiunile de:

- abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c C Cod penal (parte vătămată R___ O_____ F_____ născut la data de 10.11.2004);

- abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c C Cod penal (parte vătămată R___ M_______ L_______ născută la data de 02.08.1997);

- abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c C Cod penal (parte vătămată R___ L____ E____ născută la data de 09.05.2001).

Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat în timpul urmăririi penale cât în în cursul cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt:

Inculpata, cu rea credință, în perioada iunie 2012 – februarie 2013, nu a achitat pensia de întreținere în cuantum de 90 lei lunar stabilită pe cale judecătorească în favoarea copiilor minori acumulând o restanță de 2.260 lei.

Astfel, instanța reține că prin sentința civilă nr. 1748/2008 pronunțată de Judecătoria D______, s-a admis acțiunea formulată reclamanta R___ M_____ – împotriva pârâtului R___ O_____ R____ – inculpatul din prezenta cauză – și s-a dispus obligarea pârâtului să plătească în favoarea minorilor R___ O_____ F_____ născut la data de 10.11.2004, R___ M_______ L_______ născută la data de 02.08.1997 și R___ L____ E____ născută la data de 09.05.2001 o pensie de întreținere în cuantum de 90 de lei/fiecare lunar începând cu data de 16.09.2008 și până la majorat.

Potrivit înscrisurilor în probațiune administrate, instanța reține că, la momentul pronunțării hotărârii, inculpatul nu a solicitat cuantumul pensiei de întreținere pentru care a fost trimisă în judecată. În acest, sens instanța are în vedere înscrisurile de la filele 59, 60, 61, 64 dosar fond prin care inculpatul a achitat o sumă de 1.260 lei cu titlu de pensie de întreținere.

Față de latura penală a cauzei, instanța reține că inculpatul nu a făcut dovada imposibilității sale obiective de a achita lunar pensia de întreținere, astfel că, în lipsa unor elemente indubitabile care să releve o atare situație de fapt, urmează a se reține reaua sa credință în ceea ce privește neachitarea pensiei de întreținere, aceasta reieșind și din declarațiile sale, în care a arătat faptul că a considerat că nu are suficiente venituri care să-i permită să achite pensia de întreținere. Așadar, neplata pensiei de întreținere în tot acest interval de timp s-a datorat relei sale credințe care nu și-a căutat un loc de muncă pentru a-și îndeplini această obligație nu numai legală, dar și morală.

Chiar dacă inculpatul nu a mai realizat venituri constante, fapt ce rezultă din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, acesta nu îl scutește de obligația de plată a pensiei de întreținere în favoarea copiilor săi. Se prezumă astfel că, în condițiile în care inculpatul dispune de mijloace pentru a se întreține pe sine chiar și în lipsa unui serviciu, întrucât fiind sănătos, este și apt de muncă, dispune de mijloace pentru a contribui financiar și la creșterea și educarea copiilor săi, fiind cunoscut faptul că în cazul persoanelor care nu sunt angajate, pensia de întreținere se calculează raportat la venitul minim pe economia națională, sens în care instanța reține că veniturile obținute chiar și în mod sporadic de către inculpat erau suficiente pentru a achita pensia stabilită pe cale judecătorească.

În acest context, instanța reține că depozițiile ocrotitorului legal al părții vătămate se coroborează cu probatoriul cauzei, împrejurare în raport de care constată incidența în cauză a prevederilor art. 75 C.pr.pen., potrivit cărora declarațiile părții civile făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

În concluzie, se constată că situația de fapt descrisă anterior este pe deplin dovedită prin coroborarea întregului probatoriu administrat în cauză, din care rezultă că inculpata nu și-a îndeplinit cu rea-credință obligația de a plăti pensie de întreținere în favoarea copiilor săi, în cuantumul stabilit în sentința civilă susmenționată, deși, pe de o parte, a avut mijloace financiare în acest sens, iar pe de altă parte, nu a dovedit că s-ar fi aflat în imposibilitate de a-și îndeplini această obligație. Așadar, instanța constată că încălcarea dreptului părților civile minore de a primi pensie de întreținere se circumscrie atitudinii exclusive a inculpatului de a nu își îndeplini obligația corelativă acestui drept, contrar celor statuate în mod definitiv și irevocabil prin hotărârea judecătorească sus-menționată.

Fiind audiat atât în timpul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a adoptat o poziție procesuală de recunoaștere a săvârșirii faptei și a modalității sale de comitere.

Astfel, inculpatul a precizat că are cunoștință de faptul că prin sentința civilă nr. 1748/2008 a Judecătoriei D______ a fost obligat să îi plătească copilului, care a fost încredințați spre creștere și educare mamei, suma de 90 lei/fiecare/lună, cu titlu de pensie de întreținere, sens în care, a achitat pensia de întreținere minorilor însă într-un cuantum mult mai mic decât cel stabilit prin hotărâre judecătorească și la intervale mai mari de o lună acumulând restanțe mai mari de 2 luni.

În drept, fapta inculpatului care, nu a achitat mai mult de 2 luni de zile obligația sa de întreținere în cuantum de 90 lei/fiecare/lună stabilită în favoarea minorilor R___ O_____ F_____ născut la data de 10.11.2004, R___ M_______ L_______ născută la data de 02.08.1997 și R___ L____ E____ născută la data de 09.05.2001 prin sentința civilă nr. 1748/2008 pronunțată de Judecătoria D______ întrunește elementele constitutive a trei infracțiunii de abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c C.pen. cu aplicarea art. 37 lit) a Cod penal.

Prealabil analizării conținutului constitutiv al infracțiunii, instanța constată că în cauză este îndeplinită situația premisă – constând în preexistența unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care să fie stabilită obligația de plată a pensiei de întreținere în sarcina inculpatului și în favoarea minorilor, respectiv sentința civilă nr. 1748/2008.

Analizând latura obiectivă a infracțiunii, instanța reține că elementul material al acesteia constă într-o inacțiune, și anume neplata consecutivă a pensiei de întreținere timp de două luni sau mai mult.

Având în vedere că, din probatoriul astfel cum a fost analizat în considerentele ce preced rezultă, fără îndoială, împrejurarea că, pe de o parte, pensia de întreținere a fost stabilită pe cale judecătorească, iar pe de altă parte, că nu a fost plătită mai mult de două luni, instanța reține că sunt îndeplinite și cerințele esențiale atașate elementului material al laturii obiective a infracțiunii.

Urmarea imediată în cazul acestei infracțiuni constă într-o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite de lege și relațiile sociale referitoare la acestea, respectiv relațiile sociale care privesc familia din punctul de vedere al creșterii și educării minorilor și, în special, al legăturilor personale și patrimoniale dintre copii și părinții acestora.

Reținând, așadar, că părțile vătămate sunt minore, având dreptul de a primi pensia de întreținere de la tatăl lor, pensie al cărei rol, stabilit de principiile prevăzute în Codul civil, este să îi asigure copilului condițiile necesare creșterii și educării sale corespunzătoare vârstei, prin neplata acestei sume este evident că s-a realizat urmarea imediată a infracțiunii, aceea a creării unei stări de pericol pentru normala dezvoltare a copilului.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei, aceasta fiind o infracțiune de pericol, pentru a cărei existență nu este necesară producerea unui rezultat concret, privit în materialitatea sa, fiind suficientă crearea unei stări de pericol pentru relațiile personale și patrimoniale dintre copii și părinții acestora, cu atât mai mult cu cât dragostea părintească, afecțiunea dintre copii și părinți, precum și respectul și grija pe care le poartă unii față de ceilalți se dezvoltă de-a lungul timpului și se păstrează, în mod firesc, pentru toată viața.

Sub aspectul laturii subiective, instanța reține că inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.

Astfel, sistând plata pensiei de întreținere în cuantumul stabilit, inculpata a prevăzut și urmărit posibilitatea creării unei stări de pericol pentru relațiile sociale referitoare la viața de familie, precum și pentru valorile sociale apărate prin dispozițiile legale în baza cărora a fost cercetat în cauză.

În varianta prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c C.pen., legiuitorul folosește pentru caracterizarea poziției psihice a făptuitorului expresia „cu rea credință”, ceea ce are în vedere ca o cerință esențială pentru existența intenției – directe sau indirecte – posibilitatea făptuitorului de a îndeplini obligația de întreținere pe care însă nu și-o îndeplinește, el având cunoștință de obligația stabilită în sarcina sa și acceptând sau chiar urmărind posibilitatea afectării dezvoltării și creșterii minorei prin neexecutare.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 52 C.pen., precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen. raportate în prezenta cauză, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite concretizat în valorile sociale care au fost, dar mai ales vor fi vătămate în viitor, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

P___ urmare, având în vedere împrejurările mai sus-expuse raportate la dispozițiile art. 74 alin. 1 lit. a și c C.pen., referitoare la conduita inculpatului anterior comiterii infracțiunii, constând în lipsa antecedentelor penale și prezentarea sa în fața organelor de urmărire penală și a instanței de judecată, instanța reține că aceste aspecte nu pot constitui, în mod real și efectiv, iar nu doar teoretic și iluzoriu, deci formal, circumstanțe atenuante judiciare. Așadar, instanța nu va reține circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, dat fiind că acesta nu a înțeles să își îndeplinească obligația de plată a pensiei de întreținere.

Totodată, având în vedere că art. 305 alin. 1 lit. c C.pen. stabilește pedeapsa închisorii de la 1 an la 3 ani închisoare alternativ cu pedeapsa amenzii penale, pentru motivele anterior expuse, instanța apreciază că, pentru garantarea rolului educativ și preventiv al pedepsei, amenda penală nu este corespunzătoare garantării acestui scop, executarea amenzii penale fiind de natură a periclita însăși drepturile și interesele minorului. În consecință, instanța urmează a aplica inculpatului pedeapsa închisorii. În consecință, având în vedere caracterul pecuniar al pedepsei amenzii, care, afectându-i patrimoniul, ar pune-o în dificultate de a plăti pensia de întreținere către copii săi, instanța apreciază că se impune condamnarea inculpatei la o pedeapsă cu închisoarea, care va asigura reeducarea acesteia și o va face să înțeleagă necesitatea de a-și respecta obligațiile legale.

Pentru toate aceste motive, instanța apreciază că se impune aplicarea unei pedepse în cuantumul minimului special prevăzut de lege.

1. Având în vedere că fapta există respectiv neplata pensiei de întreținere minorului R___ O_____ F_____ născut la data de 10.11.2004 prin sentința civilă nr. 1748/2008, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanța, potrivit art. 345 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art. 320¹ C.pr.pen, la o pedeapsă de 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prevăzută și pedepsită de art. 305 alin. 1 lit) c Cod penal cu aplicarea art. 33 lit) a Cod penal și a art. 37 lit) a Cod penal, apreciind că pedeapsa astfel cum va fi stabilită și aplicată este de natură să asigure atingerea scopurilor preventiv-educative și sancționatorii ale pedepsei, prevăzute de art. 52 din C.pen.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64 C.pen., cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a Protocoalelor adiționale la Convenție și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, raportat la cauzele C__________ c. României (hotărârea din 1 iulie 2008) și Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), cauză în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional, instanța nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza I C.pen., ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.

Totodată, față de jurisprudența Curții Europene în materie, instanța va avea în vedere și decizia nr. LXXIV (74) pronunțată în data de 5.11.2007 de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că „dispozițiile art. 71 C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c C.pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 C.pen.”, decizie care, potrivit art. 414² alin. 3 C.pr.pen., este obligatorie, urmând astfel ca instanța să îi dea deplină eficiență juridică în soluționarea prezentei cauze.

Astfel, în raport de natura faptei săvârșite, instanța apreciază că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată față de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, în baza art. 71 C.pen. rap. la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

2. Având în vedere că fapta există respectiv neplata pensiei de întreținere minorei R___ M_______ L_______ născută la data de 02.08.1997 prin sentința civilă nr. 1748/2008, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanța, potrivit art. 345 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art. 320¹ C.pr.pen, la o pedeapsă de 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prevăzută și pedepsită de art. 305 alin. 1 lit) c Cod penal cu aplicarea art. 33 lit) a Cod penal și a art. 37 lit) a Cod penal, apreciind că pedeapsa astfel cum va fi stabilită și aplicată este de natură să asigure atingerea scopurilor preventiv-educative și sancționatorii ale pedepsei, prevăzute de art. 52 din C.pen.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64 C.pen., cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a Protocoalelor adiționale la Convenție și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, raportat la cauzele C__________ c. României (hotărârea din 1 iulie 2008) și Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), cauză în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional, instanța nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza I C.pen., ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.

Totodată, față de jurisprudența Curții Europene în materie, instanța va avea în vedere și decizia nr. LXXIV (74) pronunțată în data de 5.11.2007 de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că „dispozițiile art. 71 C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c C.pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 C.pen.”, decizie care, potrivit art. 414² alin. 3 C.pr.pen., este obligatorie, urmând astfel ca instanța să îi dea deplină eficiență juridică în soluționarea prezentei cauze.

Astfel, în raport de natura faptei săvârșite, instanța apreciază că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată față de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, în baza art. 71 C.pen. rap. la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

3. Având în vedere că fapta există respectiv neplata pensiei de întreținere minorei R___ L____ E____ născută la data de 09.05.2001 prin sentința civilă nr. 1748/2008, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanța, potrivit art. 345 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art. 320¹ C.pr.pen, la o pedeapsă de 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prevăzută și pedepsită de art. 305 alin. 1 lit) c Cod penal cu aplicarea art. 33 lit) a Cod penal și a art. 37 lit) a Cod penal, apreciind că pedeapsa astfel cum va fi stabilită și aplicată este de natură să asigure atingerea scopurilor preventiv-educative și sancționatorii ale pedepsei, prevăzute de art. 52 din C.pen.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64 C.pen., cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a Protocoalelor adiționale la Convenție și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, raportat la cauzele C__________ c. României (hotărârea din 1 iulie 2008) și Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), cauză în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional, instanța nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza I C.pen., ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.

Totodată, față de jurisprudența Curții Europene în materie, instanța va avea în vedere și decizia nr. LXXIV (74) pronunțată în data de 5.11.2007 de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că „dispozițiile art. 71 C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c C.pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 C.pen.”, decizie care, potrivit art. 414² alin. 3 C.pr.pen., este obligatorie, urmând astfel ca instanța să îi dea deplină eficiență juridică în soluționarea prezentei cauze.

Astfel, în raport de natura faptei săvârșite, instanța apreciază că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată față de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, în baza art. 71 C.pen. rap. la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

Față de dispozițiile art. 33 lit) a Cod penal instanța constată că faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată au fost săvârșite în concurs real și în consecință, în baza art. 34 lit) b Cod penal, instanța va efectua proceda la contopirea următoarelor pedepse:

- 10 (luni) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 305 alin. 1 lit) a Cod penal cu aplicarea art. 33 lit) a Cod penal și reținerea art. 37 alin. 1 lit) a Cod penal (parte vătămată R___ O_____ F_____ născut la data de 10.11.2004);

- 10 (luni) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 305 alin. 1 lit) a Cod penal cu aplicarea art. 33 lit) a Cod penal și reținerea art. 37 alin. 1 lit) a Cod penal (parte vătămată R___ M_______ L_______ născută la data de 02.08.1997);

- 10 (luni) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 305 alin. 1 lit) a Cod penal cu aplicarea art. 33 lit) a Cod penal și reținerea art. 37 alin. 1 lit) a Cod penal (parte vătămată R___ L____ E____ născută la data de 09.05.2001).

Instanța, în baza art. 36 alin. Cod penal și a art. 34 alin. 1 lit) b Cod penal, aplică pedeapsa cea mai grea de 10 (zece) luni închisoare.

În baza art. 33 lit) a Cod penal raportat la art. 35 alin. 3 Cod penal și art. 71 C. pen., instanța va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

P___ referatul nr. XXXXXXXXXXX/222/2011 din 01.10.2013 (f. 55) Biroul Executări Penale de pe lângă Judecătoria D______ a arătat că inculpatul a fost liberat condiționat la data de 23.05.2012 cu un rest de 57 zile de executat.

P___ rechizitoriul nr. 82/P/2013 din data de 25 iunie 2013 inculpatul a fost trimis în judecată întrucât nu a achitat cu rea-credință, nicio sumă de bani din pensia de întreținere pentru copiii minori, acumulând o restanță în sumă totală de 2360 lei, sumă aferentă perioadei iunie 2012 - februarie 2013 inclusiv.

Potrivit art. 61 alin. 1 teza II Cod penal, dacă în același interval (intervalul de timp de la liberare până la împlinirea duratei pedepsei) cel liberat a comis din nou o infracțiune, instanța, ținând seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie menținerea liberării condiționate, fie revocarea.

Instanța având în vedere infracțiunile săvârșite și gradul de pericol social al acestora precum și necesitatea executării pedepsei în regim neprivativ de libertate în vederea asigurării întreținerii minorilor, urmează a menține liberarea provizorie dispusă prin Sentința penală nr. 1012 din 18.05.2012 a Judecătoriei B_______, cel condamnat nu a săvârșit din nou o infracțiune.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei ce urmează a i se aplica inculpatului, instanța reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 81 Cod penal.

Considerând că în cauză sunt îndeplinite, în mod cumulativ, cerințele prevăzute de art. 81 C.pen., instanța, în baza art. 81 C.pen., va suspenda condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3 (trei) ani stabilită în condițiile art. 82 C.pen.

În temeiul art. 359 alin. 1 C.pr.pen., instanța va atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C.pen., a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea în întregime a pedepsei. Astfel, această atenționare urmează a avea pentru inculpat semnificația unui avertisment serios asupra consecințelor pe care le va suporta în eventualitatea nerespectării în viitor a legii și a regulilor de conviețuire socială, nu numai în cursul termenului de încercare, dar și de-a lungul vieții. În acest context, instanța apreciază că reglementarea acestui text de lege are semnificația creării pentru inculpat a unei profunde conștiințe moral-juridice referitoare la garantarea echilibrului firesc care trebuie să existe între drepturile și obligațiile fiecăruia raportate atât la el însuși, cât și la societate, în ansamblul său.

În temeiul art. 71 alin. 5 C.pen., instanța va suspenda condiționat și executarea pedepsei accesorii, pe același termen de încercare.

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 189 C.pr.pen., instanța va obliga pe inculpată la plata sumei de 500 de lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare în care se include și onorariul avocatului din oficiu din care 108,28 lei reprezintă cheltuieli judiciare din faza urmăririi penale.

Potrivit art. 193 C.pr.pen., instanța va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive,

În numele legii,,

H O T Ă R Ă Ș T E:

În baza art. 334 C.pr.pen respinge cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei în sensul reținerii stării de recidivă.

În baza art. 334 C.pr.pen., dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului R___ O_____ R____, din infracțiunea pentru care a fost acuzat respectiv: infracțiunea de abandon de familie prevăzută și pedepsită de art. 305 alin. 1 lit) c Cod penal în infracțiunile de:

- abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 33 lit) a Cod penal (parte vătămată R___ O_____ F_____ născut la data de 10.11.2004);

- abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 33 lit) a Cod penal (parte vătămată R___ M_______ L_______ născută la data de 02.08.1997);

- abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 33 lit) a Cod penal (parte vătămată R___ L____ E____ născută la data de 09.05.2001).

1. În temeiul art. 345 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul R___ O_____ R____ fiul lui Ș_____ și F______ născut la data de 17 august 1972 în mun. D______, jud. B_______ cu domiciliul în comuna Lozna ___________________________, fără forme legale în ______________________________, jud. B_______, cetățean roman CNP xxxxxxxxxxxxx, studii 12 clase, fără ocupație, recidivist) la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c C.pen cu aplicarea art. 33 lit) a Cod penal (parte vătămată R___ O_____ F_____ născut la data de 10.11.2004).

În baza art. 71 C.pen. rap. la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

2. În temeiul art. 345 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul R___ O_____ R____ fiul lui Ș_____ și F______ născut la data de 17 august 1972 în mun. D______, jud. B_______ cu domiciliul în comuna Lozna ___________________________, fără forme legale în ______________________________, jud. B_______, cetățean roman CNP xxxxxxxxxxxxx, studii 12 clase, fără ocupație, recidivist) la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c C.pen cu aplicarea art. 33 lit) a Cod penal (parte vătămată R___ M_______ L_______ născută la data de 02.08.1997).

În baza art. 71 C.pen. rap. la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

3. În temeiul art. 345 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul R___ O_____ R____ fiul lui Ș_____ și F______ născut la data de 17 august 1972 în mun. D______, jud. B_______ cu domiciliul în comuna Lozna ___________________________, fără forme legale în ______________________________, jud. B_______, cetățean roman CNP xxxxxxxxxxxxx, studii 12 clase, fără ocupație, recidivist) la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c C.pen cu aplicarea art. 33 lit) a Cod penal (parte vătămată R___ L____ E____ născută la data de 09.05.2001).

În baza art. 71 C.pen. rap. la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art. 33 lit) a Cod penal constată că faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată au fost săvârșite în concurs real și în baza art. 36 alin. Cod penal și a art. 34 alin. 1 lit) b Cod penal, aplică pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 33 lit) a Cod penal raportat la art. 35 alin. 3 Cod penal și art. 71 C. pen., interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În temeiul art. 61 alin. 1 teza II Cod penal, menține liberarea condiționată dispusă prin Sentința penală nr. 1012 din 18.05.2012 a Judecătoriei B_______.

În temeiul art. 81 Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 (trei) ani stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata termenului de încercare de 3 (trei) ani.

Conform art. 359 alin. 1 C.pr.pen., atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare.

În baza dispozițiilor art.189 Cod procedură penală, onorariul apărătorului A________ W___ A________ desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 200 lei va fi plătit către Baroul de Avocați B_______ din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, urmând a fi inclus în cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Conform art. 191 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 189 Cod procedură penală, obligă pe inculpat la plata sumei de 900 de lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare în care se include contravaloarea onorariului avocatului din oficiu.

În baza art. 193 Cod procedură penală, ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru reprezentantul Ministerului Public inculpat și de la comunicare pentru părțile vătămate.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 ianuarie 2014.

Președinte, Grefier,

Judecător N______ M_____ I____ P_________ D______ C_____

Red.NMI/thred.PDC

Ex.3/31.o1.2o14