R O M A N I A

JUDECÂTORIA A___ I____

DOSAR PENAL NR. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA PENALĂ NR. 125/2014

Ședința publică din 24.04.2014

Instanța constituită din:

Președinte – B__ D_____ M____

Grefier - D_____ A_____

P________ de pe lângă Judecătoria A___ I____ este reprezentat de procuror

G__ O______

Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul M______ M_____ trimis în judecată de P________ de pe lângă Judecătoria A___ I____ pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 305 alin.1 lit. c C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefier care învederează că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 15.04.2014 când instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit de P________ de pe lângă Judecătoria A___ I____ la data de 27.11.2012 în dosarul nr. 1388/P/2012 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului M______ M_____ sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abandon de familie prevăzute de art. 305 alin.1 lit.c C. pen.

În actul de sesizare al instanței s-a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul M______ M_____ începând cu data de 01.01.2011 , pe o perioadă mai mare de două luni nu a plătit cu rea credință, pensia de întreținere în favoarea minorului M______ M_____ N______, astfel cum a fost obligat prin decizia civilă nr. 626/2007 a Tribunalului A___.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile reprezentantei părții vătămate S____ L____, sentințele civile nr. 626/2007, 2017/2001, cupoane poștale și facturi, declarațiile învinuitului M______ M_____, declarațiile martorei L____ M_______, certificate de naștere minori, proces verbal de constatare a actelor premergătoare, adresa ITM 7496/2011, adresa nr. 8409/2012 a Primăriei Cugir.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A___ I____ la data de 06.12.2012 sub dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

În cursul judecății, inculpatul s-a prezentat în fața instanței de judecată, la termenul de judecată din data de 02.04.2013, depunând cu această ocazie la dosar chitanțe doveditoare din care reiese că a plătit o parte din suma datorată cu titlu de pensie de întreținere în favoarea fiului său minor, și a fost administrată proba testimonială cu martora L____ M_______ (f. 86).

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:

1. Situația de fapt:

Prin sentința civilă nr. 2017/2001 pronunțată de Judecătoria A___ I____, inculpatul a fost obligat la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului M______ M_____ N______ la suma echivalentă reprezentând 25% din veniturile sale lunare începând cu data de 3.04.2001 și până la majoratul acestuia. Ulterior, prin decizia penală nr 626/14.09.2007 pronunțată de Tribunalul A___, inculpatul a fost obligat la plata pensiei de întreținere în cuantum de 95 lei lunar în favoarea fiului său minor M______ M_____ N______, începând cu data pronunțării deciziei și până la majorarul minorului (f. 6-7 dup).

Din adresa emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă A___ nr. 7496/2011 reiese că inculpatul în perioada 28.03.xxxxxxxxxxxxx11 a fost angajat ca muncitor necalificat la amplasarea și montarea pieselor în cadrul Sews România (f. 24 dup).

Din declarațiile martorei L____ M_______, bunica părții vătămate- minorul M______ M_____ N______, care a fost audiată atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății (f. 15 dup, f. 86 ds. inst.) reiese că după ce minorul a împlinit vârsta de 1 an, acesta a fost încredințat fiicei sale, iar de când a divorțat inculpatul nu a contribuit cu bunuri la creșterea copilului[…] a plătit doar o parte din pensia de întreținere datorată.

Inculpatul M______ M_____, deși, a declarat pe parcursul urmăririi penale că nu a plătit în totalitate pensia de întreținere deoarece nu a avut un loc de muncă stabil și nu a realizat venituri permanent, arătând totodată că este recăsătorit și că din noua relație mai are doi copii minori în întreținere, iar actuala soție mai are încă o fată minoră care se află tot în întreținerea lor, pe parcursul judecării cauzei, la termenul din data de 02.04.2013 s-a prezentat în fața instanței de judecată, depunând la dosar o ________ facturi și chitanțe din care reiese că a plătit o parte din datoria restantă cu titlu de pensie de întreținere în favoarea fiului său minor, și fără a învedera aceleași aspecte susținute în faza de urmărire penală (lipsa disponibilităților bănești) a solicitat chiar acordarea unui nou termen de judecată pentru a face dovada achitării plății de întreținere în totalitate ( încheierea din ședința publică din data de 02.04.2013- fila 48 ds. inst.) , aspect din care reiese că acesta are posibilitatea de a achita pensia de întreținere datorată lunar în cuantum de 95 de lei, de vreme ce a făcut dovada achitării unei sume achitate în cuantum total de 406,90 lei, 103, 60 lei, etc. (f. 45-47).

Cu toate acestea, inculpatul nu s-a mai prezentat în fața instanței de judecată până la data pronunțării hotărârii și nu a făcut dovada achitării nici măcar parțial a sumei restante cu titlu de pensie de întreținere.

2.În drept:

Fapta inculpatului M______ M_____, care nu a plătit cu rea credință, o perioadă mai mare de 3 luni pensia de întreținere stabilită în favoarea minorului M______ M_____ N______, în cuantum de 95 lei lunar- prin decizia civilă nr. 626/2007 a Tribunalului A___, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie prevăzută și pedepsită de art. 378 alin. 1 lit. c) din Noul cod penal cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal reținând că această formă a infracțiunii este mai favorabilă decât cea prevăzută în art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează.

Elementul material al infracțiunii este reprezentat de acțiunea inculpatului de a nu plăti cu rea-credință pe o perioadă mai mare de 3 luni, pensia de întreținere stabilită în favoarea minorului M______ M_____ N______ prin decizia civilă nr. 626/2007 a Tribunalului A___.

Urmarea imediată constă în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la raporturile ce presupun obligația de întreținere între membrii familiei.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de abandon de familie a fost săvârșită cu intenție directă în sensul că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra situației materiale a minorului, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând că și-a lipsit fiul-minor de pensia de întreținere datorată, toate acestea, decurgând din împrejurarea că, deși, a dispus de mijloacele necesare pentru a plăti pensia de întreținere copilului său minor nu a procedat astfel pe o perioadă mai mare de 3 luni.

De altfel, rezultă că inculpatul a fost de rea credință- și pentru că acesta nu se află în vreuna din situațiile care ar putea fi considerate ca impedimente obiective pentru executarea obligației de întreținere, de natură a-i înlătura reaua-credință, respectiv: nu reiese că nu deține mijloace materiale sau disponibilități bănești; că se află în imposibilitatea de a presta muncă în vederea obținerii veniturilor necesare pentru executarea obligației de întreținere, etc.

Infracțiunea este săvârșita în forma continuă, acțiunea prelungindu-se în timp în chip natural până la intervenția unei împrejurări contrare care să determine epuizarea ei. Astfel, infracțiunea de abandon de familie prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c) Cod penal anterior cu corespondent în art. 378 alin. 1 lit. c) Noul cod penal se consumă la expirarea perioadei de timp prevăzute de lege-2 luni/3 luni și se epuizează la momentul reluării plății sau al condamnării definitive- iar în cazul acestui tip de infracțiuni ( continue, continuate sau de obicei) în funcție de momentul epuizării se determină și legea penală aplicabilă (legea în vigoare la momentul epuizării), în speță raportat la data pronunțării hotărârii fiind în vigoare Noul cod penal.

Chiar în compararea celor două texte de lege privind infracțiunea de abandon de familie din codul penal anterior (305 alin. 1 lit. c) și Noul cod penal (378 alin. 1 lit. c), în determinarea caracterului mai favorabil, instanța având în vedere o ________ elemente precum: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de încriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, obligativitatea etc., constată că din punct de vedere al regimului sancționator, al condițiilor de incriminare, și al obligativității aplicării pedepselor complementare și accesorii, noul cod penal are caracter mai favorabil deoarece prevede un minim special mai redus(6 luni în loc de 1 an), condițiile de incriminare sunt modificate în sens favorabil (neplata cu rea credință pe o perioadă mai mare de 3 luni, decât 2 luni cât prevedea codul penal anterior), iar aplicarea pedepselor accesorii nu mai este obligatorie, motiv pentru care va reține și aplicarea dispozițiilor art. 5 din Noul cod penal, ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce urmează a se pronunța în cauză.

Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că fapta săvârșită de inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța va dispune condamnarea acestuia la o pedeapsă.

3.Modalitatea de individualizare și de executare a pedepsei:

La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 74 Noul Cod penal, instanța are în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, orientându-se după criteriile indicate expres de textul legal indicat, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Raportat la aceste criterii, instanța apreciază că fapta inculpatului prezintă un grad relativ mediu de pericol social, având în vedere împrejurarea că a refuzat să achite pensia de întreținere în favoarea fiului său minor pe o perioadă mai mare de 3 luni, că pe parcursul judecării cauzei, a achitat o parte din suma restantă cu titlu de pensie de întreținere, însă în prezent continuă să aibă aceeași atitudine de pasivitate față de fiul său.

Instanța are în vedere și criteriile referitoare la persoana și conduita inculpatului ( s-a prezentat în fața organelor de urmărire penală, și în fața instanței de judecată, a achitat pe parcursul judecății o parte din suma restantă depunând în acest sens la dosar facturile aferente), vârsta de 35 ani, studii 8 clase, căsătorit, mai are încă doi copii minori, necunoscut cu antecedente penale, și prin urmare, va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea pentru fapta reținută în sarcina sa, într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege, o pedeapsă de 6 luni închisoare, de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de lege, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementară, instanța reține dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal care prevede că în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele aceesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.

Astfel, ținâd cont de textul legal mai sus enunțat și constatând că potrivit art. 66 din Noul cod penal, raportat la art. 67 alin. 1 din Noul cod penal cu referire la art. 65 alin. 1 din Noul cod penal, pedeapsa accesorie se aplică numai în cazul în care instanța a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a), b), și d)-o) iar pedeapsa complementară poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului această pedeapsă este necesară, instanța apreciază că nu se impune aplicarea de pedepse complementare inculpatului și prin urmare nu va aplica nici pedepse accesorii.

În stabilirea modalității de executare a pedepsei aplicate instanța are în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are vârsta de 35 de ani, are studii medii, recăsătorit, mai are doi copii minori. Pe de altă parte însă, instanța se raportează și la importanța valorii sociale ocrotite și pericolul social concret al infracțiunii relevat de perioada de timp relativ îndelungată în care nu a achitat pensia de întreținere în favoarea fiului său minor (o perioadă mai mare de 3 luni), dar și că a conștientizat presiunea procesului încercând să se conformeze pe parcursul judecării cauzei, iar în raport de aceste elemente, apreciind că pronunțarea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii constituie un avertisment suficient pentru inculpat și considerând că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea acesteia în regim de detenție, în baza art. 81 Cod penal, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit în condițiile art. 82 C.pen.

Pentru a dispune această modalitate de executare, instanța are în vedere dispozițiile art. 15 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009, potrivit cărora măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza codului penal din 1969 se menține și după _____________________ codului penal, precum și dispozițiile art. 5 din Noul cod penal care reglementează cu titlu de principiu aplicarea legii penale mai favorabile în cazul succesiuni de legi penale în timp intervenite până la judecarea definitivă a cauzei. Astfel, instanța apreciază că această modalitate de executare a pedepsei este mai favorabilă inculpatului comparativ cu dispozițiile referitoare la amânarea aplicării pedepsei- art. 83 și urm din Noul cod penal (cele care ar constitui corespondentul acestei modalități de individualizare în Noul cod penal), atât prin prisma condițiilor de acordare, cât și prin prisma efectului reabilitării de drept pe care îl atrage.

În continuare, potrivit art. 359 Cod proc. pen. anterior instanța va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni.

4.Asupra laturii civile a cauzei:

În cauză partea vătămată M______ M_____ N______ prin reprezentant legal, s-a constituit parte civilă în cauză cu contravaloarea prestațiilor datorate de inculpat cu titlu de pensie de înteținere pe o perioadă de 12 luni.

Față de aceasta, instanța constată că în cazul infracțiunii de abandon de familie, paguba nu poate sta la baza pretențiilor la despăgubiri formulate în fața instanței penale. În privința despăgubirilor civile, titularul dreptului are un titlu executoriu (hotărârea definitivă obținută pe cale civilă) care poate fi pus în executare, situație în care inculpatul nu mai poate fi obligat și prin sentința penală la plata despăgubirilor civile.

În același sens fiind și concluziile reprezentantului Ministerului Public, instanța în baza art. 397 alin. 1, art. 25 alin. 1 C.pr.pen., va respinge, ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de partea vătămată-minor M______ M_____ N______ prin reprezentant legal S____ L____ M______, întrucât există titluri executorii emise, iar pe această cale nu s-ar mai putea obține încă un titlu executoriu- respectiv o hotărâre judecătorească care să îl oblige pe inculpat la plata pensiei de întreținere.

5. Cu privire la cheltuielile făcute în cursul procesului penal:

Potrivit art. 272, 274 alin. 1 C.pr.pen. în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat […].

Cuantumul cheltuielilor judiciare la care va fi obligat inculpatul, în baza textului legal enunțat, este dat de suma de 560 lei ( suma de 30 lei- reprezentând cheltuielile judiciare aferente fazei de urmărire penală; suma de 330 lei reprezentând cheltuielile judiciare aferente fazei de judecată și suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru partea vătămată minor-conform delegației nr. 871/13.03.2014-f. 102 ds. inst.), din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu- avocat M______ A________ pentru partea vătămată-minor M______ M_____ N______- se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 396 alin. 2 C.pr.pen., raportat la art. 378 alin. 1 lit. c) din Noul cod penal cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal, condamnă pe inculpatul M______ M_____, fiul lui M____ și L_____, născut la data de 14.06.1978 în Cugir, jud. A___, domiciliat în Cugir, ______________________. 15, _________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, studii-8 clase, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie.

Dând aplicabilitate dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 66 Noul cod penal, art. 67 alin. 1 Noul cod penal cu referire la art. 65 alin. 1 teza a II-a Noul cod penal, nu va aplica inculpatului pedepse complementare prevăzute de Noul cod penal și în consecință nu va aplica nici pedepse accesorii.

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal și art. 81 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit în condițiile art. 82 Cod penal anterior.

În temeiul art. 359 C.pr.pen. anterior atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni.

În baza art. 397 alin. 1, art. 25 alin. 1 C.pr.pen. respinge, ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de partea vătămată-minor M______ M_____ N______ prin reprezentant legal S____ L____ M______.

În baza art. 272, 274 alin. 1 obligă inculpatul la plata sumei de 560 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat ( suma de 30 lei- reprezentând cheltuielile judiciare aferente fazei de urmărire penală; suma de 330 lei reprezentând cheltuielile judiciare aferente fazei de judecată și suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru partea vătămată minor-conform delegației nr. 871/13.03.2014-f. 102 ds. inst.), din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu- avocat M______ A________ pentru partea vătămată-minor M______ M_____ N______- se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24.04.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

B__ D_____ M____ D_____ A_____

RED.BDM/TEHN.DA/4EX/28.05.2014