DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXXXXX

(1600/2014)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.235/C

Ședința publică din data de 13.05.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: C_______ E____ R_____

GREFIER: R____ C______ D_____

Ministerul Public – P________ de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror D______ F______.

Pe rol, soluționarea contestațiilor formulate de contestatorii inculpați R______ E___ și R______ A____ împotriva încheierii de ședință din data de 28.04.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr. XXXXXXXXXXX3*.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorii inculpați R______ E___ și R______ C_________ personal, aflați în stare de arest preventiv și asistați juridic de apărători aleși cu împuterniciri avocațiale depuse la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:

Apărătorul ales al contestatorului inculpat R______ E___, având cuvântul, critică soluția pronunțată de instanța de fond vis-a-vis de împrejurarea că instanța de fond a făcut referire la faptul că inculpatul a împlinit la data de 13.05.2014 un an de când se află în stare de arest preventiv, reținându-se că trecerea timpului nu poate fi apreciată ca o diminuare a pericolului concret pentru societate, aspect avut în vedere de judecător la momentul luării măsurii arestării preventive întrucât în ceea ce-l privește pe inculpat, lăsarea sa în libertate ar avea un caracter intimidant nu numai pentru persoanele ce urmează a fi audiate în cauză dar și pentru societate. Mai susține că inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de cămătărie și s-a încercat a se acredita ideea că acesta, din oferirea unor împrumuturi ar fi perceput cu titlu de camătă anumite sume de bani și că această presupusă activitate infracțională ar fi fost una de obicei. Prin trimiterea sa în judecată, s-a reținut că ar fi cămătărit o persoană, respectiv U____ I____ sau cealaltă prepusă parte vătămată – numitul U_____ care a fost identificat în persoana inculpatului B___ I___, urmând ca procurorul să aprecieze la vremea respectivă că cel de-al treilea act material în defavoarea unei părți vătămate rămasă neidentificată. La termenul de judecată din data de 09.05.2014, s-a prezentat martorul U_____ care a arătat că îl cunoaște pe inculpat de mai mult timp, că niciodată nu s-a pus în discuție ca între aceștia să se remită sume de bani cu titlu de împrumut. Relevant este și faptul că acea persoană rămasă neidentificată este de fapt același martor, respectiv B___ I___, în condițiile în care acesta poartă convorbiri telefonice de la același număr de telefon. Întrebat de instanța de fond dacă folosea numărul de telefon despre care s-a făcut vorbire în procesele-verbale de redare a interceptărilor telefonice, acesta a confirmat că este acea persoană rămasă neidentificată pe care organele de urmărire penală trebuiau să o identifice. În ceea ce privește prima parte vătămată, aceasta a înaintat un înscris notarial la dosar în care a arătat că nu înțelege să participe sub nicio formă, în nicio calitate în acest proces, că n-a avut niciodată vreo disensiune cu inculpatul și nu înțelege de ce organele judiciare l-au citat în această calitate. Cu privire la presupusa infracțiune de șantaj în dauna părții vătămate P______ I__, cu ocazia audierii în fața instanței de fond, a precizat că îl cunoaște de foarte mult timp pe inculpat, că în ziua în care se presupune că s-a consumat activitatea infracțională se afla în locul respectiv și nu a existat niciun fel de stare de temere care să fi planat asupra acelui conflict cu atât mai mult cu cât se presupune că inculpatul ar fi mers acolo ca să-l determine pe P______ I__ să remită o sumă de bani care ar fi reprezentat o camătă ce urma să fie înmânată unei alte persoane, respectiv S___ O_______ care este judecat în stare de libertate. Raportat la perioada lungă de timp în care inculpatul a fost arest preventiv, apreciază că bunul mers al procesului penal nu poate fi influențat prin luarea unei alte măsuri preventive față de acesta, sens în care solicită luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu.

Apărătorul ales al contestatorului inculpat R______ A____, având cuvântul, solicită admiterea contestației, apreciind soluția pronunțată de instanța de fond ca fiind netemeinică. În susținere, arată că inculpatul a fost arestat în baza unor probe pe care apărarea le-a contestat de-a lungul timpului. La data de 13.05.2013, instanța a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, reținându-se că a săvârșit două infracțiuni de șantaj și o infracțiune de cămătărie. Față de una din infracțiunile de șantaj, s-a dispus disjungerea și astfel inculpatul a fost trimis în judecată doar pentru una din infracțiunile de șantaj, infracțiune presupus a fi săvârșită în dauna părții vătămate P______ I__. În dovedirea acestei infracțiuni, procurorul a reținut mai multe procese-verbale cu privire la interceptări telefonice purtate de inculpat cu diverse persoane. În opinia sa, acele convorbiri telefonice nu pot individualizate la modul absolut și stabilit ca mijloc de probă. Pentru a exista infracțiunea de șantaj trebuie să existe o parte vătămată pusă în acea stare de temere să dea, să facă sau să nu facă ceva. Partea vătămată P______ I__ este un om al jocurilor de noroc și cu ocazia audierii de instanța de fond, a precizat că își menține declarația dată în faza de urmărire penală. În opinia sa, niciodată nu a fost parte vătămată în această cauză, nefiind victima vreunei infracțiuni de șantaj. Singura declarație cu privire la inculpat este declarația pe care urmează să o dea martorul cu identitate protejată N____ I___. În cuprinsul încheierii atacate, instanța de fond a reținut date care nu-l privesc pe inculpat precum și faptul că există temere cu privire la persoane ce urmează a fi audiate în cauză. Având în vedere că nu există la dosar declarații care să-l incrimineze pe inculpat, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, cu respectarea de către inculpat a obligațiilor impuse de instanță.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că se impune respingerea contestațiilor ca nefondate, solicitând a se avea în vedere că legiuitorul, după _____________________ noilor coduri, prevede că temeiurile pentru care s-a luat inițial acea măsură preventivă trebuie să subziste pentru a se putea înlocui cu o altă măsură preventivă și enunță criteriile ce trebuie avute în vedere pentru luarea unei măsuri preventive mai ușoare. În opinia sa, oportunitatea luării unei alte măsuri preventive nu poate fi apreciată mai bine decât de instanța de fond care a perceput în mod direct și nemijlocit toate probele care au fost administrate în acea cauză până la momentul respectiv.

Contestatorul inculpat R______ E___, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate, cu precizarea că se află în stare de arest preventiv de 1 an și nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Contestatorul inculpat R______ A____, având ultimul cuvânt, susține că nu are nicio legătură cu nimeni, iar presupusele părți vătămate sunt prietenii săi.

CURTEA,

Prin încheierea de ședință din data de 28.04.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr. XXXXXXXXXXX3*, în baza art. 242 alin. 2) C.p.p., au fost respinse ca neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive, cu măsura controlului judiciar sau cu măsura arestului la domiciliu, formulate de inculpații R______ A____ și R______ E___.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit de P________ de pe lângă Tribunalul București în dosarul nr. 4799/P/2012 în data de 06.09.2013, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, în stare de arest preventiv, a inculpaților:

-R______ E___, zis “E___ al lui C____”, fiul lui M_____ și L___, născut la data de 07.08.1980 în București, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în mun. București, ____________________, _____________, ________________, aflat în prezent în Arestul D.G.P.M.B., cetățean român, recidivist,

pentru săvârșirea, în concurs și în stare de recidivă postcondamnatorie, a infracțiunilor de cămătărie, faptă prev. de art. 3 din Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie, cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a) C.pen. și șantaj, faptă prevăzută de art. 194 alin.(1) din C.pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen.;

-R______ A____, zis “A____ al lui C____”, fiul lui M_____ și L___, născut la data de 31.05.1976 în oraș București, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în ______________________________________, aflat în prezent în Arestul D.G.P.M.B., cetățean român, recidivist,

pentru săvârșirea, în concurs și în stare de recidivă postcondamnatorie, a unei infracțiuni de cămătărie, faptă prev. de art. 3 din Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie, cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) din C.pen., și a unei infracțiuni de șantaj, faptă prev. de art. 194 alin.(1) din C.pen., cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) din C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen..

În fapt, în actul de sesizare s-au reținut următoarele:

-în cazul inculpatului R______ E___ se reține că, în perioada septembrie 2012 – aprilie 2013, aacordat cu titlu de îndeletnicire împrumuturi bănești la care a perceput dobânzi unor persoane cunoscute personal sau prin intermediul altor persoane (fapte expuse la secțiunea I.5.i.), că, în perioada septembrie 2012 – aprilie 2013, împreună cu inculpații R______ C_________ și R______ A____, au facilitat și au sprijinit activitatea infracțională a inc. S___ G_______ zis „B______”, a înv. U____ N______ zis „M___”, a înv. U____ F_____, precum și altor persoane care se ocupă cu darea cu bani cu camătă în cazinouri, prin aceea că au oferit protecție acestora în activitatea de cămătărie practicată în special în cazinourile Platinum, Queen și Metropolis și au înlesnit recuperarea de către aceștia a sumelor împrumutate și a dobânzilor aferente, primind în schimb o parte din câștigurile realizate din activitatea ilicită de cămătărie de către persoanele menționate anterior (fapte expuse la secțiunea I.5.ii), și că, la data de 27 noiembrie 2012, împreună cu inculpații D_______ N______ zis “C_____” și R______ A____ zis “A____ al lui C____”, s-a deplasat în mun. Pitești și a exercitat amenințări cu acte de violență asupra persoanei vătămate P______ I__, zis “O_____”, pentru a o determina să îi restituie lui S___ O_______, zis “D___”, o sumă de bani ce i-a fost împrumutată anterior și camăta aferentă, respectiv suma 15.000 de euro (fapte expuse la secțiunea I.5.iii.);

-în cazul inculpatului R______ A____ zis „A____ al lui C____” se reține că, în perioada decembrie 2011 – aprilie 2013, aacordat împrumuturi bănești la care a perceput dobânzi unor persoane cunoscute personal sau prin intermediul altor persoane (fapte expuse la secțiunea I.6.i.), că împreună cu inculpații R______ C_________ și R______ E___, au facilitat și au sprijinit activitatea infracțională a inculpatului S___ G_______ zis „B______”, a înv. UdilăNicolea zis „M___”, a înv. U____ F_____, precum și altor persoane care se ocupă cu darea cu bani cu camătă în cazinouri, prin aceea că au oferit protecție acestora în activitatea de cămătărie practicată în special în cazinourile Platinum, Queen și Metropolis și au înlesnit recuperarea de către aceștia a sumelor împrumutate și a dobânzilor aferente (fapte expuse la secțiunea I.6.ii.), și că, la data de 27 noiembrie 2012, inculpatul R______ A____ zis “A____ al lui C____” împreună cu inculpații R______ E___ zis “E___ al lui C____” și D_______ N______ zis “C_____” s-au deplasat în mun. Pitești și au exercitat amenințări cu acte de violență asupra persoanei vătămate P______ I__ zis “O_____” pentru a o determina să îi restituie lui S___ O_______, zis “D___” o sumă de bani ce i-a fost împrumutată anterior și camăta aferentă, respectiv suma 15.000 de euro (faptă expusă la secțiunea I.6.iii.);

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București-Secția a II-a Penală în data de 06.09.2013, sub nr. XXXXXXXXXXX3.

În cazul de față, măsura arestării preventive a fost luată față de inculpați prin încheierea de cameră de consiliu din data de 15-16.05.2013, pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală în dosarul nr. xxxxx/3/2013.

În baza art. 242 alin. 2) C.p.p., instanța de fond a respins ca neîntemeiate cererile formulate de inculpații R______ E___ și R______ A____, pentru următoarele considerente: înlocuirea măsurii arestării preventive presupune ca în urma reevaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și conduitei procesuale a inculpatului, să se ajungă la concluzia că o măsură preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1) C.p.p.

Tribunalul a apreciat că nu au intervenit aceste modificări care să justifice o înlocuire a măsurilor preventive luate.

Astfel, la acest moment procesual, Tribunalul a apreciat că în mod temeinic s-a reținut la momentul soluționării propunerii de luare a măsurii arestării preventive că în cauză există indicii temeinice, în sensul art. 143 C.p.p. rap. la art. 68¹ C.p.p. din Codul de procedură penală în vigoare la momentul respectiv, ale săvârșirii de către inculpați a faptelor pentru care se dispusese începerea urmăririi penale și, ulterior, punerea în mișcare a acțiunii penale.

Presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit aceste fapte se întemeia pe mijloacele de probă menționate în încheierea de luare a măsurii arestării preventive.

S-a arătat că în prezent există indicii temeinice, în sensul art. 202 alin. 1) C.p.p., din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit, cel puțin în parte, activitatea infracțională pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată. Astfel, presupunerea rezonabilă în sensul săvârșirii acestor infracțiuni se întemeiază pe următoarele mijloace de probă:

-în cazul inculpatului R______ E___: convorbiri telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, proces-verbal de percheziție domiciliară, declarațiile martorilor T___ C_________, B______ V_____, I____ C_____ A______, A________ R_____-M______, G________ G_______-F______, Abbas Mohamad A__, declarațiile martorilor cu identitate protejată „N____ I___”, „Ș_____ M_____”, „N____ I___”;

-în cazul inculpatului R______ A____: convorbiri telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, declarațiile martorilor B______ V_______ N______, I____ C_____ A______, A________ R_____-M______, Abbas Mohamad A__, declarațiile martorilor cu identitate protejată „N____ I___”, „Ș_____ M_____”.

S-a precizat că este adevărat că majoritatea persoanelor pe care, potrivit actului de sesizare a instanței, le-ar fi vizat activitatea pretins infracțională desfășurată de inculpați, au adus la cunoștință instanței, fie în mod nemijlocit, fie în scris, unii dintre ei prin declarații notariale, că nu doresc să participe în proces ca părți vătămate sau civile, unii precizând și că nu au suferit nicio vătămare de pe urma activității pretins infracționale. Dintre acestea, doar una, este vorba despre numitul P______ I__, a fost audiată în cadrul cercetării judecătorești. În privința acestei declarații, s-a constatat o menținere a poziției exprimate în fața organelor de urmărire penală. În privința celorlalte persoane pretins vătămate prin activitatea infracțională, Tribunalul a apreciat, că atât timp cât nu au fost audiate în cauză cu privire la faptele care fac obiectul sesizării instanței, și care le-ar viza, și cu privire eventuala relație pe care o au cu inculpații, nu se poate reține că declarațiile date de acestea referitor la participarea ca parte în dosar ar fi condus la o modificare a situației de fapt avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Tribunalul a subliniat, față de declarația data de martorul P______ I__, că, pe lângă faptul că aceasta nu și-a modificat poziția procesuală din faza urmăririi penale, trimiterea în judecată a inculpaților R______ E___ și R______ A____ nu s-a dispus doar sub aspectul infracțiunii de șantaj.

În ceea ce privește cazul de arestare preventivă reglementat de art. 148 alin. 1) lit. f) C.p.p., Tribunalul a apreciat că a fost corect reținut, având în vedere că toate faptele pentru care sunt cercetați inculpații, și cu privire la care există indicii temeinice, erau pedepsite de legea penală cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar periculozitatea inculpaților este dată de gravitatea faptelor pe care, potrivit indiciilor temeinice, aceștia le-au săvârșit. Astfel, infracțiunea de cămătărie presupune specularea dependențelor, dar și stărilor de dificultate, din punct de vedere financiar, în care anumite persoane se pot afla la un moment dat, care fac posibilă acceptarea unor condiții de acordare a unor împrumuturi profund dezavantajoase, care pot afecta grav echilibrul financiar al celor în cauză pe o perioadă îndelungată de timp. Infracțiunea de șantaj presupune, așa cum, potrivit indiciilor temeinice, s-a întâmplat și în cazul de față, recurgerea cel puțin la amenințări, de natură să creeze convingerea celui amenințat că în cazul nesatisfacerii solicitărilor celui în cauză, vor fi puse în aplicare, în cazul de față, acest lucru datorându-se și reputației de persoane violente, care acționează fără scrupule în sensul atingerii scopurilor dorite a celor în sarcina cărora s-au reținut aceste infracțiuni. Acest din urmă aspect prezintă importanță și în cazul infracțiunii de cămătărie, reputația sus-menționată făcând, de altfel, ca amenințările explicite să nici nu mai fie necesare, cei în cauză având o anumită reprezentare în privința consecințelor la care se expun în cazul neconformării. Se observă, dacă raportarea se face la infracțiunea de șantaj care o privește pe persoana vătămată P______ I__ zis “O_____”, că, potrivit indiciilor temeinice existente în cauză, inculpații în sarcina cărora s-a reținut această infracțiune exploatează și superioritatea numerică și, implicit, sub aspectul forței fizice, în raport cu victima, în scopul unei mai ușoare înfrângeri a rezistenței psihice a acesteia. Chiar dacă pedepsele prevăzute pentru cele două infracțiuni sunt reduse, nu trebuie pierdut din vedere efectul profund nociv pentru societate al acestor tipuri de activități, membrii societății, confruntați tot mai des în ultimul timp cu efectele practicării cămătăriei, strâns legată de frecventa recurgere la amenințări și acte de violență în vederea recuperării sumelor disproporționate pe care cei care s-au împrumutat de la astfel de persoane ajung să li le datoreze în termen scurt, încercând sentimentul unei infailibilități a persoanelor care practică acest gen de activități, și ale lipsirii lor de orice protecție din partea autorităților statului. Tocmai de acea, riposta autorităților, în situațiile în care se reușește strângerea de indicii temeinice ale desfășurării acestui tip de activități, trebuie să fie una promptă și severă, în caz contrar ajungându-se și la încurajarea săvârșirii în continuare a acestora.

În cazul inculpaților R______ A____ și R______ E___, periculozitatea rezultă și din antecedentele penale pe care le atestă copia de pe cazierul judiciar al acestora, acestea demonstrând perseverență infracțională, justificând temerea că, lăsați în libertate, vor comite noi infracțiuni.

De asemenea, Tribunalul a apreciat că simplul fapt al executării unei perioade de arest preventiv în alte cauze (inculpații R______ A____ și R______ E___) este de natură să demonstreze determinarea cu care cei în cauză, potrivit indiciilor temeinice, au acționat, aceștia cunoscând și acceptând riscurile la care se expuneau în ipoteza depistării activității lor pretins infracționale.

Tribunalul a apreciat că în privința celor doi inculpați, măsura arestării preventive este în continuare necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, fiind întrunite și condițiile art. 223 alin. 2) C.p.p., având în vedere că intervalul de timp care a trecut de la luarea față de inculpați a măsurii arestării preventive, împiedică a se reține că ar fi intervenit o diminuare a ecoului profund negativ al activității pe care, potrivit indiciilor temeinice, aceștia au desfășurat-o, în rândul membrilor societății. În plus, instanța în continuare a apreciat că scopul măsurilor preventive este cel mai bine realizat prin privarea de libertate ca urmare a luării măsurii arestării preventive. Astfel, Tribunalul a apreciat că, în cazul de față, cel puțin pentru perioada imediat următoare, este în interesul unei bune desfășurări a procesului penal ca acești inculpați să rămână privați de libertate, în condițiile în care lăsarea în libertate ar putea avea un efect intimidant asupra celor care urmează să fie audiați în cadrul cercetării judecătorești. De altfel, faptul că acest efect nu este unul ipotetic, este probat de faptul că 8 dintre persoanele care au fost audiate, nu au acceptat să furnizeze informații despre persoanele cercetate în cauză, decât la adăpostul protejării datelor lor reale de identitate.

În ceea ce-l privește pe inculpatul R______ A____, s-a menționat că este adevărat că acesta a fost trimis în judecată, pe lângă infracțiunea de cămătărie, doar pentru una dintre infracțiunile de șantaj pentru care se dispusese inițial începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale, pentru infracțiunea de șantaj privind-o pe persoana vătămată I_____ A________, dispunându-se prin rechizitoriu disjungerea cauzei. Cu toate acestea, Tribunalul a apreciat că periculozitatea relevată de faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia, pentru care Tribunalul a concluzionat că există indicii temeinice, la care se adaugă datele personale ale inculpatului, este suficient de ridicată pentru a permite a se reține că în privința acestuia privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Împotriva acestei încheieri au declarat contestații, inculpații R______ E___ și R______ A____ arătând că se impune înlocuirea măsurii arestării preventive, cu măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, față de lipsa probelor care să dovedească vinovăția lor și că nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau pericolul de a influența cercetarea judecătorească, au familii organizate, astfel încât pot fi cercetați în stare de libertate.

Analizând contestațiile formulate în raport de actele și lucrările dosarului, precum și prin prisma art. 206, art. 242 al. 2 și art. 425 ind. 1 NCPP, Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 242 alin. 2 Noul Cod de procedură penală, măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 C.p.p.

Totodată potrivit al. 4 al aceluiași text de lege atât organul de cercetare penală cât și procurorul sunt obligați să sesizeze de îndată organul care a dispus măsura preventivă despre orice împrejurare de care au luat cunoștință, care ar putea conduce la revocarea sau înlocuirea măsurii preventive dispuse anterior în cauză.

Curtea reține existența probelor și a indiciilor temeinice din coroborarea mijloacelor de probă administrate până la acest moment, contrar susținerilor apărării raportate la împrejurarea că în speță nu există părți vătămate ale infracțiunilor pentru care cei doi inculpați au fost trimiși în judecată, respectiv cămătărie și șantaj, în condițiile în care majoritatea persoanelor pe care, potrivit actului de sesizare a instanței, le-ar fi vizat activitatea pretins infracțională desfășurată de inculpați, au adus la cunoștință instanței, fie în mod nemijlocit, fie în scris, unii dintre ei prin declarații notariale, că nu doresc să participe în proces ca părți vătămate sau civile, unii precizând și că nu au suferit nicio vătămare de pe urma activității pretins infracționale.

Curtea constată că în continuare sunt îndeplinite în cauză condițiile art.202 al. 1 și 3 NCPP rap. la art. 223 NCPP.

Astfel, în cauză există necesitatea de a asigura buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care există riscul ca inculpații să încerce să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea persoanelor ce urmează a fi audiate în fața primei instanțe, risc ce subzistă și la acest moment procesual, cercetările penale fiind în plină desfășurare, la această dată, singura persoană vătămată audiată nemijlocit de către judecătorul fondului, fiind numitul P______ I__ zis “O_____”, care nu și-a modificat poziția procesuală exprimată la urmărirea penală.

Așa cum a subliniat și judecătorul fondului, faptul că acest efect nu este unul ipotetic, este probat de faptul că 8 dintre persoanele care au fost audiate, nu au acceptat să furnizeze informații despre persoanele cercetate în cauză, decât la adăpostul protejării datelor lor reale de identitate.

Totodată, având în vedere criteriile de evaluare prev. de art. 223 al. 2 NCPP, respectiv gravitatea faptelor, modul și circumstanțele de comitere a acestor fapte, anturajul și mediul din care provin inculpații, toate celelalte împrejurări privitoare la persoana fiecăruia din ei, inclusiv atitudinea procesuală de nerecunoaștere, Curtea constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

În acest sens, Curtea are în vedere că în speță există suspiciunea rezonabilă că inculpații R______ E___ și R______ A____ au săvârșit infracțiunea de cămătărie care presupune specularea dependențelor, dar și stărilor de dificultate, din punct de vedere financiar, în care anumite persoane se pot afla la un moment dat, și care determină acceptarea unor condiții de acordare a unor împrumuturi profund dezavantajoase, care pot afecta grav echilibrul financiar al celor în cauză pe o perioadă îndelungată de timp.

Nu în ultimul rând infracțiunea de șantaj de care sunt acuzați cei doi inculpați, (cu precizarea pentru inculpatul R______ A____, că acesta a fost trimis în judecată, pe lângă infracțiunea de cămătărie, doar pentru una dintre infracțiunile de șantaj pentru care se dispusese inițial începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale, respectiv pentru infracțiunea de șantaj privind-o pe persoana vătămată I_____ A________, dispunându-se prin rechizitoriu disjungerea cauzei, pentru restul faptelor), presupune, recurgerea cel puțin la amenințări, de natură să creeze convingerea celui amenințat că în cazul nesatisfacerii solicitărilor, vor fi puse în aplicare, în cazul de față, acest lucru datorându-se și reputației de persoane violente, care acționează fără scrupule pentru atingerii scopurilor dorite a celor în sarcina cărora s-au reținut aceste infracțiuni.

Chiar dacă pedepsele prevăzute pentru cele două infracțiuni sunt reduse, nu trebuie pierdut din vedere efectul negativ pentru societate al acestor tipuri de activități, membrii societății, confruntați tot mai des în ultimul timp cu efectele practicării cămătăriei, strâns legată de frecventa recurgere la amenințări și acte de violență în vederea recuperării sumelor disproporționate pe care cei care s-au împrumutat de la astfel de persoane ajung să le datoreze în termen scurt, încercând sentimentul lipsirii lor de orice protecție din partea autorităților statului.

Tocmai de acea, riposta autorităților, în situațiile în care se reușește strângerea de indicii temeinice ale desfășurării acestui tip de activități, trebuie să fie una promptă și severă, în caz contrar ajungându-se la încurajarea săvârșirii în continuare a unor asemenea fapte.

Mai mult în cauză există date că inculpații au acționat beneficiind și de protecția unor persoane cu putere de decizie în grupul din care făceau parte, ori în cadrul mediului social din care provin, ceea ce imprimă un caracter și mai periculos activității infracționale desfășurate.

Curtea are în vedere și că inculpații au dat dovadă de perseverență infracțională, având în vedere mențiunile din fișele de cazier judiciar ale acestora, astfel încât apreciază că există riscul crescut ca aceștia să continue să săvârșească și alte infracțiuni de aceeași natură ori de altă natură pentru obținerea în mod facil și ilicit de venituri, împrejurare ce se circumscrie scopului prev. de art. 202 al. 1 NCPP.

În baza acelorași considerente, Curte apreciază că o măsură preventivă neprivativă de libertate, astfel cum au solicitat apărătorii inculpaților, nu este de natură să asigure atingerea scopului măsurilor preventive, respectiv buna desfășurare a procesului penal, iar considerentele de ordin personal și familial invocate de către aceștianu justifică, la acest moment, punerea în libertate.

În acord cu prima instanță, Curtea constată că privarea de libertate de inculpaților nu a depășit un termen rezonabil, iar autoritățile judiciare nu au fost pasive, cauza prezentând o complexitate ridicată.

La aprecierea luarii sau mentinerii masurilor privative sau restrictive de libertate, trebuie avute în vedere atât dispozitiile interne cât si dispozitiile reglementarilor internationale care garanteaza drepturile persoanelor, întrucât, potrivit art. 11 alin.2 din Constitutia României, tratatele ratificate de Parlament, conform legii, fac parte din dreptul interne, aplicându-se cu prioritate în caz de neconcordanta, (art. 20 alin. 2 din Conventie), cu exceptia situatiilor când reglementarile interne sunt mai favorabile.

In acest sens, dispozitiile CEDO sunt direct aplicabile în România, Conventia fiind ratificata de tara noastra prin Legea nr. 30/1994, în vigoare începând cu data de 21.05.1994.

Din analiza reglementarilor interne cât si a dispozitiilor reglementarilor internationale, incidente în materie, rezulta ca regula este ca judecarea inculpatilor, sa se realizeze cu persoana în stare de libertate, exceptia constituind o privare de libertate, arestarea unei persoane fiind permisa numai în cazurile si cu procedura prevazuta de lege.

La analiza masurii arestarii preventive, concluzia ca această măsură este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică si ca se impune mentinerea acesteia trebuie sa se întemeieze pe convingerea magistratului că în speță sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 202 și art. 223 NCPP.

În speta de fata, Curtea retine ca inculpații sunt cercetați pentru savârsirea unor infractiuni care relevă o periculozitate sporită, prin circumstanțele concrete în care au fost săvârșite, astfel cum au fost reținute până acum, prin perioada de timp în care s-au desfășurat, aspecte care impun ca cercetarea acestora, în stare de arest preventiv sa fie în continuare eficienta.

De asemenea, împrejurarea ca inculpații sunt arestați preventiv de un an de zile si ca în mare parte, probatoriile care îi vizează au fost administrate, în faza de cercetare judecătorească, precum si circumstantele personale ale fiecăruia din ei, nu sunt argumente care să justifice caracterul temeinic al solicitarii acestora de a fi cercetați în continuare, în stare de libertate, cu impunerea unor garantii procesuale care sa certifice faptul ca, buna desfasurare a procesului penal nu va fi cu nimic împiedicata de lasarea în libertate.

În susținerea acestui punct de vedere al instanței, este și argumentul că aspectele de mai sus nu reprezintă acele împrejurări care ar putea conduce la revocarea sau înlocuirea arestării preventive, în sensul disp. art. 242 al. 2 și 4 NCPP.

În cauza se constata subzistenta în continuare a temeiurilor avute în vedere la luarea masurii arestarii preventive în raport cu ansamblul împrejurarilor cauzei, probele administrate până în prezent conturând indiciile desfașurării unei activitati infractionale laborioase, aceasta activitate fiind de fapt o ocupatie constanta a inculpaților și care ar putea fi reluata prin punerea lor în libertate.

Din susținerile inculpaților se constata ca la înlocuirea masurii preventive aceștia au avut în vedere preponderent elemente referitoare la lipsa probelor care să-i incrimineze, la conduita în societate anterioară cercetărilor din prezenta cauză, situatia familiala, pozitia procesuala, lipsa dovezilor în încercarea de zadarnicire a aflarii adevarului - si care în opinia lor denotă temeinicia cererilor formulate, desi aceste împrejurari au existat atât la momentul arestarii, dar si la prelungirile și menținerile ulterioare ale starii de arest preventiv.

În cauză este evidentă la acest moment necontestarea existentei indiciilor temeinice în sensul existenței acelei suspiciuni rezonabile prev. de art. 202 al. 1 NCPP și art. 223 al. 1 NCPP, dar si lipsa acelor împrejurari prev. de art. 242 al. 4 NCPP, elemente care nu pot avea drept rezultat aplicarea unei masuri preventive mai putin severe.

Se nesocotesc astfel atât cerintele textelor de lege menționate, iar prin lasarea în libertate a inculpaților chiar supravegheați si cu stabilirea unor obligatii, se mentine starea de tulburare din rândul opiniei publice, sentimentul de nesiguranta si nici nu se asigura o buna desfasurare a procesului penal, cum cere disp. art. 202 al. 1 NCPP.

Infractiunile retinute în sarcina inculpaților, chiar non violente, prin natura si gravitatea lor, prin existenta unui cerc relational propice comiterii de asemenea fapte, conduc la constatarea ca mentinerea starii de arest preventiv corespunde cerintelor legale.

În fundamentarea acestui punct de vedere, instanța are în vedere faptul că în repetatele sale decizii, C.E.D.O. a reliefat faptul că, cel puțin în fazele incipiente ale procesului, privarea de libertate este admisibilă fără a se considera că ar contraveni exigențelor Convenției.

Ori, raportat la situația de fapt reținută până acum, instanța constată că natura infracțiunilor deduse judecății, reclamă în mod special asigurarea securității ordinii publice prin menținerea inculpaților în stare de arest.

În raport de cele expuse, instanța constată că privarea de libertate a inculpaților se impune în continuare, deoarece temeiurile ce au stat la baza arestării preventive a acestora se mențin, iar riscul de influențare a probatoriilor nu este de neglijat, așa cum s-a precizat anterior.

Astfel, nu trebuie ignorată nici potențiala influențare a martorilor și a persoanelor vătămate, cu atât mai mult cu cât inculpații au negat implicarea în comiterea faptelor.

Pentru toate aceste considerente, și având în vedere că la acest moment nu se poate susține că detenția preventivă a inculpaților a depășit un termen rezonabil, astfel cum a fost instituit un astfel de termen în practica instanțelor de control judiciar, precum și în practica CEDO, și astfel cum este regelementat acest termen de disp. art. 239 NCPP, Curtea constata ca nu exista motive care sa justifice înlocuirea măsurii arestării preventive sens în care, în baza art. 206 NCPP, cu referire la art. 242 al.2 NCPP, rap. la art. 425 ind. 1 al. 7 pct. 1 lit. b NCPP va respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații R______ E___ și R______ A____, împotriva încheierii de ședință din data de 28.04.2014 a Tribunalului București, Secția I-a Penală.

Văzând și disp. art. 275 al. 2 și 4 NCPP.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 425 ind. 1 al. 7 pct. 1 lit. b NCPP rap. la art. 206 NCPP, cu referire la art. 242 al. 2 NCPP, respinge ca nefondate contestațiile declarate de contestatorii inculpați R______ E___ și R______ A____, împotriva încheierii de ședință din data de 28.04.2014 a Tribunalului București, Secția I-a Penală.

În baza art. 275 al. 2 și 4 N.C.P.P., obligă fiecare contestator la câte 100 lei, cheltuielile judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.05.2014.

Președinte, Grefier,

C_______ E____ R_____ R____ D_____ C______

Red. CER

2 ex./16.05.2014

Dosar fond nr. XXXXXXXXXXX3*-Trib. București, Secția I-a Penală

Jud. fond – A___ S___